5,454 matches
-
între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate apuca în viață pe o cale bună sau rea. De aceea, se construiește o troiță ori se așază o cruce aici. Un sătean din Poiana Mărului (jud. Brașov) vorbește despre acest obicei, păstrat și astăzi: „se pune cruce la răscruce, că acolo se împart drumurile; știi, o iei într-o parte sau în alta. Se pune acolo să se-nchine omu' și s-
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
învinge timpul prin credință, fiindcă a transfigurat tot ce e efemer, urâțenia și moartea. Viața sa interioară se consumă sub semnul seninătății. Spre deosebire de omul zilelor noastre, a cărui „vârstă aspirațională este adolescența“, vârsta și frumusețea satului românesc este bătrânețea. Pentru sătean, calendarul este „punctul de reper al întregii sale ființe materiale și spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura participă la un timp sacru, revelat
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
natura participă la un timp sacru, revelat. Reforma calendarului din anul 1924 a arătat foarte bine caracterul calitativ, sufletesc și organic al timpului trăit în satul românesc: „Poți dumneata schimba calendarul cum vrei, dar zilele rămân tot acolo“, după cum spun sătenii. Zilele și sărbătorile nu sunt convenții, ci fac parte dintr-un timp viu și concret - iată de ce s-au împotrivit la a da calendarul cu 13 zile mai devreme, îndemnând ca „zilele să hie cum le-o lăsat Domnul nostru
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
a firii și a naturii“, există „pricini“ morale sau cotidiene ale lucrurilor și comportamentelor, dar există și „taine“ pe care omul nu le înțelege. Toate acestea ne oferă tabloul unei gândiri cauzale organice, din care lipsește hazardul. Cum spune un sătean din Zărnești (Brașov), „vine moartea, da' ea nu biruie. Lucrurile sunt în așa fel întocmite, că se leagă unu' de altu': când suferă într-un loc, suferă toate“. Alte multe și variate influențe în gândirea populară Frumusețea satului românesc și
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
balconul strîmt ca un coșciug. Lumea imaterială, un apucat, o rugină de om... Omul de pe casă "Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostîrci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pămînt m-opresc! Rîdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborînd, subțiindu
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DORIȚI O ȚIGARĂ? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului - Și cum îți spun, văd într-o dimineață un bărbat căutând prin gunoaiele pe care le aruncă sătenii la capătul unei ulițe care dădea pe câmp. Mi s-a făcut milă de el, l-am strigat dar nu mi-a răspuns și mi-am dat seama că nu m-a auzit. L-am bătut pe umăr și când
DORIŢI O ŢIGARĂ? de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Doriti_o_tigara_ion_untaru_1347881812.html [Corola-blog/BlogPost/343627_a_344956]
-
De fapt, credea că tocmai asta este condiția creștinului în lume, să facă imposibilul posibil. Iar pentru el, a fi creștin a devenit nu o profesie, nu o religie, nu un rost, ci Rostul. Rostul unei vieți la capătul căruia sătenii din satele maramureșene ar exclama: „minunate sunt Căile Domnului”. Nicolae Steinhardt s-a nascut acum 101 de ani. Mai exact, în 29 iulie 1912, în comuna Pantelimon de lângă București. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Victor_roncea_apel_pentru_ci_victor_roncea_1375733630.html [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
gând, Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează, În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cânt Dorul de Ea, de viața ce mă-naripează. Un dor nebun de tot ce-mi este drag, De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un prag Al copilăriei mele dulci din Țânțăreni. Eu sunt un fiu, ce rătăcesc prin viață, Prin viața asta bârfitoare, plină de năluci, De oameni egoiști cu suflete de ghiață, Indiferenți la toate și răstigniți
FIUL RĂTĂCITOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1458196450.html [Corola-blog/BlogPost/380445_a_381774]
-
dedicat poetei care mi-a oferit Darul harului său. De ce? Astăzi e Ziua Mondială a Poeziei, cea mai potrivită ocazie pentru omagiul expres al cititorului Irinei Lucia Mihalca - în cazul de față, al unui cititor atipic, tradiționalist (aparent incompatibil), un sătean septuagenar “crescut” în versul clasic. Așadar, s-ar putea spune: Ai învins, Irina! La mulți ani, aleasă poetă! Referință Bibliografică: IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' - IMPRESII DE CITITOR / Gheorghe
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
primarilor? Circul electoral se apropie și roțile carului trebuiau unse din vreme. Condițiile de trai au rămas cam tot aceleași în orașele-fantomă. Ici, colo, cîte un gospodar cu posibilități și-a mai luat rolul în serios, în rest..., urbanizarea promisă sătenilor, la mila primarilor. Electrificarea gospodăriilor și satelor, domnule Prim Ministru, domnule Președinte, tot pe hîrtie se află. În mileniul trei, montarea unor stîlpi și a unor fire conducătoare de electricitate reprezintă pentru guvern o problemă echivalentă cu trimiterea unei rachete
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF by http://uzp.org.ro/orasele-fantoma-putin-si-vinatorul-sef/ [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
mulțumit tuturor oaspeților pen- tru prezență și onoarea făcută comunei cu ocazia acestui deosebit eveniment, după care a invitat pe toți cei prezenți în satul Budele, la Casa memorială „Bogdan Amaru”. Când am ajuns, curtea și grădina era ocupată de săteni. Domnul Doru Moțoc, fin ob- servator, l-a felicitat pe primarul Antonie pentru noile „retușuri” executate de la ultima vizită, 2013, până în prezent. Este vorba de porțile de la intrare, care au fost făcute de me- seriași aleși după modelul celor de la
