17,708 matches
-
de munte mistice tăceri descântă ierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastă nor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastă și pornesc lucrări serafii și orânduiri heruvii gura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii: către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mist din drum graiul nu-l întoarce - ci-n orbiri de ametist alte capete-n coroană - alte frunți sub joc de săbii alte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
această sărbătoare pentru ași realiza scopurile, transformând-o într-o „sărbătoare a comunității naționale germane”, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: „Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii”. Ziua de 1 mai a fost transformată și de către naziști
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
tâmpla lipită de noapte mai spune-mi o dată cum încolțește luna clocotul înserării când sufletul intimidat de ani c-un dor intrigant se leagă mai spune-mi o dată cum se transformă apusul când zorii îți tulbură simțirea c-un cuvânt rostit la tinerețe mai spune-mi o dată cum încifrezi ascunsul când jocul ielelor te poartă c-un sâmbure de iubire hoinar printre aștrii tu fiu de lut și cer sclav și stăpân peste cuvinte șlefuiești un colț de veșnicie de la A
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
datăcum se dezleagă pustiulcând sângeră lumina sub pleoapecu tâmpla lipită de noaptemai spune-mi o datăcum încolțește luna clocotul înserăriicând sufletul intimidat de anic-un dor intrigant se leagămai spune-mi o datăcum se transformă apusulcând zorii îți tulbură simțireac-un cuvânt rostit la tinerețemai spune-mi o datăcum încifrezi ascunsulcând jocul ielelor te poartăc-un sâmbure de iubire hoinar printre aștriitu fiu de lut și cersclav și stăpân peste cuvinteșlefuiești un colț de veșnicie de la A la Zlângă o icoană și-o întrebaresă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
chiar dacă acest lucru e intim și autorul nu dorește să vorbească despre el, fiindcă fac parte din structura lui emoțională, acolo unde nimeni, sau aproape nimeni nu are acces. Pentru Virgil Ciucă este o tribună de la care poate să-și rostească și Crezul artistic și convingerile și năzuințele. Și din tot ce altădată îi provoca plăcere și alinare, poetul nu mai găsește decât urme șterse, amintiri răzlețite, risipite, pe care se trudește să le adune mănunchi și să le rescrie „din
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Câte-au fost compuse, toate ce se scriu / Cântă suferința / Scrierile mele-s cuie de sicriu, / Mi-am semnat sentința!” (La lansarea unei Antologii). Această strofă scoate la iveală și aspectul predominant al liricii lui Virgil Ciucă, acela de a rosti Adevărul, conștient, indiferent de consecințe. El abordează și Teoria Big-Bang-ului într-o poezie de lungă respirație, intitulată „Creatorul Universului”, în ton ironic, persiflant, polemic. O notă de specificitate: verbele sunt puse la forma negativă: „Nu mă tem de moarte”; „Nu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de viclenie, neadevăr și înșelătorie, în care suntem siliți să trăim, pe care o slujim tăcuți și amnezici. Nu toți au curajul să rostească aceste sentințe, care taie uneori în carne vie, despre țara lui natală, despre țara de adopție, despre lume în general. Virgil Ciucă este poate, singurul poet care spune despre sine că are o „credință de proscris”: „Învăț să nu evit
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Flori de câmp) E o lege a firii să ne fie dor să poposim în trăirile frumoase ale unei iubiri plenare pe care le ținem ascunse în căușul inimii și dorim să le ferim de cenușa uitării. Poezia ei se rostește în taină. Poeta intră în templul aducerilor-aminte pe vârful picioarelor. În tablourile-icoană dedicate părinților: “Ursul alb” și “Ploaie caldă”, le îmbracă chipurile în șoapte vii, la care rezonezi cu profundă înduioșare. Sunt șoapte care te ridică din amorțire. Mamei i
