616 matches
-
șefilor de a-i exploata pe muncitori printr-un sistem de relații de autoritate. Pentru North (1981), criteriul eficienței este creșterea economică. În termeni economici, acest criteriu nu este Însă un optim Pareto, deoarece creșterea economică se poate produce prin sărăcirea unor actori și creșterea bunăstării altora (eventual mai puțini). Totuși, criteriul creșterii economice respectă principiul Kaldor - Hicks În aceea că, la nivel social, pierderile sunt mai mici decât câștigurile și, cel puțin ipotetic, cei care câștigă pot compensa pierderile celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
altceva ne spun lucrările lui Adam Smith și David Ricardo, esențializate clar și aplicat într-o pagină de ziar de o minte limpede, mereu preocupată de soarta singurei clase producătoare, a țăranilor în raport cu pătura superioară a diverșilor postulanți intermediari. Pauperizarea, sărăcirea satelor și lăsarea fără ocupație a diverșilor meseriași care asigurau necesarul de produse - eliminați de ofertele străine mult mai avantajoase ca preț - are și consecințe în plan psiho- moral dintre cele mai degradante. Avem aici implicit o pledoarie pentru industria
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aceea în ea se poate deschide loc pentru un uriaș parazitism, ascuns sub masca prestigioasă a puterii. Cu cît producția - aceea care-și merită numele - scade, cu atît activitățile formale cresc excesiv. Cu cît mai nebună era distrugerea războinică și sărăcirea izvoarelor de producere, cu atît mai grav și misterios vorbeau capii treburilor europene despre organizație - un cuvînt care, prin caraghios abuz, va ajunge curînd, din magie, ridicul. Umflarea formalismului social este semnul vremii noastre, vreme de exces politic și negustoresc
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În grăsimi și sărace În fibre, sunt mutageni sau capabili să crească rata mutației. Am văzut că rafinarea cerealelor și a uleiurilor, modurile de conservare tot mai moderne, ca și cultura intensivă a fructelor și legumelor au contribuit mult la sărăcirea alimentelor, oferind În schimb mai multe produse grase, cu un conținut mai mare de sare sau de zaharuri ascunse. Grăsimile O alimentațe bogată În grăsimi saturate, prezente În toate produsele animale (carne grasă, unt, brânzăă, constituie un factor de risc
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
nu se Întrerupă continuitatea frigorifică În cadrul operațiunilor de transport, manipulare și stocare, În special pentru pește și carne. Legumele rezistă mai mult atunci când sunt stocate În bune condiții. În plus, trebuie să știți că anumite moduri de gătire provoacă o sărăcire a valorii nutriționale a alimentelor dumneavoastră. Temperatura la care acestea suferă transformări moleculare cancerigene se situează peste 100°C. Durata de gătire va fi deci cât mai scurtă posibil, pentru a evita distrugerea enzimelor, a vitaminelor și transformarea mineralelor. Modurile
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
electroni, care va fi diferită În funcție de modul și mai ales de temperatura și timpul de gătire. Noile molecule formate astfel, care nu există În stare naturală, nu sunt În general recunoscute de organism, care nu le digeră. Aceasta antrenează o sărăcire a principiilor active ale alimentelor (substanțe antioxidanteă, ceea ce provoacă formarea unui fel de zgură. Aceste molecule sunt apoi stocate de organism. Proprietățile acestor molecule sunt Încă insuficient cunoscute. Totuși, se știe că anumite substanțe provenite În urma prelucrării termice a alimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe piața forței de muncă, abandonul școlar, izolarea socială, migrația internă și externă etc.) și definirea caracteristicilor economice și sociale ale persoanelor în dificultate. 5.2. Indicele prețurilor de consum (IPC) În perioada de tranziție de la economia
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și priceperii nemăsurate a ministrului de finanțe. Liniștea aparentă de azi, nu cred că mai e nevoie să o spun, nu se datorează înțelepciunii sau spiritului civic și, evident, nici măsurilor curajoase ale guvernului de "flexibilizare" a pieței muncii, ci sărăcirii și pauperizării catastrofale a oamenilor obișnuiți, secătuiți de criză și de măsurile ucigașe ale unui guvern corupt și ineficient. E liniștea deloc îmbietoare a cimitirului care îmi stârnește melancolii și amintiri din vremurile când eu și vecinii mei mai speram
