800 matches
-
și sfătuiți de eminența cenușie Vasile Toporan - replică fălticeneană a lui 594 vă așteptăm să ne vizitați, Împreună cu soția Dvs., să vă plimb prin frumoasele locuri ale Brașovului (...). De obicei, vremea e frumoasă până În noiembrie (la Brașov, n.n.). și decorul ruginiu are farmec. Colonel Ciuntu m-a rugat să vă transmit și din partea familiei, distinse salutări și urări de sănătate (...). Cu distinsă stimă și recunoștință, soției și Dvs. Maria Kalmicov 33 Brașov, 20 octombrie 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cer scuze
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
catalogat drept nebuni cu experiență care pot face față în orice împrejurare, toată pățania sfârșinduse odată ce am pășit pe peronul gării din Iași, lăsând în urmă amintirile ce nu vor fi uitate. Vara a trecut repede apropiindu-se anotimpul frunzelor ruginii. În toamnă am fost invitat să particip la cea mai mare manifestare din domeniul Artei Naive desfășurată pe teritoriul României, eveniment ce se petrece o dată la doi ani, „Salonul Internațional de Artă Naivă”, deschis la București la Galeriile ¾ de la Teatru
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a-mi câștiga existența necesară de a supraviețui. În paralel cu serviciul lucram în special seara la diferite lucrări, pregătindu-mă pentru expoziția de la Pitești. Ocupat mai toată ziua, nu am simțit trecerea timpului, sosind astfel frumosul anotimp al frunzelor ruginii. Mă aflam aproape de sfârșitul lunii octombrie, perioadă în care m-a sunat colegul meu Gheorghe Boancă întrebându-mă când ne-am hotărât să ne întâlnim toți ca să luăm biletele de drum de la agenția C.F.R. El era toată săptămâna plecat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
așternându-se pe cărări, foșnind ca un cântec trist... abia auzit. Și în Grădina publică din Copoul Iașului, venise toamna ca un prăpăd... Aleile erau așternute cu frunze veștede aduse de vânt, cu niște nuanțe, de la galben putred... la roșu ruginiu, culori care ți umplu sufletul de tristeți. După mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-o spărtură de nori, și încet-încet începu să se lumineze. Soarele se suise la vreo două sulițe pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
stuful nou cu cel vechi, fapt care ar putea compromite calitatea șarjelor de stuf livrate către Combinatul pentru hârtie de la Cișcani. Poftim treabă. Toamna era minunată în deltă apăreau întâi culorile vii ca flacăra, apoi ca aurul și la urmă ruginii. Venea însă după aceea iarna, Dunărea era complet înghețată, sloiurile încălecate erau sudate împreună de ger, dar în fiecare iarnă mureau câțiva temerari care încercând să treacă brațul Dunării pe gheață către comuna „Vaide-ei” (acum numită comuna Vulturu), călcau în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
câteva întrebări... Și tu ai răspuns la toate perfect. Nici nu se putea altfel. Știam și cele mai mici amănunte, participasem la luptă, în somn și tânărul râse copios. Cei doi trecură repede de alee printre frunze galbene și copaci ruginii, prin iarba încă verde din parcul Grădinii botanice. Teodora și Matei se ridicară tăcuți de pe bancă și porniră cu pași hotărâți în direcția opusă. Matei se gândise de multe ori la întâmplarea ciudată din Grădina botanică. Nu auzise și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ascunse; de jur împrejur se așternea o liniște nesfârșită. La intersecții sunetul se amplifica brusc, devenea un scrâșnet prelung, apoi dispărea șoseaua rămânea stăpânită de un singur zgomot apăsat și anost. Dealurile înalte se înfățișau acoperite de vii și livezi ruginii, iar mai sus, spre coamă și vârf, de păduri desfrunzite. Ca să treacă timpul mai repede și în mod plăcut, deschise radioul. O muzică de jazz inundă cu acorduri pline de tensiune spațiul din interiorul mașinii. Muzica îi amintea de atmosfera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
făcându te să te simți mic și neajutorat în fața puterii naturii. De multe ori mă gândeam ce peisaje ar putea prinde pe pânza sa un pictor ce-și instalează șevaletul într-o asemenea zonă, mai ales toamna, când contrastau culorile ruginii ale pădurii de foioase, cu verdele închis al coniferelor, și cerul de un albastru ce nu-l poți prinde pe pânză decât doar ca o impresie de moment, căci culorile se schimbă în funcție de momentul zilei, astfel este foarte greu să
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă cromatică și ca intensitate lirică, dar dominat aproape total de brunurile ruginii ale toamnei târzii este și peisajul intitulat Toamna la Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu Golia , Cămăruț izbutește să capteze acea frumusețe inefabilă specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
