598 matches
-
supraviețuirii. Ca într-o utopie, Andrei trăiește un exil fericit, departe de întâmplări care i-ar fi putut determina un alt destin. Din toată biografia sa românească, o singură amintire persistă dureros - însoțindu-și mama la piață, aude o femeie rumenă și voluminoasă ironizând-o. Acest moment, aparent fără importanță, are de fapt semnificația unei rupturi definitive de lumea calmă a copilăriei și a pătrunderii într-o zonă existențială incertă, ascunzând pericole. Fluid precum memoria ce l-a creat, romanul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Prolog). Distanțarea de sine, melancolia bolnavă și izolarea sunt prezente ca trăsături expresioniste într-un imaginar poetic definit de inovații la nivelul limbajului și de preocuparea romantică pentru armonii sonore: "Nu sunt om, sângele mi-e lânced/ numai rouă/ din rumeni nori ce-n zări se reped./ Cearcănul frivol de sub ochii mei/ e urma pădurii,/ cu durerea ei./ Ramuri grele de muguri și de stele/ trec traiu-n locul meu./ Tot ce-am spus eu cândva/ murmura-vă vor vag/ nopți ce-
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
avea ca rezultat o paletă variată de trăiri și atitudini: și dorința nerușinată, "pohta" de carne, adică sexualitatea frustă, și metafizica erosului, spiritualizarea nevoii de femeie și împlinire; și plăcerea vânătorii ("Ochi și gene și gurițe,/ Obraji rotunzi, albi și rumeni, piepturi, sânuri cu mici țâțe/ Sunt a sale vânătoare, și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru -care-l tac, că lumea-l știe", recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
problemei atît de importante a aspectului fizic al domnului Knott, din nefericire, Watt nu avea nimic de spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Watt nu avea nimic de spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și voinic, iar a doua zi gras, mijlociu de statură, roșcat și palid
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și voinic, iar a doua zi gras, mijlociu de statură, roșcat și palid, iar a doua zi... ............................................................................................ iar a doua zi scund, blond, voinic și palid, cel puțin așa credea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în (27). Ceea ce este reprezentat în următoarea schemă: Schema 5 Dl. Knott Temă-titlu PROPR A. înălțime B. greutate C. ten D. culoarea părului PRq PRq PRq PRq 1. înalt 1. gras 1. palid 1. brunet 2. scund 2. uscat 2. rumen 2. blond 3. mijlociu 3. voinic 3. galben 3. roșcat În ciuda bizareriei sale, exemplul (27) se bazează pe o schemă descriptivă coerentă. Doar că nu respectă maxima conform căreia portretul unui personaj trebuie să fie redat numai o singură dată
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice, masiva operă formulează, în grai ardelenesc, principii ale iluminismului lansate de Voltaire, Montesquieu, D’Holbach, Rousseau. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 130-222, 230-261, 377-391; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, Sibiu, 1945; ed. (Literatura română în epoca Luminilor), în Popovici, Studii, I, 90-140, 193-316, passim; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă, fața rumenă", care zboară când flăcăul vrea s-o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă fata era vrednică și frumoasă, atunci ea putea fi aleasa fată frumoasă, cu fața rumenă, cu coșâța groasă", iar cerul o refuză, motivând că nu mai este pură. Îndrăgostit de fată, flăcăul se-ntoarce la tatăl lui cu darul promis la naștere. Dialogul dintre cei doi evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înțeleasă, descifrată și receptată în toata 651 Ibidem. 652 Ibidem, p. 55. 653 Ibidem, p. 59. 654 Ibidem, p. 55-56. 655 Ibidem, p. 56. 656 Ibidem. 181 splendoarea ei. Imaginea femeii stă sub semnul luminii, al purității, al tainei: „Bălaie, rumenă, însorită,/ Lumină veșnic primenită./ Iar chipul ei era minune./ Căci Firea sentrecuse anume/ S-o dăruiască pildă vieții:/ Desăvârșire-a frumuseții/ și-al ei tipar; eu unul, încă,/ Să fie bezna cât de-adâncă,/ O văd nainte-mi pururi vie.”657
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frază. 5.4.1. Folosirea virgulei În propoziție Se pune virgulă În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tău să-l pui pe o cârpă și Încă te vei folosi. Când pierzi fața obrazului: să iei Lemnul Domnului și să-l fierbi și să-l bei. Mărgean pururea să porți la tine și va fi obrajul tău pururea rumen. Pentru durere de grumaz: cuib de rândunică În apă caldă să-l Înmoi și să te oblojești cu el la gât și vei dobândi folos și apa aceea În care vei Înmuia cuibul să o strecori și cu zahăr să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ce vreți! - Fata asta știe carte Cât o sută de băieți! În poezia „În cale”, Radu Dumitrescu scrie la 18 noiembrie 1956: Cu pasul ușor, ca linul izvor, Îmi iese în cale ispită. Privirea‐ i e plină de dor, Și rumenă‐i fața o clipă. 179 Și‐n fugă mă‐ntreabă de toate Apoi se oprește și rupe o floare. Mi‐ i dragă, mai dragă ca toate Și ruptă din soare îmi pare. Ea râde și floarea cu drag În păr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar eu, ca o orhidee ce își deschide bobocul plăpând și somnoros, încep a-mi aduna trandafirii vieții ce au crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaraldul, iar tulpina măiastră, petalele pufoase și albe, murdărite parcă de un praf galben ca de aur și să-mi construiesc, astfel, buchetul ce mai târziu își va desface mugurii cunoașterii și va înflori. Dar
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
a fi noi și alții în același timp 10. Această expresie aparent paradoxală noialtri europei încetează a mai constitui un paradox, pentru a deveni o realitate literară concretă. La fel de bine, deci, s-ar putea spune, în același spirit, și noialtri rumeni. O nouă etapă a conștiinței literare europene a fost parcursă. Definiția unei noi identități europene a fost puternic afirmată. A fi tu însuți și european în același timp. în termenii noștri: român și european. Autor cu dublă și indisolubilă identitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică machietistă e descrisă lunca Vitanului (sînge, păcură, apă galbenă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rele, spațiul infernalelor comploturi. Aici ascunde zmeul pe fia de Împărat pe care a răpit-o. Făt-Frumos este condus de un om, negru (simbolul ghidului obscur!) „sub o stîncă”, Într-un palat unde se află, cum știm deja, o fată „rumenă și albuliță”. Peștera de aici este un spațiu ocrotitor, dar și spațiul unde se ascunde moartea. În fine, În palatul pacinaților, situat tot Într-o peșteră alpină, stă teribila babă și ceata ei infernală... Stînca (peștera) este cel de al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-a Greul Pămîntului, domnul tînăr, trecător șt acesta (trecător și expert erotic), vede numaidecît „fața rumeoară” a copilei și Înțelege despre ce e vorba. Făt-Frumos află În palatul de sub stîncă fata ce visase. Cum putea fi altfel dacă nu „rumenă și albuliță”? etc. Rumeneala e, așadar, cartea de vizită a inocenței. Bărbatul poate fi „un tigru ce flămînzește”, un devastator de bogate grădini, femeia (evocată cu precădere În faza nubilității) trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]