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a trimis Fiul ca jertfă de ispășire pentru păcatele umane. • Perspectiva antropologică ia în seamă consecințele căderii la nivelul ființei umane în sine și al relațiilor interumane. Pentru primii oameni, căderea a însemnat o "golire de sens" a existenței, o "sărăcire (golire de har) a structurii omenești". O falsă iubire de sine l-a îndemnat pe omul căzut să aleagă o înșelătoare "logică a trupului", uitînd parcă de aceea a minții sau a inimii. Simbolul "hainelor de piele" pe care le-
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie. Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
socialist, începând cu cea de-a doua jumătate a anilor ’70, dar accentuat după 1980, economia socialistă românească intră într-o criză accelerată, devenită cronică. În mod special în anii ’80 populația României s-a confruntat cu o accentuare a sărăcirii. La scăderea resurselor financiare s-au adăugat degradarea calității tuturor produselor și serviciilor și restrângerea progresivă a accesului la acestea, inclusiv la bunurile și serviciile de bază. S-au creat zone monoindustriale a căror prăbușire după 1989 a generat adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociale. Lipsa investițiilor în tehnologii moderne a dus la o erodare progresivă a competitivității, accentuată exploziv după 1989, o dată cu deschiderea spre economiile occidentale. Dezagregarea sistemului de protecție socială și o politică socială aberantă în multe domenii au accentuat procesul de sărăcire; - scăderea masivă a cheltuielilor sociale publice în domeniul învățământului și sănătății, cu efecte catastrofale asupra calității acestora; - ignorarea cvasicompletă a sistemului de servicii de asistență socială; singurul sector dezvoltat într-un mod unilateral și aberant a fost cel al instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
șocuri ale sărăciei: primul șoc s-a înregistrat în perioada 1991-1993; în perioada 1995-1996 s-a produs o ușoară scădere a sărăciei datorită unui anumit reviriment economic. Criza economică din perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea șoc al sărăcirii: de la un nivel al sărăciei de 20% în 1996 la 36% în 2000 (graficul 1 indică dinamica sărăciei folosind o metodologie care face posibilă compararea între 1995 și 2002). Relansarea economiei în 2001 a produs o scădere anuală importantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
30 000 de locuitori), unde 50% și, respectiv, 39% dintre gospodării afirmă că nu au apă caldă. • Cheltuielile de întreținere ale celor ce locuiesc în mediul urban. Așa cum se arăta într-un document recent (Zamfir et al., 2003), procesul de sărăcire a populației înregistrat după 1990 a avut un pattern relativ clasic: creșterea ponderii cheltuielilor obligatorii și scăderea celor facultative. Cheltuielile pentru plata serviciilor în totalul cheltuielilor de consum (în mediul urban) au crescut constant: de la 14% în 1994 la 20
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru întreținere cu 20% mai mult decât venitul lor lunar, ceea ce nu înseamnă altceva decât acumularea de datorii la întreținere (în lipsa împrumuturilor), risc de întrerupere a furnizării unor servicii și chiar risc de evacuare. Sursele acestei situații se regăsesc în sărăcirea accentuată a populației după 1990 (în mod special prin scăderea veniturilor reale, atât cele primare, cât și cele din transferuri) și creșterea necontrolată a prețurilor la utilitățile publice furnizate de către regiile autonome. Pentru remedierea acestei situații, guvernul a alocat anual
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în unități de învățământ din zone defavorizate din județul Bacău. Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de cercetători din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, intitulat Polarizarea accesului la serviciile de educație și sănătate ca sursă a sărăcirii în viitor. În studiul de caz au fost incluse trei școli aflate în diferite medii de rezidență din județul Bacău: o școală din municipiul Bacău, o școală din mediul periurban - comună limitrofă municipiului Bacău - și o școală din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
permite într-o manieră globală și închegată urmărirea, măsurarea și evaluarea continuă a biodiversității mondiale și luarea celor mai bune și rapide decizii de ocrotire a mediului. Ținta principală a programului 2010 BIP constă dintr-o reducere semnificativă a ritmului sărăcirii actuale a biodiversității la nivel mondial, național și regional, astfel încât să se poată realiza o diminuare rezonabilă a sărăciei în folosul întregii vieți de pe Pământ și, prin urmare, o ameliorare a condițiilor de viață pe termen lung a omenirii (vis
