1,088 matches
-
sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se plantează în interiorul bordurilor. La proiectarea rondurilor se va ține seama de următoarele principii: rondurile plantate cu o singură specie de plante floricole produc o impresie de masă mai puternică; rondurile convexe permit o vizibilitate mai bună asupra desenului, decât cele plate; pentru borduri cele mai indicate plante sunt cele cu creștere joasă; pentru amenajarea centrului rondurilor se vor folosi o serie de specii de talie mai înaltă (exemplare de Dracaena
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu o singură specie de plante floricole produc o impresie de masă mai puternică; rondurile convexe permit o vizibilitate mai bună asupra desenului, decât cele plate; pentru borduri cele mai indicate plante sunt cele cu creștere joasă; pentru amenajarea centrului rondurilor se vor folosi o serie de specii de talie mai înaltă (exemplare de Dracaena, Yucca, Agave, etc.); plantele viu colorate și cele cu creștere mai înaltă se văd de la distanțe mai mari și deci vor fi folosite la rondurile situate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
centrului rondurilor se vor folosi o serie de specii de talie mai înaltă (exemplare de Dracaena, Yucca, Agave, etc.); plantele viu colorate și cele cu creștere mai înaltă se văd de la distanțe mai mari și deci vor fi folosite la rondurile situate la capătul aleilor mai lungi; rondurile pe suprafețe prea mari nu sunt suficient de bine puse în valoare, cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru; plantele floricole cu frunze panașate vor fi folosite pentru rondurile însorite. Sortimentul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de specii de talie mai înaltă (exemplare de Dracaena, Yucca, Agave, etc.); plantele viu colorate și cele cu creștere mai înaltă se văd de la distanțe mai mari și deci vor fi folosite la rondurile situate la capătul aleilor mai lungi; rondurile pe suprafețe prea mari nu sunt suficient de bine puse în valoare, cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru; plantele floricole cu frunze panașate vor fi folosite pentru rondurile însorite. Sortimentul de plante floricole pentru sezonul de primăvară
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu creștere mai înaltă se văd de la distanțe mai mari și deci vor fi folosite la rondurile situate la capătul aleilor mai lungi; rondurile pe suprafețe prea mari nu sunt suficient de bine puse în valoare, cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru; plantele floricole cu frunze panașate vor fi folosite pentru rondurile însorite. Sortimentul de plante floricole pentru sezonul de primăvară cuprinde: ghiocei, zambile, lalele, panseluțe, precum și exemplare aparținând genurilor Miosotis, Bellis, Arabis, Aster, Campanula, Primula, Silene, etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
folosite la rondurile situate la capătul aleilor mai lungi; rondurile pe suprafețe prea mari nu sunt suficient de bine puse în valoare, cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru; plantele floricole cu frunze panașate vor fi folosite pentru rondurile însorite. Sortimentul de plante floricole pentru sezonul de primăvară cuprinde: ghiocei, zambile, lalele, panseluțe, precum și exemplare aparținând genurilor Miosotis, Bellis, Arabis, Aster, Campanula, Primula, Silene, etc. Sortimentul de flori de vară pot cuprinde, de exemplu, următoarele: bordura din Petunia albă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Petunia albă iar fondul din Tagetes patula; bordura din Ageratum mexicanum iar fondul din Petunia hybrida nana compacta; bordura din Pyrethrum iar fondul din Begonia sempervirens; bordura din Cineraria maritima iar fondul din Phlox drumondii, etc. Se vor putea proiecta ronduri cu sortimente de flori sub formă de mozaic folosind umătoarele specii: Alternanthera, Gnaphalium, Oxalis, Santolina, Sedum ș.a. Rabatele se vor proiecta ca niște straturi lungi și înguste, întrerupte din loc în loc și care se vor situa de-a lungul aleelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rânduri de flori. Se pot proiecta rabate dintr-o singură specie sau mai multe specii, din plante de mozaic, din plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă. Bordurile se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru despărțirea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat și îngrijit. Acestea se pot amenaja cu arbuști scunzi sau plante floricole. Se pot folosi exemplare aparținând speciilor: Aster sp., Lobelia sp., Tagetes sp., Phlox sp., Pyretrum parthenifolium
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
suprafața parterelor va fi proporțională în raport de cea a piețelor și clădirilor lângă care vor fi amplasate; respectarea proporției între înălțimea clădirilor, dimensiunile piețelor și mărimea parterului însuși va fi urmată de echilibrul și proporția părților componente ale parterului (ronduri, rabate etc.); Parterele vor fi astfel trasate încât să exprime simplitate și sobrietate în ansamblu dar și finețe în decorațiunile de amănunt, cum ar fi arabescuri, ronduri, rabate etc. Coborârea lor sub nivelul general al aleilor, posibilitatea privirii lor pe
