657 matches
-
Filet crud, acoperit simplu cu aluat sau pesmet (pane), congelat 18 15 - 1604 12 90 - - - Altele 23 20 - 1604 13 - - Sardine, sardinele și șproturi: 1604 13 10 - - - Sardine 25 25 - 1604 13 90 - - - Altele 25 20 - 1604 14 - - Toni, pești săritori și bonite de Atlantic (Sarda spp.): 1604 14 10 - - - Toni și pești săritori 25 24 - 1604 14 90 - - - Bonito de Atlantic (Sarda spp.) 25 25 - 1604 15 - - Scrumbii: 1604 15 10 - - -De specia Scomber scombrus și Scomber japonicus 25 25
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
12 90 - - - Altele 23 20 - 1604 13 - - Sardine, sardinele și șproturi: 1604 13 10 - - - Sardine 25 25 - 1604 13 90 - - - Altele 25 20 - 1604 14 - - Toni, pești săritori și bonite de Atlantic (Sarda spp.): 1604 14 10 - - - Toni și pești săritori 25 24 - 1604 14 90 - - - Bonito de Atlantic (Sarda spp.) 25 25 - 1604 15 - - Scrumbii: 1604 15 10 - - -De specia Scomber scombrus și Scomber japonicus 25 25 - 1604 15 90 - - - De specia Scomber australicus 25 20 - 1604 16 00 - -Hamsii
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Scomber japonicus 25 25 - 1604 15 90 - - - De specia Scomber australicus 25 20 - 1604 16 00 - -Hamsii 25 - - 1604 19 - - Altele: 1604 19 10 - - - Salmonide, altele decât somoni 20 7 - 1604 19 30 - - - Pești de genul Euthynnus, alții decât pești săritori (Euthynnus Katsuwonus) pelamis 25 24 - 1604 19 50 - - - Pești din specia Orcynopsis unicolor 25 25 - - - - Altele: 1604 19 91 - - - - File crud, acoperit simplu cu aluat sau pesmet (pane), congelat 18 15 - 1604 19 99 - - - - Altele 25 20 - 1604 20 - Alte
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
salmonide, altele decât somonii 20 7 - 1604 20 40 - - De hamsii 25 - - 1604 20 50 - - De sardine, bonite, de scrumbii din specia Scomber scombrus și Scomber japonicus, pești din specia Orcynopsis unicolor 25 25 - 1604 20 70 - - De toni, pești săritori sau alți pești de genul Euthynnus 25 24 - 1604 20 90 - - De alți pești 25 20 - 1604 30 - Icre negre (caviar) și înlocuitori de icre negre: 1604 30 10 - - Caviar (icre de sturion) 30 30 - 1604 30 90 - - Înlocuitori de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
coibensis (I) = 307 Maimuță urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuță urlătoare Alouatta pigra (I) = 308 Maimuță urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuță agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuță agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța-păianjen Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (ÎI) Maimuță săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki pitic Lagothrix flavicauda (I) Maimuță lânoasa cu coada galbenă Saimiri oerstedii (I) Mimuța cap-de-mort Cercopithecidae Maimuțe din Lumea Veche Cercocebus galeritus (I/ ÎI) (Subspecia Cercocebus galeritus galeritus este menționată în apendicele I) Mangab cu creasta Cercopithecus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
finlandeze au excelat la . Proba a adus Finlandei nouă medalii olimpice de aur, cinci titluri mondiale, cinci titluri europene și 24 de recorduri mondiale. Pe lângă Kolehmainen și Nurmi, printre alți sportivi celebri și titrați ai Finlandei se numără fondiștii și ; săritorii cu schiurile și ; schiorii fondiști , , și ; canotorul ; gimnastul ; hocheiștii pe gheață , și ; fotbaliștii și ; schiorii alpini și ; piloții de formula 1 , și ; piloții de raliuri cvadruplu-campioni mondiali și , pilotul dublu campion mondial [[Marcus Gronholm]], de 13 ori campionul mondial de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Eleőd Anikó - prima concurență la schi coborâre (maghiară) Flaviu Jurcă - prefect al județului Maramureș și susținător al proiectului (român) Stanislaw Marusarz - constructorul trambulinei de sărituri cu schiurile (polonez) Sepp Weiler - câștigătorul primului concurs de sărituri cu schiurile (german) Heinrich Klopfer - săritor cu schiurile (german) Kovács László - proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme (român) Kilvády Györgyike - schioare ( maghiară) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Borșa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
