1,462 matches
-
regna (V, 24, 1). Argumente îi oferă atât Vechiul, cât și Noul Testament: Prov. 21,1; 8,15‑16; Rm. 13,1; 4,6; Mt. 17,27. După căderea în păcat, explică el, „oamenii au ajuns la un asemenea grad de sălbăticie (in tantum efferauit), încât îi socoteau dușmani și pe cei din propria lor stirpe; ei se dedau fără nici cea mai mică teamă la tot felul de netrebnicii, omoruri și pofte deșănțate. Iată de ce Dumnezeu le‑a impus frica de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile sunt zugrăvite cu tehnica pictorilor impresioniști. Efectele de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor reflexe defensive, de prelungire agonică a vieții, peste peisagistica sadoveniană plutește o stăruitoare mâhnire ce impregnează cu melancolie discretă frumusețea locurilor, încifrând în termeni simbolici o dramă umană
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Călinescu îi dedică un portret memorabil: „Între lirismul de iatac al lui Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament sangvin, furtunos, de fiu de boier cult trăind între salon și sălbăticia de la moșie, biciuit de turburea ereditate pe jumătate aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai târziu, o găsim la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
totuși), primul e o rememorare și o confesiune dramatică. O meditație asupra destinului evreiesc, punctată de situații diverse, inclusiv de secvențe „epice”, de scene văzute, probabil, de S. însuși în timpul studenției și, poate, unele parcurse de el, ca victimă a sălbăticiei antisemite. Mai numeroase decât „evenimentele” sunt discuțiile, reflecțiile, autoanalizele. De două mii de ani este un roman ideologic tipic. În interpretarea naratorului, „esența antisemitismului nu este nici de ordine religioasă, nici de ordine politică, nici de ordine economică”, ci „pur și
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
civilizată specifică „spațiului citadin” respectiv. Morala Cetății, prin legile ei, înlocuiește Viața în Natură. Se observă, în felul acesta, cum istoria umanității exprimă desprinderea treptată de „modelele naturale” și înlocuirea lor cu „modelele civilizației citadine”, făcându-se astfel trecerea de la „sălbăticie” la „civilizație”. Toată gama de interdicții morale, religioase, socio-culturale, juridice are ca unic obiectiv, formarea, protecția și progresul cetățenilor, adaptarea la viața socială și evoluția, a lor și a Cetății căreia îi aparțin. În contextul acestei prefaceri dinamice a istoriei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după nevoi Factorii de civilizație Asigură stabilitatea, continuitatea și progresul grupurilor umane Modele valorice, socio-culturale și moral-religioase, normative Modul de viață socială civilizat, conduite sociale, simbolice Tipul uman civilizat/cetățeanul a) Etapa vieții în natură Această etapă corespunde stadiului de sălbăticie al speciei umane, în care aceasta este în mod necondiționat dependentă de factorii naturali care asigură nevoile primare ale vieții, de ordin imediat. Tipul uman natural este dominat de funcțiile biologice fundamentale, care asigură și mențin viața. b) Etapa intermediară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața. b) Etapa intermediară Aceasta este reprezentată prin trecerea de la modul de viață în natură (physis) la modul de viață în cetate (polis). În cursul acestei etape se produce procesul de socializare a omului prin desprinderea treptată de starea de „sălbăticie”. Tipul uman intermediar este omul semisălbatic/semicivilizat. c) Etapa vieții în cetate Aceasta este etapa desprinderii totale a omului de mediul natural și a „intrării” sale într-un mediu social-uman artificial, special construit de om după nevoile sale. Locul factorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de lemn”) și mai ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați de răni cumplite,/ cerbi cu carnea domesticită/ din care sălbăticia s-a scurs,/ ciute de fildeș topit/ și iarăși iepuri, sticlind de spaimă”. În alexandrini, stihuri de factură eminesciană sau argheziană își unesc timbrul propriu cu cel pillatian: „Vezi, dincolo de focuri, un drum cotit te-așteaptă,/ treci printre ramii toamnei
