1,600 matches
-
Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a acționa, de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unui penitent să fie formulată în mod tendențios cu intenție greșită, tocmai pentru a induce confesorul în această direcție a solicitării sau a abuzului, așa cum nu este exclus nici ca, din cuvintele confesorului, penitentul să înțeleagă altceva, eventual eronat, cu privire la sacrament și să le considere un tip de solicitare. Prudența și discreția rămân, prin urmare, și în urma unei baze juridice, condiții esențiale desfășurării procesului dialogic, motivate de respectul față de persoana penitentului. Unii autori afirmă că, în acest sens, confesorului îi este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
responsabilitatea de a ajuta penitentul să își mărturisească păcatele în mod integral, cât mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte sau în oricare alt mod, și din niciun
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
indirectă a mărturisirii penitentului. Materia directă a sigiliului este indicată de toate păcatele, grave sau veniale, pe care penitentul le-a mărturisit. Materia indirectă se referă la toate celelalte informații, împrejurări, persoane, locuri, pe care penitentul le-a mărturisit în cadrul sacramentului reconcilierii. Respectarea sigiliului sacramental se fundamentează pe convingerea că preotul confesor este reprezentantul lui Dumnezeu, nu doar ca judecător, dar și ca tată milostiv. Iar penitentul își mărturisește păcatele doar lui Dumnezeu, singurul care poate ierta, având convingerea că preotul-confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic cu penitentul, încurajând încrederea penitentului în fidelitatea lui Dumnezeu, manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sensibilității. Trăind excesiv la acest nivel, el se justifică în religiozitatea sa apelând la principiul plăcerii, în sensul că va face „ce îi place”, „cum simte”, „când simte”, „dacă simte”, etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate doar dacă „simte”. Religiozitatea sa este una pur emoțională, sentimentală sau chiar impulsivă. Unii autori numesc acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și posibilitatea abandonului, riscând să rămână într-un blocaj cognitiv; c) nivel volitiv-operativ. Situându-se doar la acest nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către superiorii competenți, care îi garantează și facultatea sa de a celebra sacramentul reconcilierii, ne face să nu ne oprim cu insistență asupra personalității sale. Nu putem însă nega posibilitatea ca oricând să fie atins de anumite stări de depresie, anxietate sau de alte conflicte interioare, sau chiar de diferite tulburări de personalitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
experiențele sale și de întreaga implicare emoțională în slujirea sa. Structurarea diferitelor tipuri de personalitate religioasă, în funcție de tulburările pe care o persoană le poate avea, face să se concretizeze diferite tipuri de penitenți. Raportându-se fiecare în mod diferit față de sacramentul reconcilierii și având posibilități diferite de a intra în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află, cu intenția de a le oferi sprijinul necesar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a le oferi sprijinul necesar. În mod cert, el nu va transforma reconcilierea sacramentală într-o ședință de psihoterapie sau consiliere, însă are datoria de a oferi fiecăruia posibilitatea de a-l întâlni pe Dumnezeu în mod real în acest sacrament și de a-l ajuta pe fiecare să trăiască o relație dialogică adecvată cu Dumnezeu. În acest sens, cunoașterea trăsăturilor esențiale ale principalelor tulburări de personalitate și ale principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simț de vină nefondat, dar puternic. Simte o nevoie acută de a spune totul, de a mărturisi totul. Caută un punct de sprijin pentru a se asigura că și-a mărturisit păcatele integral, dorind să fie convins că a celebrat sacramentul reconcilierii corespunzător. Ajutorul pe care i-l poate oferi confesorul în celebrarea reconcilierii poate fi orientat spre mai multe obiective. Mai întâi, va încerca să îi recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comportament poate fi manifestat de către confesorul pentru care capacitatea intelectuală, pedagogică și rațională înseamnă totul. El își dezvoltă un mod idealist de a privi lucrurile, consolidat de un entuziasm de moment și de iluzia unei pasiuni pentru celebrarea exemplară a sacramentului. În realitate însă, el riscă să trăiască ulterior momente de deziluzie sau descurajare, lucruri ce, din nou, vor influența greșit procesul dialogic și, implicit, relația sa cu penitentul; b) Obsesia - atunci când confesorul accentuează și insistă, în cadrul dialogului sacramental, în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îi fie pe plac penitentului, să nu îl dezamăgească, să se păstreze în relație afectivă pozitivă cu acesta, fapt pentru care nu corijează, nu intervine și nu îi cere nimic dificil. Prin aceasta însă, riscă să eludeze problematici esențiale ale sacramentului, care ar putea fi utile vieții de credință a penitentului. Aceste atitudini nu constituie în mod necesar opțiuni deliberate, conștiente și planificate ale confesorului, ci pot face parte din mecanismele sale psihologice, care fie sunt elaborate doar la un nivel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă - spirituală, liturgică, morală, canonică și psihologică - atunci când celebrează sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă - spirituală, liturgică, morală, canonică și psihologică - atunci când celebrează sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția și originalitatea unui asemenea eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, sacramentul reconcilierii este locul unde se cultivă un amplu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spirituală, liturgică, morală, canonică și psihologică - atunci când celebrează sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția și originalitatea unui asemenea eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, sacramentul reconcilierii este locul unde se cultivă un amplu proces dialogic. Inițial, acesta se derulează între penitent și Dumnezeu. Ulterior, se desfășoară printr-un dialog sacramental concret, delimitat de spațiu, timp, modalitate și condiționat de atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea dialogului este evidentă, iar conținutul lui este bogat, atâta timp cât interlocutorii (confesorul și penitentul) rămân fideli unei relații adecvate unui asemenea moment. Ritualul Penitenței devine documentul care garantează celebrarea sa. El prezintă forma și structura sacramentului, păstrând valoarea dialogului și indicându-i coerența. Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale concrete și necesare reconcilierii penitentului cu Dumnezeu. Aceasta este întărită și prin apelul la unele modele de relaționare și de dialog, prin care confesorul poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Această perspectivă îl face pe penitent mai responsabil și mai conștient de reconciliere, ca dar primit de la Dumnezeu, dar și de capacitatea de a trăi iertarea în viața sa. De acest lucru depind într-un mod deosebit și efectele celebrării sacramentului reconcilierii, în cadrul căruia procesul dialogic își păstrează însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
primit de la Dumnezeu, dar și de capacitatea de a trăi iertarea în viața sa. De acest lucru depind într-un mod deosebit și efectele celebrării sacramentului reconcilierii, în cadrul căruia procesul dialogic își păstrează însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a trăi iertarea în viața sa. De acest lucru depind într-un mod deosebit și efectele celebrării sacramentului reconcilierii, în cadrul căruia procesul dialogic își păstrează însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu întreaga creație, prin aceeași celebrare a sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu întreaga creație, prin aceeași celebrare a sacramentului („ex opere operato”). Există însă și efecte secundare. Ele constau în pacea și liniștea conștiinței, „însoțite de o puternică mângâiere spirituală” și de alte trăiri interioare ale penitentului. Suntem atenți însă să menționăm că sacramentul reconcilierii nu urmărește în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]