6,936 matches
-
vieților celor trei. Multe se schimbară În casa lui Victor Olaru! „Fănicî al neu”, așa cum Îi spunea Maria, Își putea purta singur de grijă În punctele cele mai delicate. În spațiul său avea un scaun, hârtie și un pix. Victor săpase, Într-o noapte cu tunete și cu trăsnete, o ușă În peretele care dădea În ieslea calului. Așa că domnul Fănel, așa cum Îi spunea el, mai nou chiupului cel mare, putea să meargă numai noaptea la privată. Vecinii nu prea Înțelegeau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
au adus în România bunele practici jurnalistice la pachet cu tabloidizarea - Ringier, CME (Rețeaua Pro) - contează de acum foarte puțin pe piața politică românească. Spațiul public a rămas puternic polarizat și după alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2009. Alegerile au săpat falii ireconciliabile în societate. Pentru candidatul PDL, Traian Băsescu, au votat, în turul al II-lea, 5 277 068, iar pentru candidatul Alianței PSD-PC-PNL, Mircea Geoană, au votat 5 206 747. Taberele au rămas pe poziții de luptă și se
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
criza, cei 50 de ani de comunism, lipsa de educație, balcanismul, românismul, alienarea consumismului, sălbăticia capitalismului de tranziție, răsturnarea valorilor, de vină sunt Băsescu sau Boc, Geoană sau Ponta, depinde de perspectivă. Ne strică tihna mogulii cu televiziunile lor morbide, săpând neobosiți după sinucigași și Ceaușești, după cadavre și circ. De vină sunt tot timpul alții și cauzele le găsim în afara noastră. Noi suntem mereu 232 BULVERSAREA VALORILOR puri într-o lume impură, otrăvită chiar, iremediabil rea. Ne jelim mereu că
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dat colțul ierbii și troscotul din ogradă o înverzit binișor, nenea Jănel ieșea afară și se așeza pe marginea prispei, cu fața la soare. Sedea așa uitat până umbra covăliei îl învăluia ca o aripă de pasăre. Atunci, cu pecetea tristeții adânc săpată pe chip, se ridica anevoie și intra în casă. Acolo se întindea pe laiță, punea mâinile cruciș pe piept și închidea ochii. Slab cum era, și dacă nu ai fi știut că așa obișnuia să șadă, ai fi zis că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Unde l-o fi dus diavolul?” a întrebat nevasta dezorientată. Au cotrobăit prin toate bălăriile, dar afară de niște borți - una ici, alta colea - nu au mai găsit nimic. Nici o picătură de sânge măcar. „Hai să împrumutăm un hârleț și să săpăm. Cine știe? Poate dăm peste cocoș. Că în cer nu s-o dus.” - și-o dat cu părerea nevasta. „In care bortă să sapi, că sunt vreo șapte-opt? Si dacă ne văd vecinii? Au să spună că îl căutăm pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au mai găsit nimic. Nici o picătură de sânge măcar. „Hai să împrumutăm un hârleț și să săpăm. Cine știe? Poate dăm peste cocoș. Că în cer nu s-o dus.” - și-o dat cu părerea nevasta. „In care bortă să sapi, că sunt vreo șapte-opt? Si dacă ne văd vecinii? Au să spună că îl căutăm pe ducă-se pe pustii acum în mijlocul iernii.” i-a răspuns bărbatul. „Eu mă duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe cine putea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi cremene, iar borțile cotesc în toate părțile...” De fapt ce o fost acolo, Hlibocene? Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii din podul matale. Eu cred însă că acele găuri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Pune în pungă și resturile radioului, după care duce punga la ușă. Ia din debara o lopățică și începe să sape pământul din ghiveciul lămâiului. Adaugă o parte din cenușa rămasă de la sicriul său, toarnă apă și mângâie lâmâia paralitică. Lămâia îl ignoră. Intră în baie, se spală pe dinți și se rade la sânge. La sfârșit, cântă Puttin’ on the
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în pieptul și brațele trupelor tale. pe stânga se văd alte tabere improvizate de oștiri. șase în al cincilea loc: simți apele de sub pământ, semn bun, adepții tăi sunt foarte însetați, în cântecul de luptă al lui bezaiten furnicile albe sapă adânc, din pânze freatice bleu țâșnesc coloane înalte de apă, cu gura prăfuită bea fiecare soldat al tău apă rece, bleu, țâșnitori dulci umplu întreaga ta tabără de luptă, norocul revine în trupul și în mintea ta, îți continui drumul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
