4,350 matches
-
financiar, s-a împiedecat de-o seamă de dificultăți materiale și puterile au crezut, la 1878, c-ar fi mai bine ca, în interesul realizării prompte a lucrărilor, să se încredințeze Austriei singure executarea. Acesta e înțelesul real și acestea sânt motivele delegațiunii stipulate în articolul 57 al Tratatului de la Berlin. În virtutea acestei dispoziții Austria devine, într-un chip oarecare, la Porțile de Fier, inginerul și bancherul Europei: nu pe socoteala ei personală, ci cu cheltuiala tuturor puterilor, ea săvârșește lucrările
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
medicii foii oficioase fac diagnoza lor pe cât de falsă pe atât de interesată și că, din contra, le putem anunța că asemenea diagnoze ar face asupră-ne un efect comic prin bunăvoința și părerile de rău de comedie cu cari sânt presărate dacă împrejurările în cari ele sânt făcute nu ne-ar inspira reflecții mult mai aspre. Ne pare rău că tocmai încetarea din viață a unui din cei mai buni din patrioții români îi dă foii oficioase ocazia de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de falsă pe atât de interesată și că, din contra, le putem anunța că asemenea diagnoze ar face asupră-ne un efect comic prin bunăvoința și părerile de rău de comedie cu cari sânt presărate dacă împrejurările în cari ele sânt făcute nu ne-ar inspira reflecții mult mai aspre. Ne pare rău că tocmai încetarea din viață a unui din cei mai buni din patrioții români îi dă foii oficioase ocazia de-a ne adresa diagnozele sale. Acesta e în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnată de opiniuni în privința mijloacelor prin care am putea ajunge la scopul propus însă probează, cu toate asigurările contrarie, că cestiunea nu s-a studiat cu destulă profunditate mai întîi în țară la noi și apoi în alte state, care sânt mai progresate în această privință. Împrumutând fraze din discursurile unor profesori cari cred că acum pot face mici modificări în programa școlilor secundare, apropiîndu-le mai mult unele de altele, credem că și nouă ne vor prinde bine acele reforme. Dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari au studiat câte patru clase primare tăbăriți prin primării, prefecturi, tribunale și poliții, ca copiști și subcopiști cu leafă și fără leafă, oameni fără nici un viitor și cari toți vor deveni în cele din urmă adevărați proletari. Acești tineri sânt fii de țărani mai cu dare de mână, de comercianți și proprietari mici care nu-i pot trimite în alte părți pentru continuarea studielor. Școalele noastre primare, care în adevăr au mare necesitate de o reformă radicală, precum voi arăta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primare și secundare care sa poată alimenta măcar una. În fine, școlile reale vor pregăti pentru școlile de artele frumoase. Deși d-nul Dame pune pictura și estetica între studiele de lux, astăzi însă nu mai există îndoială că artele sânt un puternic mijloc de cultură. Punîndu-ne pe terenul practic cu d. Dame, iarăși vom găsi că fără cultivarea artelor toate încercările noastre de a avea industrii vor fi zadarnice. Ca să ne convingem pe deplin despre aceasta n-avem decât să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o lege contra căreia se ridicase opinia publică. Ministerul liberal nici o lună: la 27 aprilie 1876 a fost numit, la 3 mai a dizolvat Camera, la 20 mai s-a sancționat convenția!... Să nu se uite însă o împrejurare capitală. Sânt siguri roșii că, după căderea d-lui Boerescu din ministerul conservator, colegii săi erau atât de absolut plecați de-a o supune sancțiunii? Întârzierea ar dovedi contrariul, dar dovedește, în orice caz, un mult mai mare respect de opinia publică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe care tot ce e mărginit și ambițios, sărac și leneș, stupid și invidios au plăsmuit-o prin instinct contra caracterului drept al poporului nostru, în contra bunului său simț, în contra muncii sale. Nu ni se zică că și între roșii sânt patrioți și oameni de caracter. Sistemul lor de guvern și maniera lor de-a vedea sânt o crimă în contra țării. Cine, după falimentul deplin al politicei lor interne și esterne, sau nu vede, sau se preface a nu vedea rezultatele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o prin instinct contra caracterului drept al poporului nostru, în contra bunului său simț, în contra muncii sale. Nu ni se zică că și între roșii sânt patrioți și oameni de caracter. Sistemul lor de guvern și