643 matches
-
când au găsit-o într-o plantație din Auvergne din Franța. La noi boala se extinde, ea fiind semnalată în unele podgorii din Moldova (Odobești, Nicorești, Huși) ca urmare a înlocuirii tratamentelor cu zeamă bordoleză care erau bune și împotriva rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dezvoltarea unei infecții sistemice TB limfo granulomatoza veneriana Sistemică acută ciclică septicemică evoluție previzibilă: incubație, invazie, perioada de stare, declin, convalescenta; poate fi urmată de: imunitate durabilă, imunitate de scurta durata (posibile reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
IgG, iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe viață după infecții cu agenți monotipici din punct de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prezintă mai frecvent riscul reacțiilor alergice severe. Excepție fac imunoterapia în difterie și botulism, unde se utilizează încă anticorpi obținuți din seruri hiperimune de cal. Imunoglobulinele polivalente cu administrare intramusculară, în concentrații de 16,5%, au indicații limitate în profilaxia rujeolei și a hepatitei A la nevaccinați, prezentând riscul transmiterii iatrogene a unor virusuri parenterale. Imunoglobulinele de uz intravenos (0,05 g/ml) au eficiență și siguranță în administrare superioare și sunt recomandate în deficitele imune diverse, hipogamaglobulinemia din leucemia limfatică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
deficitele imune diverse, hipogamaglobulinemia din leucemia limfatică cronică, boli autoimune (miastenia gravis, sindromul Guillain-Barre, trombocitopenia idiopatică), infecțiile bacteriene severe, sindromul Kawasaki. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 54 Tabel 3.9 Clasificarea vaccinurilor Tip vaccin Indicații Avantaje Dezavantaje Viu, atenuat Rujeola, rubeola,oreion, poliomielita, febra galbenă R. imun puternic Necesită refrigerare Risc revenire la forma virulentă Inactivat, “omorât” Holera, gripa, Hepatita A, poliomielita, rabie, encefalita Japoneză Sigur, mai stabil Nu necesită refrigerare R. imun mai slab, necesită doze repetate Toxoid Difterie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în continuarea terapiei cu seruri sau imunoglobuline specifice (difterie, tetanos). Infecțiile cu rezervor strict uman au șansa de a fi eradicate în urma imunizării generalizate la nivel global, așa cum s-a dovedit în cazul variolei și se preconizează pentru poliomielită sau rujeolă. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 55 Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări. În România, vaccinurile disponibile se clasifică în vaccinuri cu obligativitate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5-a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
complicate. Tratamentul se bazează în mare parte pe măsuri suportive și simptomatice pentru febră, tuse, hiperlacrimație. Antibioticele sunt indicate în cazul complicațiilor bacteriene pulmonare și otice. Encefalita impune suport de terapie intensivă. Bolile eruptive MAJORE 64 4.2.8 Profilaxie Rujeola beneficiază de profilaxie activă cu vaccin cu virus viu atenuat, monovalent sau polivalent (RRO). Vaccinul este contraindicat la gravide, sugari mici, imunodepresii și persoane alergice la proteinele de ou și neomicină. Reacțiile postvaccinale apar după 5-7 zile la 10% dintre
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive generale, cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
domiciliu sau în spital și supravegherea contacților timp de 21 zile de la izolarea ultimului caz din colectivitate. Administrarea imunoglobulinelor specifice la contacți are valoare controversată. Vaccinul antiurlian este de tip viu atenuat, fiind disponibil ca o componentă a trivaccinului pentru rujeola - rubeolă oreion INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 109 (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. INFECȚII ODONTOGENE 111 6 INFECȚII ODONTOGENE 6
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
respective: hepatitele virale acute sau cronice; meningite - axate pe etiologie; septicemii și sepsis - probleme de diagnostic și terapie - condiționate de agentul patogen; boli diareice acute, zoonoze (leptospiroza, trichineloza); infecții severe la nou-născut și sugar; alte boli infecțioase (scarlatina, angina, gripa, rujeola, varicela, herpes etc.); boli și sindroame infecțioase noi (PESS, sindromul Reye, Infecția HIV/SIDA); noi metode de tratament; reacții adverse la medicamente; tulburări psihice de cauză infecțioasă; sindromul de șoc toxic streptococic sau stafilococic; aplicarea de metode noi de diagnostic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
La femei se va nota menarha, ciclul menstrual, sarcini duse la termen, avorturi provocate sau spontane, ultimul ciclu menstrual etc., unele condiții fiziologice care pot duce la modificări ale funcționalității sistemului nervos central și endocrin. ANTECEDENTELE PATOLOGICE Bolile infecțioase acute: rujeola, difteria, scarlatina, tifosul, varicela, pot da complicații ale sistemului nervos central: meningite, encefalite, encefalomielite, nevrite etc. Dintre infecțiile cronice, tuberculoza poate produce meningita T.B.C., tuberculomul cerebral, osteomielita T.B.C. (morbul Pott). Sifilisul afectează sistemul nervos central producând meningite luetice, luesul meningo-vascular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
marmură, covoare, mobile lustruite, cameristă purtînd bonetă cu broderii. — Presupun că părinții nu mai trăiesc? De ce boală a murit tatăl? Medicul nota răspunsurile pe o fișă, minuțios, cu un scris regulat de sergent-major. — Mama? Aveți frați? Surori? Boli În copilărie? Rujeolă? Scarlatină? Scarlatină, nu; rujeolă, da, În tinerețe, cînd mama lui Încă trăia. Asta avea să-i rămînă amintirea cea mai dragă, cea mai liniștitoare despre ea, pentru că o pierduse destul de curînd. — Ce sporturi ați practicat? Fără incidente? Faceți frecvent angine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cameristă purtînd bonetă cu broderii. — Presupun că părinții nu mai trăiesc? De ce boală a murit tatăl? Medicul nota răspunsurile pe o fișă, minuțios, cu un scris regulat de sergent-major. — Mama? Aveți frați? Surori? Boli În copilărie? Rujeolă? Scarlatină? Scarlatină, nu; rujeolă, da, În tinerețe, cînd mama lui Încă trăia. Asta avea să-i rămînă amintirea cea mai dragă, cea mai liniștitoare despre ea, pentru că o pierduse destul de curînd. — Ce sporturi ați practicat? Fără incidente? Faceți frecvent angine? Mare fumător, presupun? TÎnărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
putut-o închipui, nici dori mai frumoasă. De aceea trebuie s-o plătesc cu un sacrificiu" (19 decembrie 1873). Această frică era ca un presentiment. În februarie (1874), ea încredințează jurnalului aceste reflecții anxioase: "Mor mulți copii de difterie și rujeolă. Noi, mamele, când ne întâlnim, ne întrebăm imediat: "Copiii dumneavoastră sunt sănătoși?"". A trebuit să se întoarcă în oraș. Venea primăvara. Teama scădea o dată cu epidemia. Pe 5 aprilie, în duminica Floriilor, mica prințesă a fost lovită de scarlatină. Patru zile
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]