1,053 matches
-
maghiari. Începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, satul Chintelnic va face parte din comitatul Dăbâca iar la sfârșitul secolului, după colonizarea sașilor în jurul Bistriței nu va face parte din noua formă de organizare administrativă și judecătorească săsească. Nu la mult timp după invazia tătarilor din anul 1241, regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (Cumanul), prin actul de la 11 mai 1279 dă voie lui Laurențiu ban se Severin, fiul răposatului voievod al Transilvaniei Laurențiu Aba, ""să vândă o
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
Dorolea (în dialectul săsesc "Bästärz", în , "Kleinbistritz", în ) este un sat în comuna Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea apare în documente la 1332 în registrele de dări ale parohiilor catolice din Transilvania, când la "Arida Bystricia", prima formă sub care satul este
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
XIX și în primele decenii ale secolului următor, având fronturile lungi la stradă în părți carosabile incluse, care din cauza hotarului restrâns și a relativei izolări s-au păstrat cu înfățișarea originală formând cel mai pitoresc și mai edificator ansamblu rural săsesc din regiune, pentru care ar trebui găsite formele cele mai adecvate de punere în valoare. În mijlocul satului, pe un mic promontoriu, se înalță biserica parohială, astăzi parohie ortodoxă, construită după mijlocul secolului al XIX-lea (1858-1861) în stil clasicist. Dacă
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
Ocnița, mai demult "Ocna" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este înfrățita cu comună "" din Elveția. La recensământul din 2002 avea o populație de 1133 locuitori. Prima mențiune despre satul Ocnița apare într-un document
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Lechința (în , în dialectul săsesc "Lachenz", în , în trad. "Pârâul uscat") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Bistrița-Năsăud, la 28 km de municipiul Bistrița și la 28 km
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
de deal-câmpie și climatul favorabil, au condiționat popularea și apariția unei așezări umane încă din cele mai vechi timpuri. Aici au fost găsite topoare din piatră găurită și ceramică din epoca neolitică. Cel mai vechi document istoric care atestă comunitatea săsească de aici datează din anul 1333, când listele unei conscripții papale înregistrează un "Johannes plebanus de Lekenche". Localitatea făcea parte în acea perioada din comitatul Dăbâca, moșia fiind împărțită între mai mulți proprietari. În anul 1453 a primit dreptul de
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
în calitate de notar, a organizat arhivele orașelor Bistrița, Cluj și Brașov. În anul 1602 localitatea a fost prădată și distrusă aproape în întregime de mercenarii generalului Giorgio Basta. La data de 8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Șoimuș (în dialectul săsesc "Almesch", în , în , colocvial "Solymos") este un sat în comuna Șieu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Cele mai vechi însemnări istorice atestă existența satului Șoimuș din anul 1319. Pe vremea aceea se numea Solmus, iar mai târziu Solimos. Legenda susține
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
Nimigea de Jos, mai demult "Nimigea Ungurească", (în , în , în dialectul săsesc "Nindref", în ) este satul de reședință al comunei Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Conform Recensământul din 1930 în sat erau 234 de locuitori care se declaraseră isreliți. în luna Mai a anului 1944 evreii din sat au fost adunați
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Unterschebesch. Satul Ruștior, precum și satele Sebiș și Lunca erau sate iobăgești, în cursul istoriei ele au aparținut mai multor familii nobile. Satul Șieut a avut o altă cale de dezvoltare, aici, sașii s-au menținut până la sfârșitul sec. XVII. Populația săsească în mare parte a fost omorâtă și dispersată de trupele generalului Basta, la începultul sec.XVII. Ultimul preot sas G. Schuller, a părăsit satul distrus de invazia turcă, în anul 1661 și a trecut la Dumitrița. Existența îndelungată a sașilor
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
Unirea, mai demult " Altdorf, Aldorf, Aldorfu", (în dialectul săsesc "Wualdraf, Wuadraf, Wualndraf, Wuandref, Wondref", în în ) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Numele vechi românesc și maghiar al comunei este "Aldorf", derivat din numele german "Waldorf", cu denumirea oficială "Villa Latina" în limba
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