nr.10A. Th.Paun, I.T. (despre Spiru C. Haret), E. Ar. Zaharia (o traducere din Baudelaire), Ioan Goanță ( „Mărturisire”), Dumitru Crăescu, V.I. Posteucă, Demetrus, V.Popovici-Spad. Dl. Aurel Putneanu semnează această „Întoarcere-n copilărie”: „Pe bănci de școală, vechi și ruginii mi-a încolțit în suflet ca o floare nădejdea că voi crește mare șioi fi de sprijin mamei, când va îmbătrâni. Atâția ani trecut-au iute n șir, că mi-am văzut nădejdea realitate; acum aș vrea să fiu din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de ortografie și punctuație. Posibile secvențe (itemuri) de verificare : 1.Subliniază cuvintele scrise cu cratimă; scrie grupul de cuvinte din care fac parte; scrie fiecare cuvânt din alcătuirea grupului: ,,S-au scuturat frunzele. Pământul s-a acoperit c-un covor ruginiu. Bătrânei păduri i-au plecat cântăreții. S-ar crede că totul e pustiu. Și soarele a plecat spre asfințit. Mi-am amintit acest tablou al pădurii în pragul toamnei. M-a cuprins tristețea.’’ 2.Desparte în silabe cuvintele subliniate (din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cea mai periculoasă rugină a grâului. Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori, de 0,5 0,8 mm lungime (în mod asemănător ca la rugina brună a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cunoscută în Canada, vestul Europei, în zona Petersburgului, Irlanda, iar în România a apărut în 1961, fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În acest din urmă caz pierderile de recoltă pot ajunge până la 30-40 %. Soiurile sensibile (Untoasă Hardy, Untoasă d'Anjou, Doynne de Comice ș.a., manifestă simptome și pe fructe, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diametru, pe care se formează niște formațiuni punctiforme, de culoare neagră (fig. 153). Pe fața inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează fructificații cu spori (ecidii), cu niște mameloane, în care se găsesc sporii ciupercii. În general, simptomele ruginii părului sunt mult asemănătoare cu cele descrise la măr. Pe speciile de Juniperus, atacul se manifestă prin îngroșarea ramurilor tinere, pe lungimi ce variază de la 3-12 cm, însoțită de crăparea scoarței. Ramurile atacate ale speciilor de Juniperus (Juniperus sabina L.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Septorioza la ochiul boului Septoria callistephi. Septorioza crizantemelor S. chrysanthemella (fig. 198). Pătarea (septorioza) frunzelor de ciclamen S. cyclaminis. Septorioza nemțișorului S. delphinella. Septorioza gladiolei Septoria gladioli. Pătarea brună (septorioza) la garoafe S. dianthi. Această ciupercă poate produce pete mici, ruginii, apoi brun negricioase, pe tuberobulbi ducând la uscarea și mumifierea lor. Ciuperca se poate transmite și prin tuberobulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii atacului ciupercilor din genul Septoria, se recomandă respectarea măsurilor de igienă culturală, aplicarea unui asolament
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor bolnave prezintă pete mici de decolorare ce cu timpul evoluează în pete brune și apare uscarea frunzelor. Florile plantelor bolnave prezintă pete de decolorare, deformări și nu ating dimensiunile normale, iar pistilul depășește în înălțime petalele. Tuberobulbii prezintă pete ruginii în dreptul cărora apar adâncituri în țesuturi, zone ce vor fi ușor infectate cu ciuperci saprofite de sol. Transmitere răspândire. Răspândirea virusului se face prin afide dar și direct prin sucul rămas pe cuțitele de recoltat flori sau pe mâinile muncitorilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este mândră și frumoasă și pe unde trece aduce dogoarea arșiței. Pe cea de-a treia fiică a numit-o TOAMNA. Ea avea ochii de culoarea mătăsii de porumb copt, iar părul îi era ca de aramă, așa cum sunt frrunzele ruginii ale codrului. TOAMNA a venit dupa surorile ei, atunci când livezile s-au umplut de roade iar viile purtau ciorchini mari de struguri. TOAMNA e blândă, coaptă la minte și răbdătoare. Pe cea de-a patra fiică a numit-o IARNA
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
al său alai în copaci și le-a făcut frunzișul de aur. Norii se învăluie pe cer iar vântul la o adiere a lui smulge frunzele roșcate care plutesc spre pământ să se așeze lângă celelalte, formând un covor gros, ruginiu și mătăsos. Toamna oamenii muncesc cu îndârjire, zâmbind frunzelor arămii și primelor brume care-i găsesc cu recolta în hambare. Pe câmp se fac arăturile de toamnă. Curând se va semăna recolta anului următor. Tot pe câmpul întins cârâie și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
toamnei încep să se adune la locurile lor de iernare, șerpii și șopârlele iar majoritatea insectelor se ascund sub frunzele căzute și în scorbura copacilor. BINE AI VENIT, TOAMNĂ! A venit toamna și a îmbrăcat pomii cu haine galbene și ruginii. Iar razele de soare mai mângâie încă frunzele îngălbenite, dar care la o adiere de vânt, frunzele cad spre pământ, formând un covor de frunze uscate, de sub care la primăvara viitoare vor răsări ghioceii. Toamna dealurile sunt ruginii cu copaci
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]