594 matches
-
-le timp de 15 minute Într-o oală mare cu apă sărată. Scurgeți-le, apoi uscați-le cu un șervet. Rumeniți Într-o tigaie 3 căței de usturoi cu ulei de măsline. Adăugați păpădiile. Lăsați-le câteva minute să se rumenească la foc mare, amestecând des. Sărați, piperați. Varza Proprietăți anticancer Model de „aliment preventiv”, varza este deosebit de prețioasă pentru sănătatea noastră. Bogată În vitamina C și E, În fibre, ea ne Întreține celulele. Numeroase experimente realizate În ultimii douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tari și puneți gălbenușurile deoparte. Tăiați albușurile În fâșii subțiri. Într-o salatieră, faceți un sos cu sare, piper, o lingură de ulei și una de oțet. Adăugați varza și albușurile. Tăiați În feliuțe 250 grame piept de porc afumat, rumeniți-le ușor și puneți-le fierbinți În salată. Rapid, presărați gălbenușurile tocate și serviți imediat. Varză roșie cu usturoi Într-o cratiță antiaderentă Încălziți la foc mediu 2 linguri de ulei de măsline. Rumeniți 2 căței de usturoi tocați, amestecând
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
250 grame piept de porc afumat, rumeniți-le ușor și puneți-le fierbinți În salată. Rapid, presărați gălbenușurile tocate și serviți imediat. Varză roșie cu usturoi Într-o cratiță antiaderentă Încălziți la foc mediu 2 linguri de ulei de măsline. Rumeniți 2 căței de usturoi tocați, amestecând continuu. Adăugați 3 cești de varză roșie tăiată fin. Lăsați totul pe foc Încă 2 minute, amestecând din când În când. Adăugați 2 linguri de oțet balsamic, 1 lingură oțet de vin de zmeură
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de brânză mozzarella sau emental rasă și continuați fierberea amestecând mereu, până se topește brânza. Turnați peste broccoli. Gratinați 5 minute În cuptor, sub grătar. Broccoli cu nuci caju și semințe de susan Încălziți o tigaie la foc mediu și rumeniți ușor 50 grame semințe de floarea-soarelui și 50 grame de nuci caju. Puneți deoparte. La foc mic, rumeniți ușor 1 linguriță de sos de soia. Fierbeți Într-un vas acoperit, pe abur, 500 grame buchețele de broccoli, timp de 5-8
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
totul devine crocant. Conopidă În stil oriental Curățați 1 ceapă mare și 2 căței de usturoi, tăiați-le grosier. Desfaceți 1 conopidă mică În buchete. Scoateți semințele de la 3 capsule de cardamom. Încălziți puțin ulei de măsline Într-o cratiță, rumeniți amestecul de ceapă și usturoi. Adăugați 2 lingurițe de semințe de coriandru măcinate, 1 linguriță praf de de curcuma și semințele de cardamom. Sotați 3 minute la foc mare, amestecând. Adăugați buchețelele de conopidă, amestecați delicat pentru a le acoperi
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tr.Ă. Pentru această garnitură de orez aveți nevoie de 200 g de orez, 50 g ceapă tocată fin, 2 căței de usturoi, 4 linguri ulei de măsline, sare, piper. Orezul se spală bine În mai multe ape. Ceapa se rumenește cîteva secunde Într-o cratiță cu ulei Încins. Se adaugă apoi orezul și se mai rumenesc Împreună 2 minute, amestecînd mereu. Se toarnă deasupra 500 ml apă clocotită, usturoiul zdrobit, sare și piper. Lăsați să fiarbă 20 minute, scurgeți orezul
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
ceapă tocată fin, 2 căței de usturoi, 4 linguri ulei de măsline, sare, piper. Orezul se spală bine În mai multe ape. Ceapa se rumenește cîteva secunde Într-o cratiță cu ulei Încins. Se adaugă apoi orezul și se mai rumenesc Împreună 2 minute, amestecînd mereu. Se toarnă deasupra 500 ml apă clocotită, usturoiul zdrobit, sare și piper. Lăsați să fiarbă 20 minute, scurgeți orezul și puneți-l Înapoi În cratiță, pe foc mare, pînă se evaporă toată apa rămasă. Amestecați
