713 matches
-
ei nu se întrec de-a dreptul, ci în mod mijlocit, delegîndu-i pe cei morți. Întorcîndu-ne la istoria românească, să ne amintim că Alexandru Ioan Cuza a fost adus de la Heidelberg, unde a murit în 1873, la moșia lui din Ruginoasa, pentru ca apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să fie deshumat și mutat la Catedrala Trei Ierarhi din Iași, alături de Dimitrie Cantemir, care, la rîndul lui, deși a fost îngropat lîngă Moscova în 1873, a fost deshumat și reînhumat
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
Timișoara, Alexandru Ioan Cuza a plecat spre Pesta, Viena, Florența. Peregrinările sale europene sunt marcate de tristețe și boală. În mai 1873, prințul a murit la Heidelberg. Doamna Elena Cuza s-a îngrijit ca rămășițele pământești să fie aduse la Ruginoasa, unde iarăși a avut a se emoționa de dovezile de prețuire venite din toate colțurile. Odihna și-a găsit-o, însă, prințul mult mai târziu, când osemintele i-au fost transferate (pentru ultima oară) la Biserica Trei Ierarhi din Iași
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
nebănuite: copilul trăiește cu intensitate un moment al zilei, se bucură de copilărie ori visează cu nostalgie la aceasta, scrie ”răvașe” vacanței, călătorește într-o ”țară a dulciurilor”, evocă satul natal, amintind cu mândrie de Palatul domnitorului Cuza, emblemă a Ruginoasei. Pe de altă parte, sunt descrise locuri, peisaje, sunt narate întâmplări, ba chiar sunt exprimate puncte de vedere pertinente în legătură cu anumite subiecte. Anotimpurile sunt prezentate din perspectiva ”celor mici”, dar și a ”celor mari”, este prezentă figura mamei
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
să răspundă. Un profesor trebuie să fie înțelegător și comunicativ. Un elev însă trebuie să fie ascultător și mereu curios. Astfel, relația profesor-elev va deveni una pe drept cuvânt optimistă! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a Un loc binecuvântat - Ruginoasa 7 aprilie 2014, Ruginoasa Dragă Andrei, Abia aștept să vii pe la mine, așa cum mi-ai promis; număr cu emoție zilele până vei ajunge. Când vei fi deja aici, îți promit că nu vei regreta: Ruginoasa este tărâmul frumuseții - este încărcată
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
trebuie să fie înțelegător și comunicativ. Un elev însă trebuie să fie ascultător și mereu curios. Astfel, relația profesor-elev va deveni una pe drept cuvânt optimistă! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a Un loc binecuvântat - Ruginoasa 7 aprilie 2014, Ruginoasa Dragă Andrei, Abia aștept să vii pe la mine, așa cum mi-ai promis; număr cu emoție zilele până vei ajunge. Când vei fi deja aici, îți promit că nu vei regreta: Ruginoasa este tărâmul frumuseții - este încărcată de un puternic suflu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
IX-a Un loc binecuvântat - Ruginoasa 7 aprilie 2014, Ruginoasa Dragă Andrei, Abia aștept să vii pe la mine, așa cum mi-ai promis; număr cu emoție zilele până vei ajunge. Când vei fi deja aici, îți promit că nu vei regreta: Ruginoasa este tărâmul frumuseții - este încărcată de un puternic suflu istoric și legendar, este bine poziționată din punct de vedere geografic, având căi de comunicare cu multe zone din jur; are în apropierea sa păduri, ape, pajiști ce se contopesc blând
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
noi! Când soarele va dispărea complet, cerul se va pregăti pentru regina balului de seară - luna mândră și rece, cu veșmântul ei pururea alb, cu aripile ei scumpe bătute în argint și brodate cu stele. Eu, cu a mea comună Ruginoasa vom fi aici, te vom aștepta - sper să ne cauți! Cu prietenie, Emanuel Rotariu Emanuel Școala Gimnazială Rediu Carte de suflet - răvaș de amintire Dragă Vacanță, Eu îți scriu cu admirație, respect și cu speranța că vei veni să ne
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ochi sclipitori. Minune-ntre minuni, Comori de-nțelepciuni. Îmi bate-n fereastră O rază de soare; Și caldă vestește Că e sărbătoare. E ziua ta... mamă, O! dragoste rară! E ziua ta... mamă, O! Sfântă Fecioară! Burlacu Andreea Școala Gimnazială Ruginoasa Mama Mama mea, măicuța mea, Te asemeni cu o stea; Cu o stea strălucitoare Te iubesc atât de tare! Tu m-ai învățat mereu Ce e bine și ce-i rău Pentru asta-ți mulțumesc Și să știi că te
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Te asemeni cu o stea; Cu o stea strălucitoare Te iubesc atât de tare! Tu m-ai învățat mereu Ce e bine și ce-i rău Pentru asta-ți mulțumesc Și să știi că te iubesc! Brașoveanu Ana-Maria Școala Gimnazială Ruginoasa 1 Martie 1 Martie a venit, Primăvara a sosit, Să ne-aducă nouă-n dar, Mărțișorul năzdrăvan! Mărțișorul cel haios, Împletit în alb și roș, Agățat de mititei Și de toți colegii mei! Ghiocelul Vestitorul primăverii A ieșit de prin
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
tot ce atinge această emoție la confiniile cu patologicul cunoaște un reflex estetic pornind de la cadrele cu interioare somptuoase, înghețate de o demnitate desuetă, de la gros-plan-urile unor figuri abisal însuflețite de un demon pervers și inocent deopotrivă, până la panoramele cariate ruginos ale unui oraș fantomatic, iluzoriu, cu străzi pustii. Ceea ce are subtil acest film ține de dialogul pe care Balabanov îl poartă cu istoria cinematografului, dar nu într-o direcție documentară, ci în aceea a istoriei ca ficțiune, unde „simt enorm