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
parterului însuși va fi urmată de echilibrul și proporția părților componente ale parterului (ronduri, rabate etc.); Parterele vor fi astfel trasate încât să exprime simplitate și sobrietate în ansamblu dar și finețe în decorațiunile de amănunt, cum ar fi arabescuri, ronduri, rabate etc. Coborârea lor sub nivelul general al aleilor, posibilitatea privirii lor pe terase mărginite de balustrade este indicată pentru a se putea vedea întreaga splendoare a covorului vegetal (după Iliescu A.F., 2003) Alte amenajări florale pot fi proiectate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
iar din 1996, secretar științific al Facultății). Debutează cu un articol despre Mihail Sadoveanu în „Gazeta literară” (1965). Colaborează la „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arcade”, „Euphorion”, „Saeculum”, „Rostirea românească”, „Sibiul universitar”, „Tribuna” (Sibiu), „Rondul de Sibiu”, „Tribuna învățământului”, „Colocvii” ș.a. Studiul din volumul de debut, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic (1980), construcție critică pe cât de solidă, pe atât de suplă, face perceptibilă - într-o contradicție totală cu opiniile anterioare - prezența permanentă și complexă a erosului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
țin loc de invitație pentru cel ce vine pentru prima oară cu scopul de a deveni cititor al bibliotecii. O plăcută impresie o lasă și împrejurimile localului bibliotecii: gard mare din scânduri, iar în partea din față îți atrag atenția rondurile cu flori multicolore într-un loc unde altădată era paradisul bălăriilor și în care își găseau adăpost găinile și porcii vecinilor. Biblioteca a fost înființată în anul 1962 prin donarea unui număr de volume de la „Școala de la centru” și abonamente
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
le-ar fi lipsit, căci aveau deja În mâini săbiile, cuțitele și pistoalele, acestea fiind pregătite anterior pentru asalt. Din fericire, nu se vărsă nici o picătură de sânge. Era de fapt vorba de patrula lui Mehmet Ali, care Își făcea rondul; l-au luat pe căpitanul nostru cu ei, examinându-i hârtiile și purtându-l timp de patru ceasuri de pe un vas pe altul. Cum acest incident avu loc În vecinătatea insulei Cipru, căpitanul depuse aici o plângere la consulatul britanic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de evaluare implică, într-un fel sau altul, referiri la asemenea structuri. De exemplu, spre a judeca un poem, criticul trebuie să apeleze la întreaga lui experiență literară, la întreaga lui concepție, descriptivă si normativă, despre poezie (deși, desigur, la rondul ei, concepția criticului despre poezie este, în permanență, modificată datorită cunoașterii si judecării altor poezii concrete). Implică oare teoria genurilor literare ideea că fiecare operă aparține unui gen ? După câte știm, această întrebare n-a fost pusă în nici un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
149-153; George, Sfârșitul, I, 295-299; Grigurcu, Idei, 217-223; Petrescu, Scriitori, 75-78; Tomuș, Răsfrângeri, 105-110; Ardeleanu, Opinii, 189-193; Cocora, Privitor, I, 199-202; Ungureanu, La umbra cărților, 81-86; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 157-168; Culcer, Citind, 27-30; Iorgulescu, Al doilea rond, 74-82; Săndulescu, Continuități, 288-290; Anghelescu, Creație, 345-351; Ardeleanu, Mențiuni, 205-210, 238-246; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași,1978, 285-304; Ungheanu, Lecturi, 324-329; Dobrescu, Foiletoane, I, 78-83, II, 214-223; Sasu, În căutarea, 88-90; Cristea, Faptul, 298-302; Popescu, Cărți, 22-30; Raicu, Contemporani, 193-197
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Literatura, 65-68; Ciobanu, Panoramic, 32-43; Stănescu, Poeți și critici, 81-84; Raicu, Structuri, 184-191; Poantă, Modalități, 269-174; Cristea, Un an, 54-58; Petroveanu, Traiectorii, 132-142; Barbu, O ist., 52-56; Piru, Poezia, I, 257-163; Laurențiu, Eseuri, 94-99; Regman, Colocvial, 6-12; Iorgulescu, Al doilea rond, 242-247; Raicu, Critica, 193-197; Alexiu, Ideografii, 15-20; Ștefănescu, Preludiu, 23-26; Felea, Aspecte, I, 10-15, III, 19-22; Dimisianu, Opinii, 50-55; Poantă, Radiografii, I, 121-125; Simion, Scriitori, I, 121-135; Ciopraga, Ulysse, 147-153; Grigurcu, Poeți, 329-334; Munteanu, Jurnal, II, 161-169; Raicu, Contemporani, 79-86