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de misteri”. Reputatul lui senzualism este destul de decent. La vedere rămîne doar expresia celei mai clare pudori. Să se observe, În Legendele istorice și Basme, unde femeile au un loc important, că, Înainte de a deschide gura, doamnele, junele copile se rumenesc invariabil la față. Să cităm: Doamna lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde femeile au un loc important, că, Înainte de a deschide gura, doamnele, junele copile se rumenesc invariabil la față. Să cităm: Doamna lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își dă repede pe față „rumeneala” și, cu chipul purpurat, fuge pe plai. În fine, În balada N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului, domnul tînăr, trecător
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
visase. Cum putea fi altfel dacă nu „rumenă și albuliță”? etc. Rumeneala e, așadar, cartea de vizită a inocenței. Bărbatul poate fi „un tigru ce flămînzește”, un devastator de bogate grădini, femeia (evocată cu precădere În faza nubilității) trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește, fata dalbă se roșește „plăcut, ușor” (N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă În nota inocenței, trebuie să fie ușoară, plăcută, rareori fața se Împurpură („la aceste vorbe, pe frumoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mea suflare. GÎndule, mergi și-i vestește Că iubitul ei sosăște, Spune-i să se descernească Și să nu mă mai bocească. Du ochilor drept vestire A plînsului contenire, Du guriței bucurie De sărutări cu trufie. SÎnul, peptul dezvălește, ȚÎțișoare rumenește, Rădică di pi picioare Orice feli de-nvălitoare Și spune cu Îndrăzneală C-oi să fac mare năvală.” Este prima oară, după știința mea, cînd un poet erotic Îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
după care-mi trag un xerox: Caraiman, Regal, Capșa (și aici!), Kübler, Bulevard. Extaziere compensatorie: dar ce, astea de-acum, incintele astea strălucind în curățenie și lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic, sportiv-despuiate, cu brațe și pulpe rumenite de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffé Marlene Dietrich, Discoteca Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un perete al atelierului, reprodusă după Dicționarul Scriitorilor Români, imaginea, amuzată de sine, a unui Comarnescu privindu-ne mijit, cu țigaretă în colțul gurii, cu... cravată. Cravată care însă nici măcar în simandicosul dicționar nu se lasă legată ireproșabil. Buzelor gingașe, rumenite de gerul iernii, le vine nu știu cum să pronunțe: pulover (pull-over) și-atunci contractă pudibond: plover. Aceeași imensă șansă am avut cunoscîndu-l pe Henry Catargi, pictorul de respirație palladyană, cu al cărui sînge, de altfel, se înrudea. Poate o dată, de două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în 1930, pentru Sechestrata din Poitiers. Din Cugetările lui Pascal. Dar curiosul Jünger fusese toată viața un globe-trotter fericit. Îl observam, hoțește, în fiecare vară, cum își făcea antrenamentul. Din poziția mea pe ultimul palier al stadionului gol, unde îmi rumeneam suprafețele îi puteam urmări manevrele absolut stupefiante: echipat sportiv, lua metodic în piept treptele dintre peluze, sus-jos, jos-sus, și asta în pas alergător, pînă la parcurgerea completă a tribunelor. Dacă n-aș fi știut cine e, aș fi spus că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pârgui, a se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apare în lucrarea De re coquinaria a lui Marcus Gavius Apicius, 25 î.Cr.-37 d.Cr.): pasărea curățată se fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu apă, sare și mărar; apoi era mutată într-un alt vas, în care se rumenea în ulei, după care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu oțet și se adăuga piper și coriandru. Tot Apicius a scris, cu mândrie, la finalul rețetei unui sos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
căreia vom reveni în paginile următoare), este la originea mai multor preparate care ne oferă o imagine a înspăimântătoarei penurii în care trăia țăranul român: „geandra“, de pildă, este o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile“ sale, cârnați, sos de roșii și parmezan ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt, împreună cu frunze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]