1,001 matches
-
flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene, a-l frige și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere Rusitori - șapte zile după Rusalii (sărbătoare populară) Joia Apelor / Joia Verde - a noua joi după înviere (sărbătoare populară) Sf. Onufrie - 12 iunie Drăgaica / Sînzienele / Sîmzănii / Nașterea Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie Sfinții Petru și Pavel - 29 iunie Procopiile / Sf. Procopie - 8 iulie Circovii de vară - 15-17 iulie (sărbătoare populară) Sf. Marina - 17 iulie Sf. Ilie - 20 iulie Ana-Foca - 22 iulie (sărbătoare populară) Sf. Foca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
POP, Sânziana (24.VI.1939, Cluj) publicistă și prozatoare. Este fiica Alexandrei Pop (n. Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna” din Brașov. Învață la Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
Damian, Intrarea, 135-138; Negoițescu, Lampa, 225-257; Stănescu, Cronici, 176-184; Iorgulescu, Rondul, 171-174; Ungheanu, Arhipelag, 117-123, 188-191; Ungureanu, Proză, 248-250; Iorgulescu, Scriitori, 234-236; Negoițescu, Alte însemnări, 196-198; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 268-274; Cosma, Romanul, I, 260-261; Stănescu, Jurnal, III, 115-118; Cornel Ungureanu, Sânziana Pop - confesiunea frenetică, TR, 1991, 5; Dicț. scriit. rom., III, 787-790; Popa, Ist. lit., II, 891-892; Dicț. analitic, IV, 126-127. T.R., R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemțișori de câmp, herba de tarhon, pedicuță, sânziene galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-Infuzie din 10 g semințe pisate de anason la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 15-20 minute și se bea o cană pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mese. -Infuzie din 2 lingurițe herba uscată și mărunțită de sânziene la 250 ml apă clocotită; se infuzează 15 minute și se beau 2-3 căni pe zi. -Infuzie din amestec de plante (În părți egale) cu frunze de mentă, urzică vie și mesteacăn, herba de păpădie și coada calului, teci de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Infuzie din amestec cu coada calului, coada șoricelului, sunătoare și turiță mare (În părți egale) din care se pun 2-3 linguri la 1 litru apă clocotită. *În caz de cancer gastric fără metastaze se bea o infuzie din pelin și sânziene sau din menta broaștei (Mentha arvensis). *Decoct de angelică (1 lingură rădăcini uscate și 4 g frunze de pelin la 250 ml apă); se fierbe 2 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea fracționat În cursul zilei, alternativ
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
siluetele sunt mai pregnante, în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul câte unui tip fistichiu, ilariant ori cu hazoase monomanii. După 1874, A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung der Avantgarde, București, 1975 (în colaborare cu Heinz Kahlau); În einem einzigen Leben. Zeitgenössische rumänische Lyrik, Cluj-Napoca, 1975; Lyrik aus Rumänien, îngr. Eva Behring, Leipzig, 1980; Zeitgenössische
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
vacanță.Nici bunica nu m-ar mai pune să dau de măncare la puișori, nici George, frățiorul meu , nu m-ar mai necăji să-i citesc zilnic povești. Aș fi liberă și fericită”. Alături de ea, pe o floare de sânziană, se oprește din zbor o albinuță. Fetița o întreabă: - Ce faci aici, micuțo? De ce te-ai oprit din zborul tău jucăuș? Dacă aș fi în locul tău, nu m-aș opri nici o clipă din acest joc minunat. - Zbor, e adevărat. Jucăuș
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
exegeți, prefațatori ai lucrărilor transpuse în română. Dintre aceștia sunt de menționat Mihai Ralea, N. Steinhardt, Petru Comarnescu, Sorin Alexandrescu, Mircea Martin, Mihai Isbășescu, Gheorghe Grigurcu, I. Negoițescu, Mihnea Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Radu Tudoran, Dumitru Solomon, Ion Vlad, Dan Grigorescu, Sânziana Pop, Andrei Brezianu, B. Elvin, I. Igiroșianu, Vera Călin, Silvian Iosifescu, Ioanichie Olteanu, Radu Popescu, Simona Drăghici, Radu Lupan, Virgil Stanciu, Cornel Ungureanu. S.20 se remarcă și prin numeroasele eseuri cu o problematică privitoare la fenomenologia culturală (Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
