1,027 matches
-
Adrienne Rich (1976); Kate Millet (1971); Robin Morgan (1970); Ti-Grace Atkinson (1974); Shulamith Firestone (1972); Jill Johnston (1974); Phyllis Chester (1978); Juliet Mitchell (1971). Acestor pioniere li s-au alăturat alte câteva personalități ale teoriei curriculumului: Barbara Mitrano (1978, 1981); Sandra Wallenstein (1979); Janet L. Miller (1970); Maxine Greene (1973, 1975, 1976); Madeline R. Grumet (1970, 1980); William Pinar (1978); Joseph Pleck (1974); Jack Sawyer (1974). Curajul lor a inspirat și alți cercetători, care au îndrăznit să se avânte în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multe pelerinaje din țară. exteriorul cercului format de șinele de tramvai. Doi bărbați care tocmai au sosit având în spate doi saci de iută plini cu crizanteme încearcă să desprindă cu un briceag bont banner-ul ce anunță un concert Sandra, fostul star disco-pop al anilor 1980-1990. A venit să-și consume ultimele momente de energie în fața fanilor de la frontiera de Est a Europei, prea săraci pentru a constitui o „piață” interesantă atunci când se afla la apogeul gloriei sale. Cei doi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gimnastică - sărituri, Răzvan Florea natație - 200m spate, echipa feminină de gimnastică. Beijing, 2008 România a obținut 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz). Aur: Alina Dumitru judo - categ. 48kg, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu canotaj - dublu rame, Sandra Izbașa gimnastică - sol, Constantina Tomescu-Diță atletism - maraton. Argint: Ana Maria Brânză scrimă - spadă. Bronz: Mihai Covaliu scrimă - sabie, canotaj - 8+1, echipa feminină de gimnastică. Jocurile Olimpice moderne de iarnă Grenoble, 1968 Bronz: Ion Panțiru, Nicolae Neagoe - bob (singura medalie obținută
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
punct, nimic. De la acel punct încolo, dintr odată, totul. A.R. Nu chiar totul, dar, oricum, inflație. Sper că lucrurile s-au mai potolit, că s-au limpezit cât de cât și că lumea s-a săturat între timp de Sandra Brown și de colegii ei de palier. Constat, de altfel, din discuțiile pe care le port și le aud, că lumea a reînceput să se întoarcă spre cartea bună. Rămân, cu toate acestea, la părerea că e mult prea multă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
anume prestigiu, dar aducea în primul rând bani făcuți repede. Să ne amintim că perioada aceea a fost perioada marilor tunuri. Apăreau cărți în tiraje de peste cincizeci sau șaptezeci de mii de exemplare. Lumea ar fi cumpărat orice, nu doar Sandra Brown, care ieșise din conturul propriei identități și ajunsese să ilustreze un gen, o tendință. Dar mă întorc la editori. Spu neți că ați avut relații foarte bune cu majoritatea edito rilor. Mă gândesc totuși că e imposibil să nu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
momentul când a ajuns aici, după 1989, a constatat un fenomen neplăcut: că se traduceau numai produse trash, numai gunoaie, maculatură și așa mai departe. Iar pe urmă Bailey exemplifică: până și experimentata traducătoare Antoaneta Ralian se apucase să traducă Sandra Brown. Eu n-am tradus în viața mea Sandra Brown. Mai mult, nici n-am citit vreuna dintre cărțile ei. R.P. Ca fapt divers, să știți că nu erau chiar toate ale ei. În România i s-au tradus mai
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
un fenomen neplăcut: că se traduceau numai produse trash, numai gunoaie, maculatură și așa mai departe. Iar pe urmă Bailey exemplifică: până și experimentata traducătoare Antoaneta Ralian se apucase să traducă Sandra Brown. Eu n-am tradus în viața mea Sandra Brown. Mai mult, nici n-am citit vreuna dintre cărțile ei. R.P. Ca fapt divers, să știți că nu erau chiar toate ale ei. În România i s-au tradus mai multe cărți decât a scris. Povestea e cunoscută. La
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
știți că nu erau chiar toate ale ei. În România i s-au tradus mai multe cărți decât a scris. Povestea e cunoscută. La începutul anilor nouăzeci, au existat doi universitari care au compus diverse dramolete lucrative sub numele de Sandra Brown. De conivență cu un editor care le-a publicat. A.R. După aceea a povestit că m-aș fi plâns că nu găseam multe sinonime pentru așa numitele four-letter words, pentru cuvintele porcoase (fiindcă, vezi Doamne, în limba română