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul nu își pierde simțul pentru elementar, pentru teluric, care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din Urcuș și Întrezăriri V. trece la un neoclasicism de factură modernă, pe care nu fără temei Vladimir Streinu îl pune în relație cu Vrăjile lui Paul Valéry. Filonul inspirației religioase se subțiază până la dispariție, poetul - evadat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sufletești ale specimenelor din straturile de jos societății. Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a cărei făptură îi deșteaptă în sânge vuietul pădurii nebune de altădată și tot clocotul sălbăticiei magnifice din alte timpuri. Sănătoasa primitivitate, lumea arhaică, datinile și rânduielile proprii umanității necorupte, originare, sunt elogiate și în Șatra, roman ce urmărește odiseea tragică a unei comunități de țigani în timpul războiului. Rădăcinile sunt amare (I-V, 1958-1959) nu este
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Kennedy a colaborat în mod necinstit cu extratereștrii. Această enormă masă de naivi este chemată să alcătuiască „satul global”. Cum se va realiza acest lucru? Dacă actualele curricula se vor păstra, eșecul este previzibil. Naivitatea - adică ignoranța, credulitatea, visarea, superstiția, sălbăticia etc. - nu constituie o boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o educație de masă solidă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mediu, și motivația internă, spirituală. Să nu crezi acum că mă gândesc la ceva divin - e vorba despre o banalitate, comoditatea sau economia efortului spre care tindem. De multe ori doar tirania unor „conducători” ne-a scos din așa-zisa sălbăticie și a „forțat” evoluția. Până la apariția acestora, favorizată și de evoluția limbajului, omul primitiv a spart cu îndărătnicie pietre peste un milion de ani, bătând pasul pe loc, însă de la lansarea unei săgeți din arc la aterizarea pe Lună au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și de a restitui adevărul teribil al acelor evenimente. Almost Adam (1996), un roman înrudit cu Amazon Beaming, valorifică ceea ce se poate numi aventura științifică, aici studiul întreprins de un tânăr antropolog american asupra unei mici populații africane trăind în sălbăticie și aflată într-un stadiu cvasiprotouman, ca un fel de fosilă vie antropologică. Scriitorul acesta cu aer de dandy, de „monden”, făcând oricând figură bună în înalta societate, a „căzut” peste câteva „mituri” ale generației anilor ’70: singurătatea colectivă, limbajul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Magdalena Popescu și Smaranda Bedrosian, București, 2001; The Oasis, New York, 2001; ed. (Oaza), tr. Florin Sicoie, București, 2002. Traduceri: Marica Beligan, Cenușa mea va fi caldă, București, 1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr. și pref. trad., București, 1972 (în colaborare cu Gabriel Pleșea). Repere bibliografice: Paul Georgescu, Medalion: Petru Popescu, VR, 1965, 9; Gelu Ionescu, Petru Popescu, AFT, 1966, 10; Valeriu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
a trecut de la barbarie la civilizație”. Istoria se restructurează după un criteriu fundamental: capacitatea omului de a înțelege lumea și de a acționa eficace pe această bază. Omenirea în ansamblul ei devine unitate a istoriei. Ea a progresat treptat de la sălbăticie la civilizație. Instrumentul progresului său este rațiunea. Filosofia secolului al XVIII-lea avea chiar asupra rațiunii o viziune distinctivă. Imaginea antică asupra rațiunii era una statică. Modelul ei preferat era înțelepciunea morală. Omul poate fi rațional sau nu. A fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu ducea la o viziune sociologică asupra realității. Cu alte cuvinte, el nu deschidea calea înțelegerii formelor de organizare socială pe care le-a cunoscut istoria. Viziunea asupra etapelor parcurse în timp de către societatea umană era foarte schematică, abstractă: de la sălbăticie la civilizație. Variabila pe care Marx a