663 matches
-
m, când sursa de contaminare aflată în aval. 7.8. Captarea prin puțuri săpate se folosește când stratul de apă potabilă se află la adâncimi relativ mici, dar nu mai mici de 5 m. 7.9. Pomparea apei din puțurile săpate se poate face cu pompe centrifuge cu ax orizontal, în cazul în care este asigurată înălțimea minimă de aspirație, iar diametrul puțului permite montarea pompei. În cazul puțurilor săpate cu adâncimii mai mari a pânzei de apă se folosirea pompelor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 6 octombrie 2015 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996) - indicativ I9-2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266919_a_268248]
-
constituie rezervor de înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic, construcția constituie rezervor de înmagazinare individual; ... r) fântâna publică de apă potabilă este construcția amplasată pe domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, sub forma unui puț săpat sau forat până la nivelul unei rezerve de apă, care servește la alimentarea cu apă a populației și care este destinată băutului, preparării hranei ori pentru alte scopuri casnice; finanțarea monitorizării calității apei potabile distribuite prin fântâna publică se asigură în
NORME din 15 iunie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267062_a_268391]
-
art. I din HOTĂRÂREA nr. 342 din 4 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 13 iunie 2013. s) fântâna individuală de apă potabilă este construcția amplasată pe proprietatea privată a unei persoane fizice, sub forma unui puț săpat sau forat până la nivelul unei rezerve de apă, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, deservind una sau mai multe gospodării. ... --------------- Litera s) a art. 2 din norme a fost introdusă de pct. 4 al art.
NORME din 15 iunie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267062_a_268391]
-
3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Depozite frigorifice pentru alimente. Ghețării 9.2.5.9. │Platforme pentru depozitare și activități comerciale 9.2.6. │Construcții de locuințe și social-culturale 9.2.6.6. │Construcții suport pentru panouri de afișare și publicitate 9.2.8.1. │Puțuri săpate sau forate 9.2.8.2. │Drenuri pentru alimentări cu apă 9.2.8.3. │Captări și prize de apă 9.2.8.4. │Canale pentru alimentare cu apă și evacuarea apelor 9.2.8.5. │Galerii pentru alimentare cu
PRECIZĂRI din 9 mai 2014 (*actualizate*) privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]
-
23. Țitești 11. Dîrmănești 24. Valea Mare-Pravăț 12. Dragoslavele 25. Vlădești 13. Godeni 2. JUDECĂTORIA COSTEȘTI cu sediul în orașul Costești ORAȘE 1. Costești COMUNE 1. Bîrla 10. Popești 2. Buzoiesti 11. Recea 3. Căldăraru 12. Rociu 4. Hîrsești 13. Săpata 5. Izvoru 14. Slobozia 6. Lunca Corbului 15. Stolnici 7. Miroși 16. Suseni 8. Mozăceni 17. Ștefan cel Mare 9. Negrași 18. Ungheni 3. JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ cu sediul în orașul Curtea de Argeș ORAȘE 1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
deasupra, materialele clasificate în poziția tarifară 8431 sunt folosite până la o valoare de 10% din prețul franco fabrică al produsului Prelucrare în care valoarea tuturor materialelor folosite nu depășește 30% din prețul franco fabrică al produsului 8430 Alte echipamente de săpat, nivelat, screpere, excavat, compactat, forat și sondat, pentru sol, minereuri Prelucrare în care: -valoarea tuturor materialelor folosite nu depășește 40% din prețul franco fabrică al produsului -unde, în limita de deasupra, materialele clasificate în poziția tarifară 8431 sunt folosite până la
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
un motor cu combustie internă și prevăzut cu contragreutate și echipament de ridicare (stâlp, braț telescopic sau articulat). Poate fi: - camion pentru teren accidentat (camion cu contragreutate pe roți prevăzut în special pentru lucrul pe teren natural cu asperități sau săpat, de exemplu pe șantierele de construcții) - alte tipuri de camioane cu contragreutate, fiind excluse cele care sunt special construite pentru manipularea containerelor. 37. Încărcător O mașină autopropulsată pe roți sau șenile care are o structură de sprijin pentru cupa montată
jrc4568as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89734_a_90521]
-
29.52.5 Tractoare de poziționat șine 29.52.50 Tractoare de poziționat șine 8701.3 29.52.6 Părți de utilaje pentru minerit, lucrul în cariere de piatră și construcții 29.52.61 Părți pentru utilaje de găurit sau săpat sau excavat; părți de macara 8431[.43 + .49] 29.52.62 Părți de utilaje pentru sortarea, măcinarea sau alt fel de tratament al pământului, pietrei și altor materiale asemănătoare 8474.9 29.52.9 Servicii de instalare, întreținere și reparare
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
viață candelă golită de uleiuri țoi sorbit și votcă fără gheață SUDURI leacuri leacuri doctori ceaiuri și pomezi nu mai vreau s-aud de astea niciodată o să trec prin viață cît mai e liber ca lumina-n cer din cer săpată o să stau de vorbă cu oricine de va vrea de vorbă să mă țină și de vorba mea o să convină orișicui ivit în viața mea puțină nu-s nici hîd nici n-am urît pe nimeni ba eu cred că
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari - vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul. Câțiva, „mai norocoși”, au
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Săpat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,07%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
07%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,89%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vadu Săpat era formată dintr-un singur sat, fiind arondată plășii Cricov a județului Prahova, având 1092 de locuitori. În comună funcționa o școală și două biserici — una din 1881 și alta din 1810. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și , aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și , aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul lui Burciu” din Vadu Săpat, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, din
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă. Tot de interes național este și , aflat în zonele „la Siliște”, „Hulă” și „Puțul lui Burciu” din Vadu Săpat, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, din secolele al V-lea-al II-lea î.e.n. și din secolele al II-lea-al III-lea e.n., o necropolă din secolele al IV-lea-al V-lea e.n., precum și
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea-I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca” (același sat) cu așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) și din Epoca Bronzului; situl de „la Dovâncescu” (Vadu Săpat) cu așezări din secolele al V-lea-al VII-lea și al VIII-lea-al X-lea
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea-I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca” (același sat) cu așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) și din Epoca Bronzului; situl de „la Dovâncescu” (Vadu Săpat) cu așezări din secolele al V-lea-al VII-lea și al VIII-lea-al X-lea; situl de la „Cotul Malului” (tot satul Vadu Săpat) cu așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n.
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) și din Epoca Bronzului; situl de „la Dovâncescu” (Vadu Săpat) cu așezări din secolele al V-lea-al VII-lea și al VIII-lea-al X-lea; situl de la „Cotul Malului” (tot satul Vadu Săpat) cu așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]