unele familii românești, numărul locuitorilor a crescut până în anul 1944 la 950 persoane. În 5 septembrie 1944, generalul Arthur Martin Phleps, comandantul SS și de poliție al Transilvaniei, (originar din Biertan, Sibiu) a ordonat evacuarea în Germania a întregii populații săsești din județ, cu puțin înainte de sosirea trupelor sovietice. După evacuarea locuitorilor germani, organizată în Aldorf de Wehrmacht începând cu 17 septembrie 1944, chiar în iarna 1944-1945 în casele rămase goale în Aldorf au fost mutați români aduși din alte localități
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
În jurul anului 1944, în Aldorf trăiau aproximativ 80 țigani. Mai târziu, după evacuarea locuitorilor germani, numărul lor a crescut foarte mult. În anul 1766, la înființarea celui de-al 2-lea regiment român de grăniceri, românii care trăiau în satele săsești ale districtului bistrițean au fost recolonizați în jurul Rodnei, în schimbul populației germane și maghiare, care locuia aici. În următorii ani a avut loc o nouă colonizare de populație română la Aldorf. Acești noi locuitori au lucrat ca personal de serviciu și
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
prin care dispune desprinderea teritoriului cunoscut sub denumirea "Vallis Rodnensis", de la comitatul Dăbâca și alipirea la teritoriul orașului Bistrița, "Districtus Saxonicus", menționând clauză expresă că aceste localități și locuitorii lor să aibă aceleași drepturi, libertăți și privilegii că și populația săseasca a districtului. De asemenea să depindă pe vecie de Bistrița și să plătească aceleași contribuții cuvenite regelui, ca și ceilalți locuitori. Argumentul recunoașterii statutului de oameni liberi din actul dat de regele Matia Corvin a rămas un leit-motiv în gândirea
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Bunești, vechea denumire românească "Bundorf", (în dialectul săsesc "Bondorf, Bondref, Bodndref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Cununa florilor Este un obicei de vară ce are loc în ziua
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
Beclean (în dialectul săsesc "Bedloinen, Bethlehem", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Poziția geografică: 46ș19' latitudine N, 25ș18' longitudine E. Satul Beclean, aflat în vechea Țară a Făgărașului, este așezat de o parte și
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Cincșor, mai demult "Cincu Mic" (în dialectul săsesc "Kli-Schink, Klišink", în , în , în latină "Parvum Promontorium") este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la contactul Podișului Hârtibaciului cu Depresiunea Făgărașului. Biserica prezentând un turn la vest
Cincșor, Brașov () [Corola-website/Science/300936_a_302265]
-
dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg. La recensământul din 1930 au fost înregistrați
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
Hărman mai demult "Herman" (în dialectul săsesc "Huntschprich", în , în trad. „Muntele mierii“, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este cunoscută
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
pe principii cartografice de Johannes Honterus. Din anul 1580 datează un document, păstrat în arhivele din Sibiu, care atestă că un proces între frații Bartholomäus și Michael Weinisch, din Felmer, pentru împărțirea unei proprietăți, a fost judecat de Universitatea Națiunii Săsești. Primarul (în ) era ales de sași - de exemplu, Michael Knall a fost timp de nouă ani primar. Ultimul primar sas a fost Michael Kiltsch, ales în 1918. La primul recensământ din cele Șapte Scaune (în germană "Sieben Stühle") din anul
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
două turnuri". La 1700, românii au construit prima biserică, cu cimitir, pe locul denumit în prezent "Tînarog". Până la începutul secolului al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae”, renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
1700, românii au construit prima biserică, cu cimitir, pe locul denumit în prezent "Tînarog". Până la începutul secolului al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae”, renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
Crihalma, alternativ "Craihalma", (în , în trad. "Dealul Regelui", în , în trad. "Dealul Regelui", în dialectul săsesc "Kenegsbarich"), este un sat în comuna Comana din județul Brașov, Transilvania, România. Populația satului a scăzut vertiginos în ultimii ani, tinerele cupluri au început să părăsească satul mutându-se cu precădere în orașele apropiate Făgăraș și Rupea. Localitatea este cunoscută
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Măieruș, mai demult "Măeruș, Măgheruș, Măghieruș, Alun" (în dialectul săsesc "Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
Meșendorf (în dialectul săsesc "Meschenderf, Mešndref", în sau arhaic: "Meschdorff", "Mesche", în , latină: "villa Meschonis") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Meșendorf se află la circa 8km spre vest de șoseaua Sighișoara-Rupea. La recensământul din 1322 a domeniilor ce
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]