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, „Dejunul pe iarbă”, VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație, 135-141; Dimisianu, Prozatori, 154-158; Dana Dumitriu, „Lunga călătorie a prizonierului”, ARG, 1971, 6; Bugariu, Incursiuni, 160-167; Negoițescu, Lampa, 230-234; Sorianu, Contrapunct, 198-201; Ciobanu, Panoramic, 166-178; Iorgulescu, Rondul, 148-152; Ardeleanu, Opinii, 99-107; Ciobanu, Incursiuni, 156-160; Cristea, Domeniul, 250-257; Ungheanu, Arhipelag, 195-199; Livius Ciocârlie, Melville, contemporanul nostru, O, 1976, 8; François-Xavier Janjard, Une Quête obstinée sous un ciel clos, en attendant la venue d’un monde réconcilié, „La Quinzaine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Structuri, 326-329; Val Condurache, Romanul politic, CL, 1974, 3; Zaharia Sângeorzan, Pasiunea ideilor, CNT, 1974, 18; Al. Călinescu, Viziuni romanești, CRC, 1974, 24; Paul Georgescu, Destin și istorie, RL, 1974, 24; Nicolae Manolescu, Polemică și cultură, RL, 1974, 39; Iorgulescu, Rondul, 153-159; Simion, Scriitori, I, 501-532; Mihai Ungheanu, Proza nu are suflul viului, LCF, 1975, 25; Ciobanu, Incursiuni, 160-165; Ardeleanu, Opinii, 67-71; Balotă, Universul, 165-192; Culcer, Citind, 41-44, 179-186, 204-207; Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
urcat în avion și dus la Moscova. Intuia că-i un drum poate chiar fără întoarcere. După aproape 30 de ani de la această întâmplare, arestarea mea s-a petrecut întocmai. Intr-o dimineață de primăvară am coborât din tramvai la rondul de la Agronomie și mă îndreptam, la pas, spre Facultatea de Horticultură. Aceasta își avea sediul în clădirea în care acum este Liceul pedagogic și până acolo făceam drumul pe jos. La vremea aceea era un autobuz care mergea până la Breazu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
creații umane, atribuindu-le doar acestora o influență determinantă asupra operei literare. Astfel, un grup de cercetători consideră că literatura este în primul rând produsul unui creator individual, și de aici trag concluzia că literatura ar trebui cercetată, în primul rond, prin prisma biografiei și psihologiei autorului. 106 Un al doilea grup caută principalii factori determinanți ai creației literare în viața organizată a oamenilor - în condițiile economice, sociale și politice ; un alt grup, înrudit eu cel de mai sus, caută explicația
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
baza căruia urma să funcționeze Mica Înțelegere economică, pe baza respectării egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne, conferind o efectivă vigoare noului mecanism ce se crease. Putem afirma, în concluzie că, deși în condiții externe, extrem de nefavorabile, pe rondul gravei crize economice din anii 1929-1933, România a reușit să-și păstreze aceeași linie politică internațională ce a caracterizat-o întotdeauna, și care avea drept obiectiv păstrarea statu-quo-ului internațional. Una dintre metodele participativ-active cu cel mai mare randament este, fără
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
are un nemăsurat orgoliu de proprietar, detestă funcționarii "papugii, niște scârța-scârța pe hârtie". Jupân Dumitrache ține "la onoarea de familist", este atins de gelozie din cauza unei întâmplări cu "bagabontul" pe care o povestește ipistatului Nae Ipingescu. Înainte de a-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol, de Zița, cumnata lui Jupân Dumitrache. Rică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul ei, "tejghetar, om de încredere al lui Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu Zița, se hotărăște să nu mai meargă la comediile de la Iunion". În timp ce căpitanul în garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi mărturisea sentimentele sale. De afară, Jupân Dumitrache, cherestegiul, striga lui Chiriac să vegheze la onoarea lui "de familist". Rică Venturiano ajunge în camera Vetei, soția lui Jupân Dumitrache. Miop, tânărul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
articole, Editura Junimea, Iași, 1974. Ibrăileanu, G., Studii literare, Editura Albatros, București, 1976. Iorga, Nicolae, Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1981. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii românești, Editura Minerva, București, 1988. Ionescu, E., Note și contranote, Editura Humanitas, București, 1992. Iorgulescu, M., Rondul de noapte, Editura Cartea Românească, București, 1974. Iorgulescu, M., Al doilea rond, Editura Cartea Românească, București, 1976. Iorgulescu, M., Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978. Iorgulescu, M., Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Iosifescu, S.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1976. Iorga, Nicolae, Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1981. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii românești, Editura Minerva, București, 1988. Ionescu, E., Note și contranote, Editura Humanitas, București, 1992. Iorgulescu, M., Rondul de noapte, Editura Cartea Românească, București, 1974. Iorgulescu, M., Al doilea rond, Editura Cartea Românească, București, 1976. Iorgulescu, M., Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978. Iorgulescu, M., Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Iosifescu, S., Dimensiuni caragialiene, Editura Eminescu, București, 1972. Irimia, Dumitru, Limbajul poetic eminescian, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]