5,379 matches
-
Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea” (în „Convorbiri literare”), „Pierde vară” (Noua revistă română”), „Nunta în codru” („Tribuna Poporului”), „Faptul zilei” și „Pe dealul Plevnei” („Literatura și arta română”), „O scrisoare de la Muselim-Selo” („Gazeta săteanului”), „Dorobanțul” („Albina”), „Pacea” și „După furtună” (Curierul literar”). La 2 decembrie 1901, sub conducerea lui Coșbuc și Vlahuță, apare revista literară săptămânală „Semănătorul”. Revistă în care „văd lumina tiparului, în traducerea lui Coșbuc, fragmente din „Odiseea” lui Homer, mai apoi
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
la Sichevița, între 1936 - 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici înființează „Căminul cultural - Lumină”, cu sediul în incinta Primăriei. Donează căminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate cărți în valoare de mii de lei. Ulterior, împreună cu sătenii procura un aparat de proiecție. Profesia avea să-l ducă pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș, unde lucrează că agent administrativ. Aici înființează „Bibliotecă Modernă” prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
-l ducă pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș, unde lucrează că agent administrativ. Aici înființează „Bibliotecă Modernă” prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, implicându-se puternic în activitatea de culturalizare a sătenilor. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Sută, care-l și găzduiește până la plecarea sa pe front. Acesta era liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara - Argeș, participanta activă la „Rezistență anticomunista din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
Știu de existența unui protocol, dar când există milioane de publicații neprelucrate cum poți să respecți indicațiile ? Dacă protocolul îți indică vreun titlu din grămezi ? Cum îl extragi din milioane stivuite ? Am observat un numar de reviste ”Gazeta Transilvania”, Gazeta săteanului”, ”Realitatea ilustrata”, ”Viața românească”, ”Ziarul științelor și al călătoriilor” După ce criterii ? Importantă ? Nu se vede ! După alfabet ? Nu este așa. Atunci ? Am observat digitizat Monitorul oficial din 1862 și 1863, cum s-au ales acești ani ? De asemenea apare Calendarul
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
o grădiniță cu programul normal, o bibliotecă universală cu acces liber, un centru de zi, un atelier de practică profesională pentru tineri și un centru de promovare și consultanță în domeniul agricol. Până la ora actuală, s-a construit subsolul, cu ajutorul sătenilor din Oneaga și a câtorva sponsori care au dorit să rămână sub anonimat, însă pentru finalizarea întregului Așezământ mai este nevoie de peste 400.000 Euro. Odată construit, centrul social-educațional nu va mai avea nevoie de fonduri suplimentare pentru funcționare, deoarece
Un preot din județul Botoșani salvează copii de la avort și le oferă și educație [Corola-blog/BlogPost/93035_a_94327]
-
culturale între popoare. La finalul atelierului de creație, muzicienii (din Turcia, Moldova, Armenia, Iran, Irlanda, România, Liban) vor interpreta pe aceeași scenă muzică inspirată de șederea lor în Maramureș. Sâmbătă, 17 august 2013 12.00-14.00 - Seminar „Promovarea turistică - părerea sătenilor” Sunt prezentate opinii despre modalități de promovare a turismului rural. Evenimentul este deschis publicului. Sunt invitate să participe Grupurile de Acțiune Locală din România.
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
Eugen David nu poartă aur interviu de Oana Moisil si Cristian Neagoe Eugen David este săteanul din Roșia Montană care s-a pus de-a curmezișul Corporației și Guvernului. Nu e singurul, dar e cel mai vocal dintre roșieni și fondatorul Asociației Alburnus Maior, care ține în șah exploatarea minieră de mai bine de 10 ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
ASTRA 2009). În Delta Dunării, la Periprava, bătrânii mor, iar tradițiile se pierd. Comunitatea de lipoveni, alcătuită din credincioși de rit vechi, a rămas fără preot. Bătrânul preot e bolnav, țintuit de mult la pat, iar cel tânăr, ales de săteni, nu își poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat și nici nu se mai găsește o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
nu își poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat și nici nu se mai găsește o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun. Sătenii își amintesc cum atunci când erau copii și se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinții îi mințeau că nu e nimic, doar țipătul păsărilor. (trailer Drumul păsărilor - https://www.youtube.com/watch?v=YzmUAmnuCOI) Sunt a ta (r. Iram Haq - film
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
sale și în primul rând un om cu suflet mare.“ Nu pot decât de bine să-mi amintesc de popa Tatu - spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de doamna Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l primească! Era trup și suflet pentru obștea sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
primind o lovitură surdă în coșul pieptului. Căzuse și mai adânc ca într-un somn embrional, își amintea crâmpeie din viață și îi venea mereu fraza absurdă: „Asta fusese tot?“. Spre seară se trezise pe faleză. Veneau spre el vocile sătenilor cântând un descântec de vindecare. Ei povesteau cum marele Ocean Indian se pregătea să atingă picioarele sfinte ale Domnului Rama, care va lua drumul peste ocean ca să ajungă la Sri Lanka. Beppo auzea vocile oamenilor vibrând deasupra mâinilor și picioarelor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
era bătrânul! Nu crâcnea nimeni împotriva deciziilor lui. Fusese șeful lor dintotdeauna, și nici unul nu-i punea la îndoială autoritatea. Peste iarnă, coborau la câmpie unde căutau un sat mai răsărit, la marginea căruia să se așeze. Făceau negoț cu sătenii care se bucurau că primesc aur curat în schimbul hranei și nutrețului de care aveau nevoie țiganii. Apoi, odată cu primăvara, plecau iarăși la drum spre Baia de Sus. În noaptea aceea Strugurel trebuia să stea de veghe însă starostele schimbase rânduiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Milian Gurău cu rudele și prietenii lui făceau politică cuzistă. Asta a fost după primul război mondial și până în al doilea război mondial. După al doilea război mondial, oamenii s-au atașat lângă clasa muncitoare și facă politică comunistă. Legăturile sătenilor din Lunca cu cei din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin al boierului, iar săteanul este considerat „chiriaș”. Pentru pământul primit prestează 22 zile de clacă și dă zeciuiala din cereale, iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căsătorit și că are și copii. Pe V. Puiu îl cunoștea mai bine căci fusese rândaș la caii boierești de trăsură. Sterian și-a exprimat bucuria față de noi, spunându-ne că îi pare bine că s-a cumpărat moșia de către săteni și că el singur avea de gând s-o vândă prin obște, după cum încercase el mai înainte. Dar acum, el mai pretinde cinci sute de mii lei, 167 adică jumătate de milion lei, spunându-ne că așa cum s-a cumpărat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației și împroprietăririi. În fața sătenilor prezentați la 1 aprilie 1922
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației și împroprietăririi. În fața sătenilor prezentați la 1 aprilie 1922 la primărie, fiind chemați prin citație încă din 15 martie 1922. Comitetul a procedat la revizuirea definitivă a tabelelor cu cei îndreptățiți. S-au luat în considerare următoarele: a) declarațiile personale ale celor înscriși în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]