1,025 matches
-
înființarea de structuri ecleziastice proprii care le-au permis practicarea religiei creștine catolice de care a fost condiționată acceptarea lor in regiunile controlate de regii unguri. Cumanii din Făgăraș au constituit doar un segment, o verigă relativ minoră într-o salbă de "Cumani" si "Valahi" ce se întindeau de la vest din Ungaria de azi până la est în sudul Basarabiei, teritoriu unde valahul domn al cumano-valahilor Basarab s-a războit cu ceilalti cumani. Unii istorici merg atât de departe încât să sugereze
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
nume, iar în timpul vânătorii erau interzise orice gen de discuții. Vestimentația vânătorilor se deosebea de cea a restului populației; aceștia purtau o vestă de in albastră și un turban de bumbac, la fel albastru, decorat cu mărgele multicolore, și o salbă din boabe. Meniul vânătorilor includea în mod obligator carne de tigru. Vânătorii se bucurau de o poziție privilegiată în societatea coreeană, fiind scutiți chiar și de biruri. Vânătoarea de tigri a luat amploare în sec. al XIX-lea-înc. sec. alXX-lea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
scurt ar avea sejurul pe litoral. „Jupiter” intră în circuitul turistic în iulie 1968, primele hoteluri fiind „Atlas” și „Olimp”, împreună cu primele căsuțe ale „Satului de Vacanță Zodiac”, unitatea etalon fiind complexul „Paradis”. „Aurora” este cea mai mică stațiune din salba de stațiuni de la Comorova. Plaja are o lungime de 500 m și este obținută prin construirea de diguri ce au schimbat direcția curenților maritimi, diminuând forța și dimensiunea valurilor. Are zece hoteluri și opt restaurante, realizate în nouă luni și
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
bănci, precum și de la agenți economici autorizați pentru operațiuni cu metale prețioase, la prețul zilei pentru argint. Datorită frumuseții sale MTT a fost folosit și ca obiect de podoabă, accesoriu al costumului popular, din Balcani până în Africa Orientală. Pe teritoriul românesc, salbele de taleri erau frecvente mai ales în Transilvania, Banat și Bucovina.
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus europaea"). Parcul National Domogled-Valea Cernei - Website Rezervatia naturală Belareca - romanianresorts.ro
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
hidrotehnice: Astfel, din aducțiunea Ogrezeni - Roșu a fost derivat un canal care trece valea Dâmboviței în rambleu printr-un pod canal, în apropiere de Dragomirești-Deal și care debușează în Lacul Străulești asigurând debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba de lacuri de pe râul Colentina. Pe sectorul aval al acestei văi a fost realizat Lacul Pantelimon, cu un volum de 11,7 milioane m³, utilizat ca rezervă pentru captarea de apă industrială din Lacul Cernica. Sistemul de alimentare cu apă
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut patru copii (doi băieți și două fete) și cinci nepoți. În septembrie 2003, "regele" Florin Cioabă și-a măritat religios (în cultul penticostal) o fată, Ana-Maria Cioabă, pe atunci în vârstă de 12 ani
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
101 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului București. Cursul apelor sale străbate: județul Dâmbovița, județul Ilfov, municipiul București și se varsă în râul Dâmbovița, în dreptul localității Cernica. Pe acest râu, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea și Cernica au fost amenajate 15 lacuri, din care 10 lacuri pe teritoriul administrativ al municipiului București. Astfel, pe râul Colentina a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
pe râul Colentina a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București. În aval, de-a lungul văii Colentina a fost creată, începând cu anul 1933, o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement ale zonei de nord a municipiului București. În 1933 au început lucrările pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea și a lacului Herăstrău, lucrări finalizate în 1936. Lucrările au fost foarte ample
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are o lungime de aproximativ 56 km și o cădere de circa 49 m, amenajată într-o cascadă de 15 lacuri
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
un pericol la adresa sănătății umane dacă este consumată apa direct din râu sau dacă se consumă pește în mod excesiv, deoarece acestea tind să se acumuleze în țesuturile animale, ajungând în final în organismul uman. În prezent, calitatea apei din salba de lacuri a râului Colentina este necorespunzătoare. Aceasta se datorează deversării direct în râul Colentina de către unitățile industriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de București: Buftea (industrie alimentară, industrie ușoara, populație, poluare constituită de aporturi de nutrienți
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
și țara cu cel mai mare număr de musulmani. Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales. Indonezia vine din grecescul "indos" și "nesos" care semnifică "Marile Pământuri (insule) la est de India". Mai este denumită și "Salba de smaralde a Ecuatorului". Este cea mai mare țară arhipelag din lume având 17.508 de insule (dintre care 6.000 sunt nelocuite). Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al arhipelagului a fost "Omul
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt de la Tismana și descris de Ștefan Ieromonahul. De-a lungul timpului acesta s-a tot lărgit, cuprinzând o salbă de lăcașuri de cult de la Izverna și Ponoare până la confluența râului Tismana cu Jiul, ba chiar și până în Banat. Prin faptul ca Nicodim și ucenicii săi au construit un mare număr de mănăstiri, multe mănăstiri construite la două-trei secole după
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
Bărăganului. face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacul Andreier care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor). Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
cu inscripția: „LEX”. Circular, în partea superioară, apare legenda: „INAUGURAREA PALATULUI DE JUSTIȚIE DIN BUCUREȘTI”, iar drept, în partea de jos: “XV OCT. MDCCCXCV”. Între anii 1936 - 1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina, s-a procedat și la acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție, de la "Piața Senatului" (în prezent Piața Națiunile Unite) până la Piața Națiunii (în prezent Piața Unirii) inclusiv, Splaiul
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Mare și Țaga Mică. Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai mari sunt Cătina și Țaga, de 64, respectiv 105 hectare) și cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, care are doar 14 hectare. Salba de lacuri din comuna Geaca este un loc de atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști. Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
perlele naturale. Articolul 6 Este îngăduit oricărei persoane să dețin��: a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; ... b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducații (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156546_a_157875]
-
vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; ... b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducații (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; ... c) mahmudele și icușari; ... d) bijuterii confecționate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv. ... Obiectele arătate în prezentul articol nu sînt supuse obligației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156546_a_157875]
-
le-ngropăm în pământ. părinții plecau sau veneau din război; oamenii aceia azi nu mai sunt. a rămas doar refrenul de la Crăciun când învârteau pezevenchii neagra...alba. ca să fugă din copilăria bătrână a ta regina și-a vândut coroana și salba. ai rămas doar tu emigrantul statornic. ridurile ți s-au mai adâncit și ele. ești ca un zeu care nu ne mai spune nimic. poete tâlcurile tale sunt menestrele... D Lestine iterare 53 PE LA CRĂCIUN... nu-nțelegeai care e diferența
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Satul este situat în principal pe dreapta râului Gurghiu pe o terasă afectată de alunecări de teren. În extremitatea nordică a satului, exista pe vremuri o salbă de lacuri și bălți, diferite ca mărime. Lacul numărul patru sau lacul din bălți este cel mai mare dintre acestea, format fiind într-o salină romană. Mergând pe acest drum spre sat, la circa 400 m de această salină se
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]