final va fi calculat ținând cont de aeriene (20%), ținuta de traseu (50%) și aterizarea (30%). În proba de schi cross participă mai mulți schiori în același timp, ei întrecându-se pe un traseu accidentat care include movile, viraje și săritoare. Primul care ajunge la finiș câștigă. Concurenții se află pe un traseu asemănător cu o secțiune dintr-un cilindru (half-pipe=jumătate de țeavă) și prin manevre specifice fac o serie de sărituri notate de un juriu specific în funcție de gradul de
Schi acrobatic () [Corola-website/Science/300530_a_301859]
-
situată localitatea este de 300 m, iar cea maximă este de 1172 m (Vf. Fericeaua). Că o consecință a reliefului, de tip montan, așezarea are o formă dispersata. Este reprezentată de Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
unui păianjen mort nu se pot extinde și se ghemuiesc. În timpul mișcării presiunea internă din picioare se mărește de 8 ori, în comparație cu nivelul presiunii când păianjenul se află în repaus. Presiunea arterială a picioarelor este cu succes utiliazată de către păianjenii săritori. În a treia și a patra pereche a picioarelor are loc creșterea bruscă a presiunii, de aceea acești păianjeni pot executa sărituri la distanțe de 50 de ori mai mari decât lungimea corpului. Majoritatea păianjenilor care vânează în mod activ
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
pânză în formă de tub în care se adăpostesc. Unii construiesc cuiburi din rămășițe vegetale sau cu ajutorul firilor de mătase pentru fixarea și răsucirea frunzelor în formă de tub sau con. Deși păianjenii sunt în general considerați ca carnivori, păianjenul săritor "Bagheera kiplingi" este unic prin faptul că are o dietă în proporție de peste 90% erbivoră, trăind în simbioză cu furnicile. Juvenilii unor păianjeni din familiile Anyphaenidae, Corinnidae, Clubionidae, Thomisidae și Salticidae consum uneori nectarul plantelor. Studiile de laborator arată că
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
lapte, gălbenuș de ou. Cea mai bună metodă de capturarea prăzii cea a pânzelor lipicioase. Dispoziția spațială diversă a pânzelor permite anumitor specii de păianjen să prindă insecte diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere slabă, dar sunt extrem de sensibile la vibrații firelor pânzei. Păianjenul de apă, "Argyroneta aquatica", construiește din mătase clopote submarine, umplute cu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
înconjoară vizuina. Când insecta atinge firele, păianjenii sar repede din ascunziș și o mușc cu chelicere. Sunt și alți păiajeni ce prind hrana din ambuscadă, păianjenii crabi datorită culorației corpului, asemănătoare florilor, vânează polinizatori ca albinele și fluturii. Unii păianjeni săritori din genul "Portia" par să fie inteligenți, în modul de a atrage insectele în pânze lor. Studiile de laborator au demonstrat că speciile "Portia" instinctiv învață din erorile și succesele anterioare pentru a captura noi specii de insecte. Totuși, acest
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și femelele imit diferite specii de furnici, deoarece femela este cu mult mai mare decât masculul. Păianjenilor furnici le este caracteristic și comportamentul respectiv: dirijează prima pereche de picioare la fel antenelor, se deplasează în formă de zig-zag, deși sunt săritori ei evite săriturile. De exemplu speciile din genul "Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
construiesc pânze sau întind fire de semnalizare. Totuși, chiar și speciile care nu țes pânze pentru vânat, utilizează mătasea în mai multe moduri: masculii o folosesc la transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
zburătoare, principala hrană a păianjenilor, există foarte puține fosile din această perioadă. Unele fosile de păianjeni migalomorfi ce datează din Triasic par a fi membri ai familiei Hexathelidae, având organele filiere adaptate pentru construirea pânzelor conice, pentru a prinde insecte săritoare. Din numărul mare de fosile de păianjeni din infraordinului Araneomorphae, grup ce include majoritate păianjenilor moderni, cele mai vechi sunt din Jurasic și Cretacic, s-au găsit și reprezentanți ai multor familii moderne. Păianjenii sunt împărțiți în două subordine: Mesothelae