maniera lor de-a vedea sânt o crimă în contra țării. Cine, după falimentul deplin al politicei lor interne și esterne, sau nu vede, sau se preface a nu vedea rezultatele e mărginit sau de rea-credință. Cu cel mărginit nu există dispută, pentru că nu e-n stare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă Goleștii și alți amăgiți de felul lor n-au avut a întîmpina {EminescuOpXI 349} din parte-ne nici umbra de bănuială, oricari ar fi fost ideile lor politice, nu vom fi tot astfel față cu tagma pentru care ideile sânt un pretext de spoliare și un mijloc de bun trai, față cu sistemul demagogic care din politică face o speculă, din sufragiul claselor amăgite o scară de înaintare în economia, nu politică, ci privată, a membrilor societății de esploatație!... [ 28
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înstrăinat pe Rusia, sîntem pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială. Finețele unui stat născut de ieri sânt copilării pentru vechea diplomație a Europei. Nu ne trebuiesc advocați diplomați, ci adevărați oameni de stat, cari cugetă, vorbesc și lucrează ca buni români. Ca buni romîni? Cine e bun român, cine rău? Fiecine se crede la noi a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu are școală în limba maternă nu învață în genere carte. Ei bine, o asemenea pretenție legitimă și fără nici un fel de idee politică e privită de foile grecești ca un atentat la naționalitatea greacă, precum școlile românești din Ardeal sânt privite ca un atentat la naționalitatea maghiară. C-un cuvânt ceea ce pentru grec, bulgar ori ungur e o virtute, pentru român e un păcat. Tot astfel ne înstrăinăm pe Rusia. De ce ne-o înstrăinăm? Pentru că n-am tăcut în timpul Păcii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Turcia, au fost însă totdeauna pentru această soluțiune, chiar pe atunci când numai ei o propagau și toți ceilalți o tratau de utopie, cum tratară și atâtea alte aspirațiuni naționale, din cari o mare parte s-a realizat și celelalte sânt pe calea realizării... Gîndindu-ne bine ajungem la concluziunea că ceea ce cată să devenim în ziua când se va desface cimentul slăbit al dominațiunii otomane va fi să rămânem ca stat independent, legat prin confederațiune cu celelalte state ce se vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politice nu înlătură Tratatul de la Berlin; a o izola pe Englitera pe rizicul și pericolul ei, dacă va voi să recurgă la măsuri mai energice; a protesta cu energie atunci și a împiedeca orice abuz al dreptului de intervențiune, acestea sânt liniile generale ale politicei monarhiei austro-ungare. "Pesti Naplo" se esprimă într-un mod și mai clar. El publică o conversație cu un înalt personaj politic din Viena (d. de Haymerle), a cărei esență iată-o: Nici curtea, nici ministerul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
celorlalte naționalități. De ce asta? Repetăm: pentru că li se atribuie un ideal politic care, precum am relevat-o de mai multe ori, e pe de o parte de origine austriacă, pe de alta de origine rusească. Iosif II și Ecaterina II sânt părinții ideei daco-romîne, ceea ce se probează dintr-o sumă de documente. "Messager de Vienne" ne mai aduce în ultimul său număr două scrisori, una a împărătesei Ecaterina cătră Iosif II, alta a acestuia cătră Ecaterina, din care lucrul răsare cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
supăra era confesia greco-orientală a românilor; de acolo încercări de-a cultiva repede poporul și de a-l apropia de catolicism. Ei bine, aceste scompturi ale unei idei concepute pe de o parte la Viena, pe de alta la Petersburg, sânt de vină astăzi la prevențiunile Austriei și a ungurilor îndeosebi contra românilor din monarhia învecinată și din Principat. [ 2 octombrie 1880] {EminescuOpXI 354} ["O DISCUȚIE CAM ZADARNICĂ... O discuție cam zadarnică s-a încins între noi și "L'Independance roumaine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în folosul altora; a desfășura programul unei confederații orientale al cărui act întîi a fost cesiunea Basarabei, al cărui act al doilea a fost americanizarea României, al cărui act al treilea va fi poate și mai rău; asemenea lucruri nu sânt pe placul nostru. Noi n-am fi avut nimic de zis nici contra programei "Romînului"; dar ceea ce am fi dorit ar fi fost să-și ție gura. Nu sîntem în poziția popoarelor ale căror aspirații pot găsi sprijin. Acum să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se pertratează în ședințele secrete ale Adunărilor a doua zi se știe pe toate ulițele. [ 3 octombrie 1880] {EminescuOpXI 356} ["UNEORI NI S-A ÎNTÎMPLAT... "] Uneori ni s-a întîmplat a auzi de la oameni onorabili asigurarea că nu toți roșii sânt demagogi, ba chiar "Romînul" a respins numirea de roșu ca o calomnie. Ni se spunea că reacția calomniază pe patrioți ca să-i discrediteze în străinătatea monarhică, ba chiar în cea republicană, arătând că sânt niște oameni cu idei răsturnătoare, petroliști
