997 matches
-
biserica din care provine, dar asigurându-se că are convingeri corecte cu privire la sacramente, la eficacitatea acestora și la acțiunea harului lui Dumnezeu. Legea canonică clarifică totodată și relația care se stabilește între confesor și penitent: relația trebuie să fie strict sacramentală, evitând orice alte posibile derogări de la această regulă. Pentru o eventuală abatere în acest sens, Codul prevede anumite sancțiuni. În momentul când, în cadrul celebrării, confesorul, „sub pretextul mărturisirii, solicită penitentul la păcat împotriva poruncii a șasea a Decalogului”, el este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
referă la situații speciale, așa cum poate fi camera unui spital sau alte ambiente asemănătoare); - în cazul ocaziilor de scandal, penitentul temându-se că prin mărturisirea sa poate da ocazie de păcat preotului; - când există pericolul de a fi încălcat sigiliul sacramental, fie prin faptul că preotul-confesor vorbește cu voce înaltă, fie când însuși penitentul este preot și îi este teamă că prin mărturisirea sa ar putea dezvălui păcatul altui penitent; - când există un pericol de îmbolnăvire a confesorului din cauza penitentului, penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu prudență și discreție, confesorul are datoria și responsabilitatea de a ajuta penitentul să își mărturisească păcatele în mod integral, cât mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să își mărturisească păcatele în mod integral, cât mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte sau în oricare alt mod, și din niciun motiv”. Sigiliul sacramental se referă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai obiectiv, creând cadrul adecvat acestei mărturisiri, caracterizat de ascultare, răbdare și acceptare necondiționată. 5.4.3 Respectarea sigiliului sacramental Unul din cele mai importante aspecte din cadrul sacramentului reconcilierii este păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte sau în oricare alt mod, și din niciun motiv”. Sigiliul sacramental se referă atât la materia directă, cât și la materia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstrarea sigiliului sacramental. Codul de Drept Canonic afirmă că „sigiliul sacramental este inviolabil. Confesorului îi este interzis de legea divină să îl trădeze câtuși de puțin pe penitent, prin cuvinte sau în oricare alt mod, și din niciun motiv”. Sigiliul sacramental se referă atât la materia directă, cât și la materia indirectă a mărturisirii penitentului. Materia directă a sigiliului este indicată de toate păcatele, grave sau veniale, pe care penitentul le-a mărturisit. Materia indirectă se referă la toate celelalte informații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Materia directă a sigiliului este indicată de toate păcatele, grave sau veniale, pe care penitentul le-a mărturisit. Materia indirectă se referă la toate celelalte informații, împrejurări, persoane, locuri, pe care penitentul le-a mărturisit în cadrul sacramentului reconcilierii. Respectarea sigiliului sacramental se fundamentează pe convingerea că preotul confesor este reprezentantul lui Dumnezeu, nu doar ca judecător, dar și ca tată milostiv. Iar penitentul își mărturisește păcatele doar lui Dumnezeu, singurul care poate ierta, având convingerea că preotul-confesor nu le va divulga
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în confesional, ci un slujitor al lui Dumnezeu, garantând fidelitatea acestuia. Legislația Bisericii dorește să se asigure de acest lucru, fapt pentru care își manifestă atitudinea sa exigentă în cazul încălcării sigiliului. Codul afirmă clar: „confesorul care violează direct sigiliul sacramental cade în excomunicare latae sententiae, rezervată Scaunului Apostolic; în schimb, cine îl violează numai indirect să fie pedepsit în funcție de gravitatea delictului”. Dialogul dintre confesor și penitent își are și în acest caz rolul său. Cu cât acest dialog este mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai prudent și mai discret, cu atât există șanse mai mici ca preotul-confesor să afle date despre identitatea penitentului. Cu cât sunt cunoscute mai puține lucruri despre identitatea penitentului, cu atât este mai mică șansa de a încălca respectarea sigiliului sacramental. Este adevărat că Ritualul Penitenței propune ca, în momentul introductiv, penitentul să îi prezinte confesorului câteva date cu privire la situația sa socială și la dificultățile pe care le trăiește în plan spiritual, însă acest lucru trebuie făcut mereu cu prudență, tocmai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în momentul introductiv, penitentul să îi prezinte confesorului câteva date cu privire la situația sa socială și la dificultățile pe care le trăiește în plan spiritual, însă acest lucru trebuie făcut mereu cu prudență, tocmai din același motiv. Mai mult decât dialogul sacramental, în acest caz, este important dialogul „extrasacramental” atât între confesor și penitentul respectiv, cât și între confesor și alte persoane. El va trebui să știe că relația confesor - penitent din cadrul celebrării sacramentale se sfârșește odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tocmai din același motiv. Mai mult decât dialogul sacramental, în acest caz, este important dialogul „extrasacramental” atât între confesor și penitentul