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1431290604.html [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
cameră, la fel, bine așezate, se află numeroase obiecte etnografice. După ce oaspeții au vizitat aceste exponante, au scris în Cartea de onoare. Din tinda casei, unde au fost invitați membri juriului, domnul Doru Moțoc a adresat „Un bun reîntâlnit” cu săteni din Budele, apoi a prezentat Juriul Festivalului, după care, domnul Mircea M. Ionescu a anunțat laureații ediției a VII-a a festivalului. Cum pentru premiul I, nu a fost întrunit punctajul stabilit, acest premiu nu s-a acordat. Premiul al
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1431290604.html [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
piesa „MEȘTERUL MANOLE”. A urmat un scurt moment artistic susținut de elevii Școlii gimnaziale Țepești - Tetoiu, instructor prof. Virgil Dumitrescu. În încheiere au luat cuvântul domnul Doru Moțoc, doamna Elena Stoica și Lucian An- tonie, primarul, care a mulțumit tuturor sătenilor prezenți și distinșilor oameni de teatru, oas- peții de azi ai comunei Tetoiu, care, unii, pentru prima dată, au putut să vadă cătunul și casa unde s-a născut, a copilărit și a bolit Bogdan Amaru. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1431290604.html [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
acest cuvânt ascunzând în el o lume, o chintesență a vorbirii, aproape o formulă magică, rostită scurt, pe care doar interlocutorul o putea descifra, ș.a. Încuviințare sau negație, formula „vezi-ți de treabă”, rostită frecvent în vorbire, era folosită de săteni, după caz, nu ca o admonestare pentru cineva care-și vâră nasul în treburile altuia, ci ca o modalitate de întreținere a conversației. Limbajul este plin de umor și de tâlcuri pe care doar siliștenii le înțeleg. Modul de receptare
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
stat...” Sârguința cu care Sorin Preda așează cap la cap aceste dezvăluiri, unele uluitoare, despre momentele importante din biografia lui Marin Preda, este mai mult decât meritorie. Pentru aceasta el utilizează mai multe categorii de informații: prin viu grai, ale sătenilor care mai trăiesc încă, scrisorile scriitorului, interviuri cu unele persoane din familie, alte mărturii adunate sub genericul, atât de cunoscut din roman, „Poiana lui Iocan”. De multe ori, Sorin Preda întrerupe discuțiile cu interlocutorii actuali ai Poienii lui Iocan, ca să
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
ceea ce i-a cerut Lupul Sur. Localnicii din Purani de Videle, au vorbit multă vreme despre sacrificiul Lupului și darurile sale tămăduitoare. Ani în șir, localitatea, a fost ferită de nenorociri. Totul a durat până ce întâmplarea s-a uitat, iar sătenii timpurilor noastre au ignorat jertfa Lui. Am transcris această poveste, cu gândul ca Spiritul Lupului Sur să se reîntoarcă pe meleagurile noastre, pentru ca oamenii să-și recapete curajul și bucuria de a trăi, să reînvie bunătatea, iertarea și compasiunea, în
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_a_ii_a_floarea_carbune_1355995285.html [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți ani îmi sună în urechi concertele lor melodioase care se desfășurau întocmai ca pe o mare arenă suspendată sub Univers. Sătenii erau de o puritate, ce rar mai întâlnești în ziua de azi, când țăranii s-au "orășenizat". Aveam o legătură specială cu ei, eram stimată, respectată pentru tot ce făceam atât ca intelectual, cât și ca om, care s-a
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1387094422.html [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
Domnului din timpul domnitorului Al. I. Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu și neastâmpărat iar eu mă gândeam de una singură cum să fac mișcarea de a pleca la
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1387094422.html [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a fost reglementata în legislația scrisă. 2. Răspunderea familială. A fost aplicată excepțional și abuziv de către domnitori care, în caz de hiclenie (înaltă trădare) extindeau pedepsele și asupra familiei celui vinovat. De subliniat este faptul că nici pravilele și nici
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
le-a scos și pe ele... Mamă ce bună ești...Dezbrăcați, desculți, tremurând de frig, doar brațele mamei - și ele dezgolite - vă înconjoară încălzindu-vă...Priviți îngroziți la acoperișul casei voastre cum arde și cum se prăbușește...De ce mamă? Vin sătenii, greu, înnotând prin nămeți... „ Sunați pompierii, să vină pompierii „ strigă cineva...Ei, pe unde să vină că toate drumurile îs blocate, nămeți cât gardurile...Un avion ar fi bun, îți spui tu...în timp ce dinții, ai tăi și ai surioarelor tale
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamimamipirrrrr_mihai_enea_1330926770.html [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
malul unei mlaștini bogată în pește să facă foamea, s-ar întreba orice om normal!? Ei da! Dar Suloi nu este un om normal! În primul rând fiindcă ultima ființă care pescuise în familia lor fusese maică-sa numită de săteni Știuca pentru unele abilități care depășeau sfera pescuitului. Tatăl său, Bibanu, se ocupa cu activitățile de comercializare a peștelui și aprovizionarea casei cu cele necesare: țuică, vin, bere și lichiorul de nuci cu care funcționa buna lui nevastă. Iar Bibănel
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1478107758.html [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]