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în cumpănă stă supraviețuirea lor. Presiunea leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și pe Dosoftei, cu toate hainele și
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
sentimentul de conservare al românilor ni se pare îndestul de puternic pentru a rezista la asemenea încercări. Dar altă enormitate la sfârșitul articolului d-lui Beldiman. Este sau nu adevărat că înaintea alegerilor d. prim ministru s-a întîlnit la Ruginoasa cu principele Urusoff? 327 {EminescuOpXIII 328} Ei bine, nu știm și nici nu e nevoie să știm dacă primul ministru s-a întîlnit sau nu cu prințul Urusoff. Prințul - fost ministru plenipotențiar în țară - are fără îndoială multe cunoștinți și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din 1972. - 1974 - „Monografia geografică a comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încă din epoca de piatră (35.000 î.Chr. - 2000 î.Chr.), lucru dovedit de urmele prezenței omului paleolitic, din Dealul Peter (370 m), în special în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de tisă (Taucas baccata), monument al naturii din țara noastră. Alte obiective turistice din apropiere sunt Mănăstirea Vorona (jud. Botoșani), Palatul Iordache Cantacuzino (1664) din Pașcani și Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de atracție turistică din comuna Lespezi sunt: satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou; satul Lespezi, fost târg, datorită târgurilor săptămânale și a bâlciurilor anuale atrage un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școlile din județul Baia de la 68 la 47, împărțite în două categorii: 20 de școli de gradul I și 27 de școli de gradul II. Printre cele 20 de școli de gradul I regăsim, pe lângă școala Lespezi, școlile din Pașcani, Ruginoasa, Miroslovești, Cristești etc. Învățământul în comuna Lespezi Dezvoltarea economică, creșterea demografică, nevoia de instrucție și educație în epoca modernă a determinat organizarea învățământului primar, școala primară fiind considerată de Nicu Gane ca „pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
franceză, Viorica Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, personalitate de seamă a culturii și spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând profesor universitar și șeful Clinicii de Dermato - Venerice din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraelor de aici, mereu scurtate prin înaintarea dinspre West și dinspre Est, a afluenților Crasnei și Prutului. Așa de ex: la Apus de satul Arsura, pârâul Ruginosul, afluent al Prutului, a pătruns deja aă în bazinul superior al Lohanului și a captat un afluent de pe stânga acestuia, îndreptându-l spre Sud-Est. Puțin mai la vale, în dreptul satului Fundătura Pâhnești, izvoarele pârâului Valea Grecului, prin două văiugi torențiale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aveau stații. Altfel, stația de la Iorcani nu ar fi fost necesară. Cu timpul, traseele și orarele curselor poștale au suferit modificări. Au dispărut unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la Dolhasca, Liteni, Basarabi, Ruginoasa, Cuza Vodă și Muncel, serviciile de poștă și telegraf erau asigurate de organele căilor ferate. Organizarea, funcționarea și dezvoltarea activității de poștă și telecomunicații La începutul anului 1864, toate birourile poștale și stațiile telegrafice din țară, continuau să funcționeze separat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
primire, bineînțeles taxată. În același an, la 1 mai, expirând contractele de arendare, poștele cu cai au fost atribuite la diferiți antreprenori, pe termene scurte, cu subvenții din partea statului. În anul 1865, la stațiile de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la Capu Dealului, la circa 18 km distanță de Fălticeni(pe locul fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
efectuarea serviciului poștal și telegrafic, cei care aveau această sarcină primeau o indemnizație stabilită în funcție de categoria gării. Serviciile poștale și telegrafice din gările HeciLespezi, Dolhasca și Verești erau, pe atunci, cele mai solicitate, urmate în ordine de gările Basarabi și Ruginoasa, apoi gara Liteni. În gările Pașcani și Burdujeni, funcționau oficii proprii ale Direcției Poștei. Din 1 noiembrie 1894, șefii de gară mai executau, prezentarea și distribuirea de mesagerii cu ramburs, iar din 29 noiembrie, același an, aveau obligația să primească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din gări au funcționat vreme îndelungată. Șiau încetat definitiv activitatea: Liteni la 30 noiembrie 1924, Basarabi la 30 iunie 1932, Cuza Vodă în anul 1933, Dolhasca la 1 aprilie 1942, Muncel la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe traseul Dolhasca-Fălticeni, s-au efectuat mai multe curse poștale feroviare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]