31,155 matches
-
în general, pentru că alături de scenele canonice ale răstignirii, ale coborîrii de pe cruce, ale punerii în mormînt etc. sînt și lucrări de pictură populară și naivă pur și simplu, în a căror construcție hieratica postbizantină este înlocuită cu narația hazoasă despre sărbătoare, miel, cîine, biserică și popă, prezențe în primul rînd anecdotice și grotești și într-o mult mai mică măsură receptacule pentru lumina dumnezeirii și buni conductori pentru voltajul înalt al trăirii mistice. Cît de necesare mai sînt astăzi aceste expoziții
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
o lume în curs de normalizare sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată vin de la un chef monstru” ( G. Arion, 1985); “cheful monstru al sfîrșitului de mileniu” (EZ 14.12.1999). În vreme ce sărbătoare și-a păstrat un uz sobru, tradițional, religios sau laic-oficial (chiar mai evident în verbele a serba și a sărbători), termenul petrecere e profan, aparține registrului standard, iar sensul său poate acoperi toate gradele de intensitate - de la moderație la exces
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
moderație la exces. Definiția din DEX încearcă să prindă esențialul: mulțime de participanți, solidaritate de grup, mîncare, băutură, muzică, irelevanța ocaziei: „reuniune, întîlnire între prieteni, rude etc. (de obicei însoțită de masă mare, de muzică etc.), organizată cu prilejul unei sărbători ori sărbătoriri ori pentru distracție; chef, petrecanie”. Ultimul sinonim oferit de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod curent cu acest sens; că revenirea la un uz arhaic și regional se poate totuși produce am putut constata acum cîțiva
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
aceasta ochiul atent la detaliul semnificativ. Sunt episoade care îți rămân în minte mult timp după ce ai închis cartea, prin realitatea lor paradoxală, prin neobișnuitul situației banale. Crăciunul thailandez, de pildă, organizat anume pentru turiștii europeni, nu este decât o sărbătoare de mucava, de două ori golită de conținut: o dată, pentru că micuții thailandezi care cântă colinde mimează un ritual străin lor și, a doua oară, pentru că turiștii plecați pe alte meleaguri tocmai în această perioadă caută, dimpotrivă, să se rupă de
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
mai bine de un ceas. Sunt îmbrăcați cu toții în tunici turcoaze și au pe cap câte un cerculeț cu o aureolă de pene albe...mici îngerași budiști care cântă ca să ne încânte...să nu ne lipsească Crăciunul...să nu pierdem sărbătorile...Acelea pe care voiam cu tot dinadinsul să le dau uitării... Atât de tare am fugit de sărbători, anul acesta, și atât de tare se străduiesc thailandezii să ne organizeze un Crăciun...” În mod fatidic, cu toată intenția inițială de
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
cu o aureolă de pene albe...mici îngerași budiști care cântă ca să ne încânte...să nu ne lipsească Crăciunul...să nu pierdem sărbătorile...Acelea pe care voiam cu tot dinadinsul să le dau uitării... Atât de tare am fugit de sărbători, anul acesta, și atât de tare se străduiesc thailandezii să ne organizeze un Crăciun...” În mod fatidic, cu toată intenția inițială de a privi totul prin ochii copilului de altădată, autoarea vine la întâlnirea thailandeză cu orizontul de așteptare al
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
nuanțe. Travaliul acesta este o etapă importantă în coagularea trupei. În acest interval de pregătire a textului, se nasc poveștile despre personaje, apar relațiile, care se desfac clar, firesc într-o citire impregnată de inteligență și spirit ludic. Sîntem după sărbătorile de Crăciun, după un șir nesfărșit de petreceri, de chefuri înlănțuite. Mahmureala, lentoarea plutesc peste tot, anesteziind, încetinind ritmurile, simțurile. Sîntem în casa Oliviei, contesa cea bogată, îndoliată și enigmatică, veșnic suspinătoare în spatele voalurilor negre după gustul plăcerilor. Cînd spun
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
obligat să ingurgitezi mâncăruri care, după cum spun ei, sunt consumate în nordul Madagascarului și acolo numai de o minoritate de creștini originari din India. Mâncăruri cum numai la Bogota și împrejurimile ei pot fi găsite, dar și acolo numai de sărbători și doar pe mesele iudeo-indienilor. Mă simt extrem de îndatorată față de băieții care mi-au împachetat mobila pentru că m-au ajutat să scap de averea mea mișcătoare, să mă hotărăsc pentru o viață nomadă și să rup, astfel, cu pretinșii inși
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității științifice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sechestrați În cușca de fier a securității. Ne-am mai regăsit cu unii dintre ei prin Canada, America, Australia, Israel, Italia, Germania , Olanda, Danemarca, Suedia sau Franța. Ne-am povestit, am comunicat și scris pe internet, ne am felicitat de sărbători, vorbim la telefon, dar liantul solid al relației noastre a fost Închegat acolo, pe strada unde am jucat șotron și ne-am Îmbrâncit care să pasăm mingea mai repede și mai departe. Casele știute de noi nu mai sunt, au
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
autorlâcuri autohtone. Înverșunare și prostie. Așa pare, dar el știe ce spune: America nu e țară pentru leneși și coconași, tot pe Dâmbovița e mai dulce. Când masa noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs. Nu-i simpatizez, dar
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de Întemeietorul Romei si al statului roman. Această moștenire a Întărit si resemnificat unele aspecte ale culturii lupului la daci, care, combătut de creștinismul primitiv, a căpătat În cele din urmă un caracter anticreștin. Este vorba de lycantropie si de sărbătorile populare numite zilele lupului sau lupinii. Pentru a contracara puterea magico-mitică a lupilor, creștinismul primitiv i-a dat pe lupi În stăpânirea lui Sânpetru, care Îi tine În frâu, Îi judecă si pedepsește după voia lui. Semnificația extraordinară a acestui