considerat-o ca punct de plecare deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau orânduirile istorice. Dinamica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nici detalii prea multe privitoare la ce urma să se Întâmple În lagărele de concentrare) sau unor ofițeri superiori din Wehrmacht ce nu agreau modul În care SS-ul ducea un război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Boarii încearcă să împiedice răzlețirea cirezii sau prăbușirea în prăpastie. După câteva ore stihiile încep să se liniștească, câteva vite sunt totuși pierdute, iar bătrânul baci este aproape înghețat. Ritmul alert al narațiunii sugerează disperarea încleștării cu natura impasibilă în sălbăticia ei și grandoarea rezistenței umane. În altă nuvelă, Haitele, o țărancă bătrână, Maria Corbiceanca, este surprinsă în coliba sa din mijlocul pădurii de o iarnă cumplită. Curând haite de lupi înfometați dau târcoale, apoi atacă coliba unde Corbiceanca se închisese
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
ce poate concepe fantezia lor marinărească. Un îndelung surghiun departe de creștinătate și de civilizație îl face în chip inevitabil pe un om să se întoarcă la acea stare în care l-a lăsat Creatorul și anume, la starea de sălbăticie, Un adevărat vînător de balene este la fel de sălbatic ca un Irochez. Eu însumi sînt un sălbatic și nu mă supun nimănui altcuiva, decît împăratului canibalilor, deși sînt gata oricînd să mă răzvrătesc chiar și împotriva lui. Una din caracteristicile sălbaticului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scria în jurul anului 1925 generația lui Ezra Pound și T.S. Eliot, făcuse un transfer dinspre natural spre artificial, dinspre măreția naturii înspre aceea - adeseori înspăimântătoare - a orașului. Or, detectivul devine un bun conducător al acestei noi sensibilități născute din duritate, sălbăticie, alienare sau cinism. „Viața modernă” e una eminamente violentă, a energiei devastatoare și a morții, a singurătății stelare, a crimei și păcatului. The Long Goodbye oferă una dintre cele mai puternice embleme ale orașului tentacular, sucombând de propria sa otravă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
al schimbătorului de viteze. M-am întors spre pat și l-am privit. Pe pernă se mai vedea încă urma capului ei, iar pe cearșafuri, cea a trupului mic și corupt. Am pus jos paharul și am aruncat așternuturile cu sălbăticie. Scena e importantă nu doar pentru înțelegerea psihologiei personajului, ci și pentru a sesiza, la rândul nostru, că Marlowe știa despre Carmen Sternwood mai multe lucruri decât lăsau să se întrevadă referințele directe. Descrierea anterioară făcea referire la „trupul mic
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
transformă în violență paroxistică, iar asasinatul e o soluție îmbrățișată cu un firesc înspăimântător. Rusty Regan cade victimă setei oarbe de răzbunare, iar Marlowe involuează, în intervalul câtorva minute, din postura de potențial amant în cea de inamic urât cu sălbăticie. În contrapartidă, Marlowe va păstra o statornică ostilitate față de femei. Singura persoană cu adevărat atrăgătoare se dovedește a fi Mona Mars, soția gangsterului cu maniere de gentleman. Și nu întâmplător: ea vine dintr-o lume asemănătoare cu a detectivului și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să dea de urma lui Mildred/Muriel, Patton refuză să-i furnizeze orice informație, deranjat de aroganța investigatorului din Los Angeles. Deși nu are intuiția dramei care avea să se producă, doza de mefiență naturală a omului ce trăiește în sălbăticie îl determină să refuze orice colaborare cu polițistul din oraș. Figura lui Marlowe însuși suferă modificări substanțiale, prin comparație cu aparițiile sale anterioare. Nu e vorba doar de schimbările vizibile la nivel fizic („M-am pieptănat și m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de o duritate extremă. Ioniță consideră că scopul acțiunii a fost „transformarea omului în contrariul său”, întrucât moartea fizică a adversarilor devenise un fapt divers și banal pentru regim, astfel că s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]