colaborare cu Else Kornis), Gedichte [Poezii], București, 1969; Possenpitz und Murrenmatz [Păcălici și Tândăleț], București, 1963; Otilia Cazimir, Winter im Dorf [Baba Iarnă intră-n sat], București, 1964; St. O. Iosif, Bekenntnisse. Gedichte [Confesiuni. Poezii], București, 1965; Petre Ispirescu, Ileana Sânziana, București, 1970, Märchen [Basme], București, 1972, Kaiser Aleodor [Aleodor împărat], București, 1975, Märchen [Basme], Berlin, 1975, Der Zauberkater [Cotoșman năzdrăvan], București, 1982; Emil Gârleanu, Das Pferd. Der Hasenfuß. Die Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița Cofan, Universul domestic al „diaristului”, CC, 1991, 10-12; Platon Pardău, Plecarea lui Nicolae Țic, RL, 1992, 9; Petre Sălcudeanu, Sufletul plutitor, RL, 1992, 9; Cristea, A scrie, 241-244; Aurel Martin, Romanul social, RL, 1993,17; Sânziana Pop, Nicolae Țic, LCF, 1996, 3; Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu, 1 234 cineaști români, București, 1996, 372-373; Maria-Luiza Cristescu, Un postmodern neîngrădit, LCF, 1999, 10; Popa, Ist. lit., I, 1025-1027; Dicț. scriit rom., IV, 634-635.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Ungaretti, D’Annunzio, Federico García Lorca, René Char, D. H. Lawrence, E. E. Cummings, Roger McGough, Brian Pattern, din lirica africană, franceză, americană, sovietică, greacă, arabă, costaricană, cubaneză ș.a. sunt făcute de Liviu Antonesei, Constantin Pavel, Monica Gafița, Dan Chelaru, Sânziana Sterghiu, Mihai Leoveanu, Iulia Doroftei, Eugen Munteanu, Cătălin Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
2013 Suceava, 22 iunie Sărbătorile Sucevei și noua înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bănuiesc că sunt florărese profesioniste, experte în aranjamente florale. Încerc să intru în dialog cu ele, dar nu prea reușesc, sunt prea ocupate ca să mai stea de vorbă cu un necunoscut. Tot ce pot să observ este că florile de sânziene, specifice acestui pelerinaj, sunt folosite și în împletirea cununilor care împodobesc racla și icoana Sfântului Ioan cel Nou. Așa cum, la pelerinajul de la Iași, din octombrie, se simte peste tot aroma busuiocului uscat, tot așa aici la Suceava este omniprezentă floarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acestui pelerinaj, sunt folosite și în împletirea cununilor care împodobesc racla și icoana Sfântului Ioan cel Nou. Așa cum, la pelerinajul de la Iași, din octombrie, se simte peste tot aroma busuiocului uscat, tot așa aici la Suceava este omniprezentă floarea de sânziene, un simbol al sărbătorii 1. Mă retrag spre locul meu de observație preferat din acest pelerinaj, și anume „podul” de lemn acoperit din fața chiliilor călugărilor, acolo unde dorm, se roagă sau mănâncă pelerinii în timpul nopții de veghe. Încă nu a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe unde o mai fi ea acum”. Mănânc la rândul meu o înghețată oferită de domnul cel generos și ascult discuția dintre grupul de maramureșeni și cel de bucovineni. 1. Simeon Florea Marian (2010: 249) amintește de „puterea cununilor de sânziene” (Galium Verum L.), legate de ideea de destin, divinație, soarta omului: „Pe 23 iunie seara, adică spre ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cununile se duc pe la Biserici, să le sfințească preotul, să le sânzienească”. Cum cerul este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerină. 24 iunie 2013, ora 12.15. Procesiunea cu racla Sfântului Ioan cel Nou a pornit pe străzile orașului Suceava. Lângă mine, pe marginea unei borduri mai înalte, se găsește o femeie din Suceava. Poartă cu ea un buchet de sânziene, este îmbrăcată simplu, proaspătă pensionară. Îmi furnizează o mulțime de informații despre cum se va derula procesiunea, cât va dura, stațiile (opririle) acesteia etc. Bat clopotele, se aud cântările liturgice ale cortegiului care se apropie, mulțimea freamătă ca înaintea furtunii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Doar acțiune, emoție, dărâmarea ordinii stabilite dintr-o societate, modul în care oamenii încearcă să tălmăcească lumea, atunci când religia și magia se amestecă, iar granița dintre religia populară și cea „oficială” se estompează. Oamenii din cortegiu aruncă cu flori de sânziene deasupra raclei și a purtătorilor ei, o ploaie de buchete mici, galbene. Cele care și-au ratat ținta și ajung pe jos sunt adunate de mulțimea care le aruncă iarăși peste raclă. Străzile orașului au devenit un fel de canion
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fac parte Dumitru Păcuraru (redactor-șef), Ilie Sălceanu (redactor-șef adjunct), Nae Antonescu, George Achim, Ion Baias, Cornel Munteanu, Ioan Nistor, Valeriu Nichitean, Gabriel Rațiu, Paul Emanuel Silvan, Ionel Silaghi, Dorin Sălăjan, Gheorghe Crețu, Paul Hărăguș, Vasile Nechita, Alexandru Pintescu, Sânziana Vlad. S. își propune să contribuie la „renașterea politică și culturală a țării”, la „reașezarea în drepturi a adevăratelor valori culturale ale României”, să promoveze „gândirea liberă, o literatură și în general o cultură cu aspirații majore”, să deschidă larg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]