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
zalmoxianismul este mai mult decât evident. Mereu, Lupul este expediat În tenebrele nopții și groazei și pustiului demoniac, În loc să i se ofere/păstreze Tronul Solar Demiurgic...sau, măcar, bivalența nocturndiurn. (Bivalență evidentă, totuși, dacă luăm În considerare „postarea” prioritară, a Sărbătorilor LUPULUI, În zona calendarului de toamnă-iarnă - din septembrie și până, hăt, În februarie 24 septembrie-2 februarie: de la A FACE/”FĂCăTORUL” =”cvasi-etalarea”/cel puțin, sugestia funcției circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, Îi datorăm „berbecirea”-Împingerea duhurilor demonice/ Întunecate/”iernatice”, spre... SOLARITATEA ÎNVIERII NOULUI
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
scris O vindecare neînțeleasă, Semne căzând din cer Din lume în lume Pentru a crea un pământ fără abis Ce însumă toate abisurile. * Am scris poemul dar de ce l-am scris încă, De ce l-am făcut podoabă Unei săli de sărbătoare pustie în care nimeni nu ridică potirul Pentru a ura noroc soarelui și lunii De pe umerii miresei? Am visat din nou că țineam între palme obrajii Unei femei cristaline. Repede spulberarea mi-a curs printre degete Luând drumul aceluiași nisip
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Ioana Dinulescu Plita lui Dumnezeu E treisprezece mai, duminică, sărbătoare pe înțelesul tuturor. Bunul Dumnezeu se pregătește să ne prăjească pe plită. Mă răcoresc în iarba tehuie și-n resturile cinei de sâmbăta seara printre blocuri. La confluența lui treisprezece cu treisprezece bis, istoria municipală își dă poalele peste cap
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
afla în sfârșit, bunule Doamne, -ce fericire!- că ești puțintel, oțârică mai înțelept ca poetul netot care sunt, ca mine! n Ziua de mâine, 3 iulie În seara asta în care vecina de la nouă își lustruiește casa în prag de sărbători, iar motanul ei pricăjit încearcă să vâneze un guguștiuc și mai pricăjit, eu privesc în oglinda unei cărți de nisip. Strâng pleoapele, mi se aburesc ochelarii. Lustruiesc lentilele încercând să zăresc ziua de mâine, duminică, 3 iulie anno domini 1950
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Eliade, locuiește acum un alt mare scriitor. Este vorba de Corneliu Leu, nepotul episcopului martir Grigorie Leu - cine nu a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu Maestrul, a fost pentru mine o adevărată sărbătoare. Mă consider deosebit de norocos că am avut această șansă de a cunoaște o așa personalitate. Cine nu a auzit de scriitorul Corneliu Leu, un titan al literaturii române? Unde mai pui că avem prieteni comuni - este prieten cu marele meu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
târâm un monstru ne privește fix noi ne uităm în altă parte eu sunt, tu ești amândoi suntem același fruct, același animal în orașul ăsta străin în care l-am citit pe Celan C-un pește mort în mână La sărbătoare eram toți invitați vorbele putrezesc pe limbă când ne gândim la sărbătoarea asta putrezim noi înșine cu buze subțiri cineva ne spune povești cu marea peștele albastru soarele zbârcit morții, oasele lor goale, degetele când uit cine sunt putrezesc ca
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
eu sunt, tu ești amândoi suntem același fruct, același animal în orașul ăsta străin în care l-am citit pe Celan C-un pește mort în mână La sărbătoare eram toți invitați vorbele putrezesc pe limbă când ne gândim la sărbătoarea asta putrezim noi înșine cu buze subțiri cineva ne spune povești cu marea peștele albastru soarele zbârcit morții, oasele lor goale, degetele când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
Cesereanu & Andrei Codrescu te-am regăsit pe marginea pierderii unde mi-ai dăruit un fir de păr încarnările noastre se luptau prin mileniile sucite și legate de el pe piatra stelei sirius a constelației câinelui ți-am vărsat sângele de sărbători învăluită în blănuri vânate numai sub luna plină o viață și o moarte izbucnită ca un ceai tare rusesc un șir de bărbați și femei pe continente în derivă ei au fost noi cândva noi suntem ei acum siamezi și
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
și putem visa frumos lucruri rare". Dar poetul este realist, el știe că aventura descoperirilor senzaționale se poate termina cu înfrîngere, pe care însă orgoliul o poate transforma ușor în motiv de jubilare: "o caravelă în-tr-un port fără de nume / și sărbători zgomotoase / ce să absoarbă naufragiul..." (August al nimănui). Atunci cînd nu se vrea categoric ermetică, Irina Nechit poate face aluzie la niște lucruri oarecum incitante, fie și nițel aproximative: "Ceea ce ți-am spus / e ca mînerul pumnalului / cu care te
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
mînerul pumnalului / cu care te aperi de ceea ce nu ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta dispune de resurse capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut afla / de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne. // Pe marginile
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Căt de îndelungată poate fi tenacitatea instinctuală a unei păsări? Și cît timp se poate trăi într-o anormalitate mentală, într-o obsesivitate disproporționată, în vreme ce viața îți creează neîncetat alte probleme și preocupări importante care se cer soluționate? în cursul sărbătorilor de Paște, nepoțica mea a fost adusă de părinții ei să petreacă 4-5 zile din vacanța școlară cu mine, ca întotdeauna în această perioadă a anului. Ce bucurie mult dorită! Mi se părea că trăisem în toate lunile din urmă
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]