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de profesorii Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
despre un text scris ... XXXII. VIAȚA CA UN BALANSOAR, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015. plutim în luntri pe apa tulbure a vieții spre destinații necunoscute cuvintele țin de sete de foame uneori le rostim în versuri ne balansăm când înainte când înapoi uța uța așa ființăm zi de zi aici pe Pamant începem o mulțime de lucruri pe care nu le ducem la capăt ne balansm când înlăuntru când în afara noastră uța uța lăsăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
marea trecere tu cu tine eu cu eul meu și un pumn de țărână în gură (Dorina Stoica 10 mai 2015) ... Citește mai mult plutim în luntripe apa tulbure a viețiispre destinații necunoscute cuvintele țin de sete de foameuneori le rostim în versurine balansăm când înaintecând înapoi uța uțaașa ființăm zi de ziaici pe Pamantîncepem o mulțime de lucruripe care nu le ducem la capătne balansm când înlăuntrucând în afara noastră uța uțalăsăm uși deschise spre sufletnimeni nu intră pe elede ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
că o să te găsesc curând, așa invizibil cum ești, pentru că îți presimt ochii în preajma focului meu. O să pipăi aerul cu părul meu despletit, ca să regăsesc forma trupului tău, o să scormonesc printre bătăile inimii mele, ca să descopăr ecourile pierdute ale cuvintelor rostite de tine cândva, o să devin fluidă și o să curg prin însuși sângele meu impur, mereu amestecat cu ființa ta. Alergând frenetic o să mă-ntorc prin toate clipele și prin toate îmbrățișările: poate o să te găsesc undeva acolo, privind iubirea noastră
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
naștere a bietului Muki se lungi a mirare: - Șefu, da’ io nu văz nici drac dă cuie p-acilea... Ce facem în situația asta? Ministrul zâmbi plin de bunăvoință și gândi că deja știe cine lasă locul liber, dar de rostit, rosti cu multă blândețe: - Lasă, băi, Muki că te mai ajut eu să înțelegi! Cum Muki părea deja luminat, ministru îi dădu afară precizând că mâine la opt fix să vină cu propuneri. A doua zi în birou, la ora
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
a bietului Muki se lungi a mirare: - Șefu, da’ io nu văz nici drac dă cuie p-acilea... Ce facem în situația asta? Ministrul zâmbi plin de bunăvoință și gândi că deja știe cine lasă locul liber, dar de rostit, rosti cu multă blândețe: - Lasă, băi, Muki că te mai ajut eu să înțelegi! Cum Muki părea deja luminat, ministru îi dădu afară precizând că mâine la opt fix să vină cu propuneri. A doua zi în birou, la ora opt
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
pentru noi. Astfel tot bizonu’ află despre noul basm și se bagă în horă cu discuțiile din cârciumi sau saloane literare. Estimez că în maximum un an vom avea rezultate palpabile pe care le vom exploata la votare. - Mdaa, daa, rosti ministrul cu un aer gânditor... - Șefu’ acu’ mă ierți da’ eu unul nu cred că bizonu’ oricât de bou e el să creadă balivernele astea pentru care noi vom plăti totuși ceva bani din visteria ministerului care cum bine știm
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Pentru cel care este bolnav sau departe de un lăcaș de cult orthodox, mai ales cei care lucrează peste hotare, Casa Domnului este peste tot pe această planetă și în acest Univers. Rugăciunea este primită la cer indiferent de unde o rostești. Ceea ce contează este smerenia și dăruirea cu care o spui, acestea mărindu-i puterea. Autorul Radu Botiș în sinteza sa despre viața lui Iisus Hristos afirmă că: „Sfintele Evanghelii nu cuprind viața unui om, ci Învățătura Lui, legea Lui, care
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
Smerite împărtășiri”, rod al ostenelilor intelectuale și duhovnicești, ale Domniei Sale. Domnul Stelian Gomboș este un om instruit, un intelectual cultivat și un om cu o viață duhovnicească așezată și roditoare. Este un exemplu de creștin ortodox care, nu doar că rostește cuvântul revelat dar care, mai ales, se străduiește să împlinească, ascultarea de Dumnezeu, în viața sa. Domnul Stelian Gomboș este tipul intelectualului creștin, cu instrucție intelectuală specifică secolului XXI și cu trăire duhovnicească, adesea, cu conotații ascetice, specifică marilor trăitori