persiști și faci tu azi lucrușorul ăsta. șase în al doilea loc: dacă vreun conducător vremelnic dă ordine oamenilor obișnuiți e de bine, aceștia prosperă, dacă însămânțează la timp și seceră la timp, le duduie cuptoarele de pâini bune, dacă sapă în locurile indicate și la adâncimea potrivită dau de apă rece curată - și ce bună e, pentru ei, după două ore de muncă grea, o căniță cu apă din aceasta dulce să te lingi pe degete, dar pentru cei nobili
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sămânță a purității lucrării tale. șase în al cincilea loc: te întrebi cum de s-a putut dezvolta copacul ăsta înțelept și protector al ridicării tale către înalt în teritoriul vecinului de dedesubt, invadat de animale păroase și oarbe, care sapă tuneluri pe sub pământ, cum a rezistat el până în ziua când tu ai putut să dai drumul producției de pastile anticârtițe-oribil-dansatoare, până când ți-a fost revelată rețeta secretă în vis. nouă deasupra: acum înțelegi că evoluția de la baobabii primitivi la baobabii-bătrâni
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că evoluția de la baobabii primitivi la baobabii-bătrâni capricioși trebuie să fi avut loc într-un ținut invadat de cârtițe, în care au supraviețuit numai exemplarele care aveau studii superioare de supraviețuire în prezența animalelor păroase și oarbe de dedesubt, care sapă tuneluri, și, din acel ținut, mase de aer au deplasat semințe până în ținuturile acestea, pe unde vă întâmplați tu și alesul inimii tale, și o sămânță, iată, a ajuns chiar aici, sub cuibul reapretat în fiecare zi al dragostei tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
1966 a fost construit batardoul pe malul românesc, care va fi prima fază a luptei de stăvilire a fluviului la Porți. Apoi au fost extrase stăncile din albia fluviului unde avea să fie construită fundația obiectivului. Patru straturi au fost săpate în albia Dunării în "ipostază dinamitei" pentru a da fundației tăria necesară pentru a putea face față presiunii la care urma să fie supus obiectivul după ridicarea nivelului apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
expertiza necesară de a putea vedea reformele complicate, de-a lungul timpului, și pentru a putea furniza rezultate timpurii notate anterior. Aceasta implică un mix de măsuri pe termen scurt și programe de finanțare adecvate pe termen mediu, care pot săpa adânc în susținerea cauzelor corupției și construirea instituțiilor care să îi poată rezista. Reformele care nu sunt în mod realist concepute cu resurse suficiente și expertiză vor rata. Guvernele trebuie să asigure bugete ca administratori competenți la aceste programe. Societatea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu aurolac. Sufli, dar ce se întâmplă mai departe? Ce inhalezi, că nu nasul îl bagi în pungă, ci gura. Inhalezi pe gură. Poate. Locuiesc în canale. La fel ca membrii populației vedda din Ceylon care trăiau goi în adăposturi săpate în stâncă. Avem așadar de-a face cu o colonizare. Faptul că oamenii își pipăie portofelul ne face să credem că sunt conștienți de dreptul pe care și-l arogă alogenii. Acela de a-i jefui și de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai primise de atunci nici un mesaj care să-i aducă liniștea în legătură cu soarta acestui prieten sincer, devotat, deosebit de curtenitor și cu un suflet asemenea unei pâini calde abia scoasă din cuptor. Nu-l suspecta de infidelitate. Nici un gând negru nu săpa în sufletul său îndoieli când era vorba de Mihăiță al ei. Nu aventura îl făcuse să rătăcească prin lume, ci se căuta pe el, voia să-și împlinească un vis ce-l purta încă din anii de liceu: să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
când doctorul Teodoru era de gardă, ca să-și consume mai lesnicios timpul, îi făcu o vizită profesoarei. Apariția lui în cadrul ușii o surprinse plăcut pe Simona. Voia demult să stea de vorbă cu dânsul, să-i mărturiseacă un gând ce săpa în creierul ei cu puterea unui buldozer. Cât mă bucur, domnule doctor, cât mă bucur că pot sta puțin de vorbă cu dumneavoastră... Cât mă bucur!, repetă ea. Aici am senzația că sunt izolată de lume, ca și cum aș fi într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se clădinau doi sâni masivi, chemători. Sub pânza albă, bine mulată, formele corpului apăreau amplu desenate. Aflat într-o oarecare dificultate, doctorul găsi o motivație: Nu am la dispoziție decât un sfert de oră. Vrei? te întreb. Cred că nu sapă prăpastii între noi, acest vrei, nu?! Domnișoară Simona... Nu, simplu, Mona, și nu domnișoară, fiindcă nu mai este de actualitate acest apelativ. Aș începe cu o nostimadă: cei mai mulți socotesc engleza o limbă imposibilă, fiindcă, în primul rând, nu are reguli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