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a libertăților. Dar, în taină, și-au acordat și ei o cartă a libertăților lor: abuzul celui mai tare, jus primae noctis etc. Cartea mare a libertăților poporului era proclamată cu orice prilej, însă opera cartea mică a libertăților seniorului. Sandra mundra Sandu Mândru. La unii oameni deficitul de inteligență se compensează cu un excedent de naivitate. Șah arbaz Mistreț împărătesc (poreclă) *1 Ce tip nereușit! Am o dorință fierbinte să-l trimit la mama lui, ca să-l mai nască odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3.3. Limitele feminismului liberal" Mă voi referi, în cele ce urmează, nu la criticile conservatoare ale acestui tip de feminism, ci la cele aparținând altor orientări în teoriile politice feministexe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
I, 1949), Editura Univers, București. Bell, Daniel, 1965: The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in 1950, Free Press, New York. bell hooks, 2000: Feminist Theory. From Margin to Center (ed. a II-a), Pluto Press, London. Bem, Sandra, 1976: „Probing the Promise of Androgyny”, în Beyond Sex-Role Stereotypes, Readings Towards a Psichology of Androgyny, Alexandra Kaplan, Loan Bean (eds.), Little Brown, Boston. Benhabib, Sheila, 1996: Critique, Norm and Utopia, Columbia University Press, New York. Benson, Margaret, 1969: „The Political
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de fiecare zi, tendința firească este aceea de a căuta răspunsuri mai cu seamă problemelor pe care le întâmpini în mod nemijlocit. Am considerat că apelul la experiența directă poate fi extrem de productiv 17. Am urmărit, după o observație a Sandrei Harding (1993, p. 69), să folosesc „sistematic situaționarea/localizarea socială a subiecților cunoașterii ca o resursă pentru maximizarea obiectivității”. Ipoteza avută în atenție, din perspectiva politicilor publice, a fost aceea că „trebuie sprijiniți mai ales indivizii în situații specifice”18
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Hamangiu, C.; Rosetti-Bălănescu, I.; Băicoianu Al., Drept civil roman, vol. III, Editura ALL, București, 1998. Harding, Sandra G., The Science Question in Feminism, Cornell University Press, Ithaca, 1986. Harding, Sandra, „Rethinking Standpoint Epistemology: What Is Strong Objectivity?”, în L. Alcoff; E. Potter (coord.), Feminist Epistemologies, Routledge, Londra, 1993. Harris, C.C., Relațiile de rudenie, Editura Du Style, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Hamangiu, C.; Rosetti-Bălănescu, I.; Băicoianu Al., Drept civil roman, vol. III, Editura ALL, București, 1998. Harding, Sandra G., The Science Question in Feminism, Cornell University Press, Ithaca, 1986. Harding, Sandra, „Rethinking Standpoint Epistemology: What Is Strong Objectivity?”, în L. Alcoff; E. Potter (coord.), Feminist Epistemologies, Routledge, Londra, 1993. Harris, C.C., Relațiile de rudenie, Editura Du Style, București, 1998. Hartman, Heidi, „Capitalism, Patriarchy and Job Segregation by Sex”, în A. Giddens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lui P., romanul Catarge (1941), este dominată de figura unui personaj, pilotul Costa Dimitriu, regăsit și în alte scrieri. Protagonistul întruchipează călătorul absolut, himeră de care se îndrăgostesc mai multe femei (Anna-Maria, poeta Lully, Elsa Gould, Ica Antoniadi, Venetziana Vergatti, Sandra ș.a.). Prozatorul ambiționează să construiască prototipul „bărbatului ideal(izat)” - echivalent, mutatis mutandis, al eternului feminin: misterios, viril, cu chipul ars de soare, ca și cum „cântau în el toate melodiile sudului” și parcă „venea dinspre șireagul de insule, de dincolo de meandrele Tainei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Isanos, Al. Ț. Stamatiad, G. Bărgăuanu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu, Ștefan Baciu, Iulian Vesper, Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, A. Ivănescu, Gr.T. Popa, Eusebiu Cămilar. Proza semnează Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Otilia Cazimir, Sandra Cotovu, Al. Lascarov-Moldovanu, Eusebiu Cămilar, I.I. Mironescu, M. Ștefănescu-Galați, Adrian Păscu, Ionel Teodoreanu (Fundacul Varlamului). Sectorul publicistic, cât și cel de cultură și știința au câțiva colaboratori de marcă, precum G. Călinescu, Octav Botez, I.I. Mironescu, Traian Bratu, Al. Bădărău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