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
putem conștientiza cât de lipsiți de importanță suntem pentru imaginea de ansamblu a universului, cât de repede trecatoare ne e viața pe care o călcăm în picioare. La despărțirea de acest om-neom, am ridicat ochii spre seninul cerului și am rostit în gând versurile Magdei Isanos: „Și-mi pare-așa ciudat că se mai poate/ găsi atâta vreme pentru ură,/ când viața e de-abia o picătură/ între minutu-acesta care bate// și celălalt și-mi pare ne-nțeles/ și trist că
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
alte lumi. Deși nu este pe placul celor mulți, am totuși tăria să afirm, că niciuna dintre religiile lumii nu poate fi completa, în lipsa punerii omului în jurul conștiinței sau a spiritului lui. Nu cumva conștiința, un termen atât de mult rostit în ultimul timp, este tocmai acea particică foarte importantă, indispensabilă vieții, acel liant care face legatura directă intre viețuitoare și Dumnezeu? De la furnică la pisică și de la maimuță până la om, fiecare viețuitoare deține conștiință. Adică, deține acel element primordial care
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învredicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvântul prin care toate s-au făcut'. Graiul este haina care îmbracă gândurile și trăirile
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
și, privindu-l de jos, pe gradat, cum își sugea mucul țigării, dincolo de cotor, fără să se ardă, chiștoc pe care-l ținea strâns între două dește, între arătător și cel gros, îi adresă latinește vorbele urâte pe care le rosteau și soldații lui Cezar între o bătălie și alta, jucând rișca... Și le debită așa, gâfâind, cum ședea cu umărul proptit în zăpadă, întors spre ălălalt, ca și cum sergentul le-ar fi priceput, cum le asculta el atent, probabil gândindu-se
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
-ul "francofoniștilor" a adus și familiilor noastre unele bucurii, mai ales că ne săturasem de româno-engleza (sau invers) croncănită de felurite vietăți bipede cam pe la toate posturile de televiziune. În consecință, ne fălim acum că, după urarea de bun venit, rostită în franceză, cu vreo câteva inflexiuni de tip "vira ancora!" ș.a., de către Domnul Președinte Traian Băsescu, televizorul nostru a rămas blocat, așa că orice emisiune este cotcodăcit-titrată în limba cocoșului galic. Acest lucru l-a făcut pe prietenul Haralampy să exclame
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
de la sunet la non-sunet, de la vibrație la repaus. Muzica, aidoma zgomotelor, moare în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare să nu amuțească muzica niciodată? Și-am încălecat pe-o șa, și
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Constantin Țoiu Băiatul își frânse pușca, și se îndreptă spre pavilion, cu fața lipsită de orice expresie, cu ochii-n pământ, indiferent la aplauze, rostind cu vocea lui joasă "Mulțumesc", pe când un profesionist îi spunea "Strașnică lovitură, Stevie!" Iși punea la rastel arma, așteptănd să tragă și taică-su. Pe urmă amândoi s-ar fi dus la barul în aer liber. "Pot să beau o
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
geniul lui Ionesco. Cu alte cuvinte, piesa însăși. Am rîs cu lacrimi. Ca și spectatorii din jurul meu. I-am privit și pe ei. Unii știau textul în franceză. Și-l spuneau împreună cu actorii. Alții îl știau în română. Și-l rosteau în șoaptă, împreună cu actorii. Am văzut și spectatori care îl auzeau și-l vedeau pentru prima dată. Formidabilă reacție! Prezentul sorbea voluptos aventura trecutului. Sub ochii mei. Gesturi minimale, expresii-mască, plăcerea de a spune un text, de a tatona, acasă
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]