respectiv, cât și între confesor și alte persoane. El va trebui să știe că relația confesor - penitent din cadrul celebrării sacramentale se sfârșește odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de acesta, același confesor este chemat să cultive relații și discuții care ignoră în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va trebui să știe că relația confesor - penitent din cadrul celebrării sacramentale se sfârșește odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de acesta, același confesor este chemat să cultive relații și discuții care ignoră în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a păstra sigiliul sacramental, deși îi este recomandată și lui tăcerea. În schimb, traducătorul sau alți interpreți, care sunt implicați în celebrarea sacramentală în mod direct, sunt chemați la păstrarea aceluiași
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
odată cu încheierea ritului de reconciliere. Dincolo de acesta, același confesor este chemat să cultive relații și discuții care ignoră în mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a păstra sigiliul sacramental, deși îi este recomandată și lui tăcerea. În schimb, traducătorul sau alți interpreți, care sunt implicați în celebrarea sacramentală în mod direct, sunt chemați la păstrarea aceluiași sigiliu. Dacă nu respectă aceste condiții, sunt sancționați printr-o „pedeapsă justă, nefiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod total și absolut conținutul discutat în timpul dialogului sacramental. Pe de altă parte, penitentul nu are obligația de a păstra sigiliul sacramental, deși îi este recomandată și lui tăcerea. În schimb, traducătorul sau alți interpreți, care sunt implicați în celebrarea sacramentală în mod direct, sunt chemați la păstrarea aceluiași sigiliu. Dacă nu respectă aceste condiții, sunt sancționați printr-o „pedeapsă justă, nefiind exclusă excomunicarea”. De aceea, aceeași prudență li se cere și lor. Există însă anumite cazuri particulare, cu un anumit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cazuri particulare, cu un anumit grad de dificultate, în care confesorul nu reușește să vadă clar condițiile sau situația în care se află penitentul, având, astfel, anumite dubii în a-i oferi sau nu dezlegarea. În aceste cazuri, păstrând sigiliul sacramental, confesorului îi este permis să se adreseze cu discreție și confidențialitate unui alt slujitor sacru dintr-un for mai competent, cerând sfat și ajutor cu privire la problema în cauză. Dar, dacă nu reușește să facă acest lucru cu discreție și confidențialitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai competent, cerând sfat și ajutor cu privire la problema în cauză. Dar, dacă nu reușește să facă acest lucru cu discreție și confidențialitate și crede că riscă să dezvăluie identitatea penitentului, sau să trădeze într-un mod direct sau indirect sigiliul sacramental, atunci este sfătuit mai degrabă să rezolve situația singur, încredințându-se lui Dumnezeu. Dacă, totuși, are garanția menținerii sigiliului sacramental și apelează la un for competent, atunci o va face într-o ordine ierarhică, mai întâi interpelând superiorii, apoi, dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și confidențialitate și crede că riscă să dezvăluie identitatea penitentului, sau să trădeze într-un mod direct sau indirect sigiliul sacramental, atunci este sfătuit mai degrabă să rezolve situația singur, încredințându-se lui Dumnezeu. Dacă, totuși, are garanția menținerii sigiliului sacramental și apelează la un for competent, atunci o va face într-o ordine ierarhică, mai întâi interpelând superiorii, apoi, dacă aceștia sunt greu de contactat, formatorii proprii. Păstrarea sigiliului sacramental, fiind o datorie esențială a confesorului, condiționează procesul dialogic cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încredințându-se lui Dumnezeu. Dacă, totuși, are garanția menținerii sigiliului sacramental și apelează la un for competent, atunci o va face într-o ordine ierarhică, mai întâi interpelând superiorii, apoi, dacă aceștia sunt greu de contactat, formatorii proprii. Păstrarea sigiliului sacramental, fiind o datorie esențială a confesorului, condiționează procesul dialogic cu penitentul, încurajând încrederea penitentului în fidelitatea lui Dumnezeu, manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul că el nu poate oferi această dezlegare. Acest refuz se bazează nu doar pe o concepție disciplinară, ci și pe o convingere spirituală și pastorală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul său de maturitate. Acest lucru se fundamentează pe însăși concepția antropologică creștină, care privește ființa umană în manieră holistică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ele, ci doar susține o triplă dimensiune de relaționare a sa. Dacă rolul sufletului este acela de a „percepe” existența și manifestările spiritului, fiind, într-un fel, „organul de receptare al acestuia”, atunci deducem importanța elementului psihic și în cadrul celebrării sacramentale. Dialogul pe care penitentul îl are cu Dumnezeu și, implicit, experiența sa de Dumnezeu vor purta amprenta structurii sale psihologice, căci cu ajutorul acesteia va reuși el să interpreteze acțiunea și mesajul divin în acel moment precis din viața sa. Este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]