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
efectuarea bilanțulului precedentei reuniuni, al treilea Summit mondial a fost centrat pe dezvoltarea durabilă, iar finalitatea sa a constat în adoptarea unui plan de acțiuni cu 153 de articole descompuse în 615 aliniate asupra unor numeroase subiecte precum: sărăcia și sărăcirea, consumul, resursele naturale și gestiunea lor, globalizarea, respectarea drepturilor omului etc. Au fost dezbateri asupra unor teme majore: accesul la apă și stresul hidric, dosarul energiilor, producția agricolă, biodiversitatea speciilor animale sau sănătatea, iar numeroase polemici privind inerția marilor puteri
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de acțiuni internaționale specifice în sprijinul acestui eveniment extrem de important, cel puțin din punct de vedere teoretic, dacă mai avem în vedere și programul 2010 Biodiversity Indicators Partnership (2010 BIP) a cărui țintă principală este reducerea semnificativă a ritmului de sărăcire a biodiversității la nivel național, regional și mondial, prin elaborarea și aplicarea neîntârziată a unor programe coerente împotriva sărăciei, cu scopul ameliorării condițiilor de viață pe termen lung a omenirii. Dacă vorbim despre managementul diversității la nivel micro sau la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pretau la o agricultură mecanizată) (Fulea, 1995). Termenul de vid de proprietate, lansat de Pavel Câmpeanu, este extrem de ilustrativ pentru starea proprietății în România comunistă (Borocz, 1992). Pe lângă efectele legate de proprietate, colectivizarea înregistrează și importante efecte în plan social: sărăcire, migrație spre oraș, îmbătrânirea populației de la sate, efecte vizibile încă și în 1989. Literatura de specialitate menționează și alte efecte negative ale procesului de colectivizare: polarizarea excesivă a proprietății funciare pe sistemul cooperatist, accentuarea etatizării agriculturii, diminuarea resurselor umane ale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se spune că la acea dată, 15 din membrii Acadeiei Române proveneau din Mărginimea Sibiului). Faptul că Tălmăcelul nu a fost colectivizat a determinat o serie de avantaje, sau, mai bine spus, a prevenit apaiția unor probleme sociale: depopularea satului, sărăcirea, conflictele sociale legate de pământ. Există voci în sat care afirmă că procesul colectivizării ar fi adus și efecte pozitive pentru evoluția acestuia: Tălmăcelul ar fi rămas comună (comuna Tălmăcel este desființată în 1948 și trecută în subordinea comunei Tălmaciu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analize ale calității democratice, cum ar fi cele ale lui Altman și Perez-Linan (2001) sau Lijphart (1999). Ambele studii sunt bazate pe elemente foarte relevante ce sunt incluse în dimensiunile de mai sus, dar nu le epuizează, sfârșind printr-o sărăcire a analizei 76. Astfel, Altman și Perez-Linan reiau trei aspecte extrase din conceptul de poliarhie a lui Dahl (drepturi civile, participare și competiție), primele fiind încadrate în dimensiunea de fond, iar cealalte în dimensiunea procedurală. Lijphart utilizează indicatori de genul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Dacă se iau în considerare problemele generate de șomaj și imigrație, se remarcă imediat cum o satisfacere deplină a nevoilor, o legitimitate și o amplă a receptivitate (responsiveness) sunt aproape de neatins în democrațiile de astăzi, în care nemulțumirea, teama de sărăcire și un oarecare malaise democratic sunt tot mai pregnante, lăsând loc, prin slabirea legitimității, populismului (menționat la începutul capitolului). Condițiile de bază ale receptivității (responsiveness) sunt impuse de o societate civilă structurată, independentă, informată și participativă și de structuri intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pierdere seacă. Morala: a violenta nu înseamnă a produce, ci a distruge. Oh! dacă a violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poporului muncitor. (Ă). Pătrunderea spiritului de partid În poezie devine vizibilă, Înainte de toate, În Înnoirea și lărgirea neîncetată a conținutului ei tematic, urmare a cunoașterii tot mai profunde a realității. Pătrunderea spiritului de partid În creația poetică nu determină o sărăcire, o Îngustare a tematicii, așa cum au crezut și mai cred Încă, În mod tacit, unii poeți a căror lipsă de pregătire ideologică și politică constituie un bun teren pentru pătrunderea influenței dușmanului de clasă. (Ă). Spiritul de partid nu presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]