1,018 matches
-
comerțul și relațiile româno-americane, dar o dezvoltare semnificativă nu este posibilă decît dacă România ar primi " Clauza" pentru exporturile către America 1390. Mesajul său nu a scăpat neobservat. Cîțiva membri ai Administrației împărtășeau dorința lui Ceaușescu de a lărgi comerțul româno-american. Încercînd să fructifice la maximum viața lui Ceaușescu la Casa Albă, atît secretarul de stat, cît și cel al Comerțului, au susținut necesitatea stabilirii unor legături comerciale mai strînse cu Europa de Est și România. Secretarii Rogers și Stans au trimis președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probabil, dezamăgit de evenimentele recent petrecute, Nixon îl trimise pe secretarul de stat Rogers la București, în prima săptămînă din iulie. Președintele voia să-l asigure pe Ceaușescu de faptul că relațiile americano-sovietice nu aveau să se îmbunătățească în detrimentul celor româno-americane. Cu toate acestea, Rogers îi spuse liderului român că în acel an România nu avea să beneficieze de Clauză. Mills era de neclintit în această privință 1506. La București, secretarul american de stat a semnat un nou acord consular, în locul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că dacă aceasta este doleanța președintelui, el este "de acord să dea prioritate legii comerciale." După părerea lui, însă, Clauzele pentru Uniunea Sovietică și România trebuie integrate în legea comercială și nu separate de aceasta 1539. În acest timp, relațiile româno-americane au continuat să se dezvolte. Pe 2 decembrie, la Cluj, a avut loc o expoziție americană, intitulată Tehnologie educațională USA. În 16 zile, aceasta a fost vizitată de 70.000 de români 1540. Pe 15 decembrie, România a devenit prima
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
licențele de export pentru aparatele electronice. Întrucît curentul de opinie privind comerțul Est-Vest se îmbunătățise, Control Data a reluat discuțiile cu România privind o serie de proiecte, printre care cîteva fabrici cu predare la cheie și înființarea de societăți mixte, româno-americane. Negocierile au continuat încă doi ani. Echipele tehnice ale Bucureștiului și ale firmei Control Data și-au făcut vizite reciproce. În cele din urmă, Departamentul Comerțului a anunțat că este dispus să aprobe licențele de export pentru tehnologia necesară. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să înceapă să presteze servicii pentru New York, folosind avioanele Boeing 707, recent achiziționate 1617. Ultimul acord fusese încheiat între Camera de Comerț a SUA și Camera de Comerț și Industrie din România. Prin acest acord se desemna un Consiliu Economic româno-american, care să rezolve problemele ridicate de tranzacțiile comerciale între cele două țări. Consiliul avea să se întrunească anual, cînd în România, cînd în Statele Unite 1618. Prima zi a vizitei lui Ceaușescu în Statele Unite s-a încheiat cu un dineu oficial
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mixte și centre mixte de cercetare"1621. Ambii președinți au semnat, de asemenea, o Declarație comună de cooperare economică, industrială și tehnică, ce desemna o Comisie Economică româno-americană1622. Acest organ facilita relația economică de la guvern la guvern, spre deosebire de Consiliul Economic româno-american, desemnat în ziua precedentă, care se axa pe relațiile dintre companii. După încheierea formalităților, Ceaușescu s-a dus la Capitol Hill, pentru a se adresa membrilor Congresului. El le-a cerut să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi nevoie de vreo garanție scrisă din partea Moscovei. Kissinger se hotărî să-i facă această propunere lui Gromîko, în aprilie, la întîlnirea programată pentru pregătirea celei de-a treia întruniri la nivel înalt Nixon-Brejnev1645. Washington și București, 1974 Relațiile româno-americane au continuat să fie degajate, însă nu au progresat prea mult. În urma desemnării lui din decembrie 1973, ca ambasador în România, Harry Barnes și-a ocupat postul pe 14 martie 1974, la trei zile după ce Eximbank hotărîse să suspende, temporar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mutat la Brașov și a atras peste 100.000 de vizitatori, mare parte dintre ei fiind oameni de știință și cadre didactice 1657. În vreme ce expoziția a colindat România, la București au sosit cîțiva reprezentanți ai firmelor americane din Consiliul Economic Româno-American, pentru o întrunire de două zile. După decizia luată pe 4 decembrie 1972 de înființare a Consiliului, cîțiva oameni de afaceri au participat la o ședință a fondatorilor, la Washington, în luna ianuarie. Ei au ales un Comitet Executiv alcătuit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii celei mai favorizate". A discutat cu Ceaușescu și, pe 4 noiembrie, cei doi au