iar somnul nu i se așezase geană pe geană, gândurile intersectându-se cu cele mai cumplite prezumții. Din multele alunecări știute sau neștiute, ceea ce făptuise în noaptea care trecuse, însemna pentru el un pas spre adâncimile unui infern care se săpa cu fiece clipă ce trecea, în mintea, în sufletul său rătăcit. Se lăsase târât într-o aventură în care partea lui de vină se datora unei clipe de inconștiență, pe când era clar că Mona avusese pregătit acest plan cu minuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
imaculat cu scânteieri lucitoare. Nu peste mult timp însă, un soare blând și dulce avea să vină binevoitor să înflorească întreaga zi. Trecu pe lângă un grup de bărbați îmbrăcați în haine cadrilate. Erau deținuții de la penitenciarul de minimă securitate care săpau un șanț pentru montarea unei conducte de apă. Îi supravegheau gardieni cu pistoalele automate în bandulieră, care își fumau liniștiți obișnuitele țigări. La trecerea ei, cei mai mulți deținuți lăsară uneltele în pământ, privind-o cu interes masculin. Curând însă au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ei nu mai poate veni, e în cimitir. Fără să mai aștepte alte explicații, alergă așa cum era, în capot, la cimitir, luă la rând mormânt cu mormânt și unde văzu scris pe o cruce Radu Deleanu, 5 ani, începu să sape cu mâinile mormântul încă reavăn. Săpa fără spor cu unghiile, luând în căușul palmelor pământul și dându-l la o parte, în timp ce lacrimile îi curgeau fără istov. Fiecare fărâmă de pământ era însoțită de cuvinte dureroase, vorbe ce tăiau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în cimitir. Fără să mai aștepte alte explicații, alergă așa cum era, în capot, la cimitir, luă la rând mormânt cu mormânt și unde văzu scris pe o cruce Radu Deleanu, 5 ani, începu să sape cu mâinile mormântul încă reavăn. Săpa fără spor cu unghiile, luând în căușul palmelor pământul și dându-l la o parte, în timp ce lacrimile îi curgeau fără istov. Fiecare fărâmă de pământ era însoțită de cuvinte dureroase, vorbe ce tăiau ca lama unui brici sufletul ei îndoliat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
a doua zi îl încălca, fiindcă ceva nedeslușit o chema mereu spre malul apei, exact în aceleași loc. După ce privea un timp salcia prăvălită pe mal, avea aceeași și aceeași halucinantă imagine care se repeta obsesiv. În mintea ei, nelămuririle săpau aceeași întrebare: De ce mi-a luat copilul și unde-l duce?" Un timp nu mai veni la malul râului spunându-și în sinea ei: Nu vreau s-o mai văd pe femeia aceea care mi-a răpit copilul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu se poate altfel. - Ce?! Ah, ba sigur că se poate, Maria!, o întrerupse bărbatul înfocat. Orice se poate, atunci când ai argumente pentru asta, însă eu chiar nu mai vreau să continuăm discuția aceasta, bine? Nu-mi place. Deja am săpat prea adânc în locul care era destinat să rămână neted. Chiar dacă îmi ești iubită și foarte apropiată sufletului meu, nimic din ceea ce mă privește pe mine nu este obligatoriu pentru ceilalți, tot la fel cum nimic din ceea ce îi privește pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de mijloace stilistice ce incită cititorul. Veți găsi o poezie blândă, cu simțul armoniei, esteticului, echilibrului, metafore deosebite ce conferă cuvintelor putere de sugestie și măreție. Vin și completez: „Sufletul ascunde un filon de aur. Numai cei care știu a săpa În adânc ... pot aduce la lumină esența gândului. “Flacăra cunoașterii bântuie conștiința poetului - neîmpăcat cu senzația „de vid metafizic” acesta Încercându-și aripile și zborul În „necunoscut”... În imaterial și ilimitat. Purtând amprenta fragilității lucrurilor, eul lăuntric pornește În căutarea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]