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de roșu ca o calomnie. Ni se spunea că reacția calomniază pe patrioți ca să-i discrediteze în străinătatea monarhică, ba chiar în cea republicană, arătând că sânt niște oameni cu idei răsturnătoare, petroliști și comunarzi, pe când în realitate dumnealor nu sânt decât niște blânzi burgeji cari doresc libertatea disciplinată prin legi și a căror supremă ambiție este ca să devie căpitani în garda națională. Ambiție hazlie, dar puțin periculoasă. Pe de altă parte nici noi n-am prea confundat pe roșii noștri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au credinți constante, pe când ai noștri au cel mult apucături constante; cei dentîi sânt curajoși la caz de trebuință, ai noștri la primejdie s-ascund în gaură de șarpe; aciia refuză slujbe de la reacție, ai noștri rup mânicile reacționarilor când sânt la putere ca să le dea o slujbușoară cât de mică. Însă există și multe trăsături comune. Negarea oricării tradiții pe terenul vieții publice și naționale, neclaritatea de vederi în privirea proprietății altuia, maniera de-a considera averea statului ca averea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi mai cu atenție la viitorul ce li se pregătește. Este adevărat - zice acea foaie - că nu ardelenii vor îndupleca pe vreuna sau pe toate puterile să se abată de la punctul lor de vedere politic. Însă tocmai pentru că aceasta nu sânt în stare s-o facă, sânt datori a fi cu toată atenția ca nu în momentele când inamici puternici din afară vor sta la pândă, cu scop de a face părți de pradă din monarhia habsburgică, ardelenii să stea indiferenți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca cei ce se joacă cu soarta popoarelor să zguduie monarhia în interiorul ei. [ 5 octombrie 1880] ["CÎND VEDEM PUBLICÎNDU-SE... "] Când vedem publicîndu-se în "Monitor" licitații cari cuprind păsuieli sau concursuri pentru catedre cu clauze și condiții economicoase în cari sânt cuprinse protecții premeditate, când vedem atâtea măsuri cari par a garanta dreptatea și adevărul și nu sânt în fond decât forme inventate pentru a le încunjura și zădarnici, atunci ne convingem că îndărătul aparatului mai mult ori mai puțin impunător
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
VEDEM PUBLICÎNDU-SE... "] Când vedem publicîndu-se în "Monitor" licitații cari cuprind păsuieli sau concursuri pentru catedre cu clauze și condiții economicoase în cari sânt cuprinse protecții premeditate, când vedem atâtea măsuri cari par a garanta dreptatea și adevărul și nu sânt în fond decât forme inventate pentru a le încunjura și zădarnici, atunci ne convingem că îndărătul aparatului mai mult ori mai puțin impunător al statului român nu e decât meschin bizantinism, un spirit inextirpabil de hatâr, de prietinii și protecții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numele sub ele și a doua zi apar în ziarul oficial al statului aranjări economicoase dintre cine știe ce subalterni din ministeriu și cine știe ce necunoscuți aspiranți la funcție. Ministrul a fost amăgit, publicul e amăgit, dar cine e mai amăgit din toți sânt acei oameni muncitori și știutori de carte cari se pregătesc cu toată seriozitatea pentru concurs, cari vin poate din provincie ca să se prezinte și cari nu știu că, înainte de-a se prezinta ei, există anume previlegiați al căror apanaj
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceea, de-a contrapune instinctele naționale ale românilor, căuta a le lămuri deosebirea ce există între ei și celelalte popoare învecinate, cu toată comunitatea de religie. La 1773 Iosif II asigura pe români că, strănepoți ai lui Traian, fiind, ei sânt adevărați feciori ai săi, deoarece el, proclamat împărat al sacrosanctei Împărății romane, poartă singur astăzi moștenirea imperială a Cezarilor din Roma. {EminescuOpXI 360} Iosif II se privea ca împărat al poporului românesc, și aceasta prin moștenire de titlu. În districtul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]