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
este bine adaptată pentru sărituri: un purice poate sări pe verticală până la 18 cm, iar pe orizontală până la 33 cm. Aceasta reprezintă aproximativ de 200 de ori lungimea propriului lor corp, făcând ca puricele să fie printre cei mai buni săritori dintre toate animalele cunoscute (în raport cu dimensiunea corporală), al doilea doar după broasca-săritoare. Potrivit unui articol din revista "Science News", "cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Anglia au arătat că puricii sar de la încheietura "tibiae - tarsi" (echivalentul piciorului insectei) și nu de la
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
această șansă. Sper totuși că pe lângă români, și maghiarii sunt mândri de mine.” , de religie romano-catolică, a urmat Liceul Catolic de Fete din Timișoara, unde călugărițele țineau cu strictețe orele de sport. Înaltă de 1,85 m, antrenată de fostul săritor János Sőtér, care devine mai târziu soțul ei, va rămâne în istoria atletismului pentru dominația probei de săritură în înălțime femei timp de un deceniu. În 1953 s-a transferat de la clubul timișorean „Electrica” la CCA (CSA Steaua). Între 1957
Iolanda Balaș () [Corola-website/Science/302182_a_303511]
-
lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis") vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară ("Capreolud capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), șoarecele săritor de pădure ("Sicista betulina"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), cârtiță ("Talpa europaea"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"). În arealul parcului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
(n. 1 aprilie 1981 în Oslo) este un săritor cu schiurile norvegian care a deținut recordul mondial la această probă, cu performanță de 239 m, dar a fost depășit de compatriotul sau Johan Remen Evensen. Romøren a efectuat primele sărituri la vârsta de trei ani și jumătate. A ales
Bjørn Einar Romøren () [Corola-website/Science/309182_a_310511]
-
(n. 29 ianuarie 1978 în Villingen-Schwenningen) este unul din cei mai de succes săritori cu schiurile germani, din toate timpurile. El și-a început activitatea la clubul de schi Furtwangen. Succesele sale și cele ale lui Sven Hannawald au făcut din săriturile cu schiuri, unul dintre cele mai populare sporturi din Germania. s-a
Martin Schmitt () [Corola-website/Science/309168_a_310497]
-
de la Lahti a luat iarăși locul întâi la individual și cu echipa, pe trambulina mare. În același concurs a mai câștigat medalia de argint la individual și cea de bronz pe echipe, pe trambulina normală. Astfel Martin Schmitt este singurul săritor cu schiurile care a câștigat patru medalii la aceași ediție a campionatului mondial. După sezonul 2000/01, din cauza unor accidentări, Martin nu a mai atins forma care la consacrat. În sezonul 2001/02 a câștigat totuși medalia de aur pe
Martin Schmitt () [Corola-website/Science/309168_a_310497]
-
(n. 31 mai 1976, Orkdal) este un săritor cu schiurile norvegian. A realizat primele sărituri la vârsta de nouă ani, sub supervizarea lui Terje Nyhus. Doi ani mai târziu a câștigat prima sa competiție, iar la 13 ani a devenit campion regional. La vârsta de 14/15 ani
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
trambulina mare și medalia de bronz cu echipa. La Campionatul mondial de zbor cu schiurile de la Bad Mitterndorf din 2004 și-a apărat titlul cucerit în 2004 și-a câștigat și medalia de aur cu echipa. Ljøkelsøy este astfel singurul săritor cu schiurile care a obținut mai mult de două medalii de aur la campionatul mondial de zbor cu schiurile. La Jocurile Olimpice de la Torino din 2006, Ljøkelsøy a câștigat medalia de bronz pe trambulina normală și a ocupat locul 4 pe
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]