dat publicității un comunicat comun, care se resimțea aproape ca o necesitate în România și prin care se treceau în revistă recentele succese ale relațiilor româno-americane și se anticipa o dezvoltare și mai susținută și o deplină înțelegere între cele două țări1688. La Washington, Comitetul de Finanțe terminase analiza proiectului Legii reformei comerciale și a stabilit, pe 20 noiembrie, să-l prezinte în ideea că acesta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asigurări din partea României, dacă președintele hotăra să facă o derogare și Congresul nu se opunea hotărîrii. Bogdan și Ceaușescu zăreau, în sfîrșit, o lumină la capătul tunelului, în raza căreia se putea citi cuvîntul "Clauză". CAPITOLUL XIII Un acord comercial româno-american și "Clauza națiunii celei mai favorizate" Negocierea acordului comercial Faptul că Ford a aprobat Legea comercială din 1974 și Moscova a respins acordul comercial cu SUA din 1972 a constituit un impuls pentru relațiile româno- americane. Bucureștiul și Washingtonul puteau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu SUA din 1972 a constituit un impuls pentru relațiile româno- americane. Bucureștiul și Washingtonul puteau relua tratativele privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" fără să le subordoneze negocierilor comerciale sovieto-americane. Anul 1974 se încheiase în mod favorabil în ceea ce privește relațiile româno-americane. Pe 13 decembrie, cele două țări și-au prelungit cu cinci ani Acordul de cooperare și schimb cultural și științific 1697. La o lună după aceea, în ziua în care Kissinger anunța că Uniunea Sovietică a hotărît să respingă acordul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atacată de Congres. Și totuși, ambele camere puteau respinge cererile de prelungire anuală a derogării privind emigrarea. Congresul și acordul comercial Pe 24 aprilie, la Camera Reprezentanților și la Senat au apărut două rezoluții asemănătoare. Ambele vizau aprobarea acordului comercial româno-american, inclusiv hotărîrea de acordare a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru produsele românești 1714. Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a început audierile pentru acordul comercial pe 7 mai. În cuvîntul său de deschidere, președintele comisiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauzei. El includea reprezentanți ai AFL-CIO, lideri din industriile pietrei, sticlei și argilei, care se temeau de concurența produselor românești mai ieftine și membri ai unor organizații etnice. În acest din urmă grup era și preotul Florian Galdău, din Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților, care se folosea de aceste audieri pentru a înlesni emigrarea evreilor din România. Galdău avea să-și facă apariția la aproape toate audierile pentru România din următorii 12 ani. La această audiere au venit și reprezentanți ai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mărit în mod substanțial numărul evreilor cărora li se permitea să emigreze în Israel. În mai au emigrat 46 de evrei, în iunie 199, iar în iulie 4031735. În intervalul de o lună dintre audierile Comitetului de Finanțe, relațiile comerciale româno-americane au continuat să se dezvolte. Negocierile inițiate mai demult, în decursul aceluiași an, între București și Departamentul Agriculturii, în vederea unui acord agricol pe mai mulți ani, au continuat și ele1736. În acest timp, Island Creek Coal Company, o filială a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și educației religioase 1744. Printre semnatari erau Philip Crane și Larry McDonald, care aveau amîndoi, să militeze împotriva încălcării drepturilor omului în România. Dezbaterile din Congres au decurs fără probleme. În Senat, atît Jackson, cît și Ribicoff, au susținut tratatul româno-american. Mai mult decît atît, rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, a trimis Senatului o scrisoare în care arăta că grupul său este în favoarea Clauzei pentru România, avînd în vedere sporirea numărului de emigranți evrei. Pe 25
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anulat prima întîlnire programată pentru februarie 19761763. Grupul avea să se întîlnească, în cele din urmă, la București, în 19771764. Protocoalele agricole s-au dovedit a deschide seria unor acorduri între București și Washington, care au pornit de la Acordul comercial româno-american. Pe 21 septembrie, Fundația Națională de Știință a acceptat să sprijine seminarii și proiecte comune de cercetare, prin Consiliul Național Român pentru Știință și Tehnologie 1765. Pe 8 octombrie, dr. H. Guyford Stever, directorul Arhivelor Securității Naționale și consilier științific
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1767. Ion Pățan, delegat al primului-ministru și ministru al Comerțului Exterior din România, și-a efectuat cea mai importantă vizită în SUA. În cursul toamnei, pe 3 noiembrie, acesta a sosit la Washington, la șeful delegației române pentru Comisia Economică Româno-Americană. Întîlnindu-se cu omologul lor, sub conducerea secretarului Comerțului, Roger Morton, aceștia au discutat cu un interes deosebit despre sporirea investițiilor americane în România, societățile mixte și cooperarea financiară și bancară. Delegații lui Morton și-au argumentat opoziția prin dificultățile întîmpinate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reînnoi o dată la trei ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să reînnoiască Clauza pentru România, trebuie să înainteze Congresului o cerere de derogare, pînă pe 3 iunie. Dacă derogarea expira, România pierdea "Clauza națiunii celei mai favorizate" și dreptul de a primi credite guvernamentale. Mai mult decît atît, acordul comercial româno-american și-ar fi pierdut valabilitatea. Pe 22 martie, comitetul a dezbătut, în ședință, posibilitatea reînnoirii derogării și a recomandat președintelui să solicite Congresului o derogare 1797. La începutul lunii mai, Departamentul de Stat a pregătit materialele pentru scutirea de prevederile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
luni1800. 1976 era anul alegerilor prezidențiale. Casa Albă și Congresul și-au concentrat atenția asupra conferințelor Partidului Republican și ale Partidului Democrat. În consecință, audierile Congresului pentru derogarea de la condiția emigrării nu au început pînă în septembrie. Pînă atunci, relațiile româno-americane au continuat, totuși, să prospere. În timp ce președintele Ford își supunea cererea atenției Congresului, în București se deschideau prima expoziție americană și primul congres pe teme biomedicale, spitalicești și de sănătate publică, susținute în afara Statelor Unite 1801. Pe 12 iunie, cîțiva reprezentanți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o notă pozitivă, cei doi au remarcat succesul negocierilor dintre cele două țări, privind un acord pe termen lung1805. În intervalul dintre discuțiile cu reprezentanții guvernamentali, Simon a luat parte la deschiderea celei de-a treia sesiuni a Consiliului Economic Româno-American, pe 23 iunie. La această întrunire de două zile, delegații au discutat despre revizuirea Planului cincinal românesc pentru 1976-1980. Spre deosebire de obiectivele aprobate de cel de-al XI-lea Congres al Partidului, din noiembrie 1974, cele revizuite prevedeau creșteri semnificative mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
AFL-CIO (Confederația Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor lor1816. Principalul purtător de cuvînt al celui de-al doilea grup era pastorul Florian M. Galdău, președintele Comitetului Româno-American de Ajutorare a Refugiaților. El a înaintat o listă cu 109 români care încercau să obțină vize de ieșire din România, pentru a-și întregi familiile din Statele Unite 1817. În plus, Comitetul Senatului a primit declarații scrise de la cîteva zeci
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ani puteau pleca toți evreii care-și doreau aceasta 1821. Și liderii cîtorva organizații etnice sprijineau Clauza pentru România. Deși nici unul dintre ei nu a venit să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, părintele Mihai Iancu, din Comitetul pentru Apărarea Transilvaniei din România și Valeriu Anania, de la Episcopia Ortodoxă Română din America. Cea mai mare parte a susținătorilor Clauzei pentru România erau, ca și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Română din America. Cea mai mare parte a susținătorilor Clauzei pentru România erau, ca și în 1975, reprezentanți ai marilor companii comerciale. Cei doi martori cheie erau Mark Sandstrom, din Consiliul pentru Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal, din Consiliul Economic Româno-American. În afară de aceasta, numeroase organizații economice au trimis scrisori în care pledau pentru menținerea Clauzei. La trei zile după aceea, Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților și-a început audierile privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva cererii președintelui de a face o derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale, "Clauza națiunii celei mai favorizate" și derogarea s-au prelungit pînă pe 3 iulie 1977. Deși Bucureștiul aprecia această prelungire, procesul, în ansamblu, sublinia fragilitatea relațiilor româno-americane. Viitorul era definit în segmente de cîte un an. Legea comercială din 1974 cerea președintelui să solicite anual Congresului să aprobe sau să respingă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Paragraful 402 al Legii comerciale. Faptul că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]