sau ca metodă de colectare a datelor. Mai este încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a intereselor specifice, a problemelor abordate și constatărilor-cheie, într-un efort concertat care să treacă dincolo de babelizarea footnote id="19"> Sandra Heinen, Roy Sommer, „Introduction. Narratology and Interdisciplinarity”, în Sandra Heinen, Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter, 2009, p. 2 </footnote> studiilor narative. Aceste insuficiențe, legate de integrarea și coordonarea cercetării, au
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a intereselor specifice, a problemelor abordate și constatărilor-cheie, într-un efort concertat care să treacă dincolo de babelizarea footnote id="19"> Sandra Heinen, Roy Sommer, „Introduction. Narratology and Interdisciplinarity”, în Sandra Heinen, Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter, 2009, p. 2 </footnote> studiilor narative. Aceste insuficiențe, legate de integrarea și coordonarea cercetării, au o consecință pozitivă majoră. Diversitatea și pluralitatea interdisciplinară îi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a apropiat de câțiva poeți și artiști foarte buni a căror amiciție mă onorează, nu-i pot aminti pe toți aici dar trebuie să menționez pictorul Ion Danu, autoarele Luminița Petcu, Cristina Ștefan, Bianca Marcovici, poetul Yigru Zeltil și pe Sandra Segal care realizează grafica Revistei Grupului 7. A.B.Cum este privită și înțeleasă (citită, dacă este) literatura română în Israel. După cum mulți știu, când este vorba de limba română, Israelul este a doua țară în lume (după România desigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
participanților la experiment. La această întrebare protagonista noastră oferă o explicație foarte evazivă: „Le spun că nici nu știu ce aș putea să povestesc, experiența a fost prea neconturată. Alfonso își menține părerea că nu a fost timpul potrivit pentru mine iar Sandra opinează că îmi trebuia o doză mai mare de ayahuasca și mai ales o doză mai mare de credință. Nu știu ce să cred. Am intrat în ceremonie cu inima deschisă, fără să aștept ceva special și mai ales fără să am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
îmi dă binețe cu un zâmbet larg. Ne prezentăm, Alfonso, ceva mai înalt decât mine, slab, cu complexiunea măslinie a indigenilor sud americani, mă privește zâmbitor și îmi spune că are 34 ani și se ocupă cu turismul. Partenera lui, Sandra, de 39 ani, peruancă, scundă de statură, cu părul negru lucios și trăsăturile delicate ale multor femei peruane, lucrase într-un birou în Lima până când l-a întâlnit pe Alfonso și a venit să stea cu el în Chiguilpe. Au
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în societatea vestică). Casa, fără apă curentă, cu toaleta în curte și, după toate aparențele, fără nici o altă cameră. Mă întreb pasager unde voi dormi și nu pot decât să sper că nu va fi în aceeași cameră cu ei. Sandra și Alfonso nu vorbesc decât spaniolă și conversația se încheagă chinuit, punctată de răsfoitul unui dicționar mic de buzunar pe care îl am cu mine. Aflu că mai există mai puțin de 2000 de indigeni Tsachilla, majoritatea concentrați în Chiguilpe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au fost rupte. Îl întreb dacă au considerat problemele genetice care vor apărea la progenituri ca urmare a căsătoriilor intra familiale și îmi explica că până una-alta șefii tribului sunt mult mai preocupați de diluarea tradițiilor și dispariția limbii. Sandra, spre exemplu, este peruancă, și din acest motiv nu sunt căsătoriți. Ulterior Sandra îmi povestește cum familia lui Alfonso face tot ce poate ca să le pună bețe în roate, nu numai pentru că nu este Tsachilla, dar și pentru că este mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la progenituri ca urmare a căsătoriilor intra familiale și îmi explica că până una-alta șefii tribului sunt mult mai preocupați de diluarea tradițiilor și dispariția limbii. Sandra, spre exemplu, este peruancă, și din acest motiv nu sunt căsătoriți. Ulterior Sandra îmi povestește cum familia lui Alfonso face tot ce poate ca să le pună bețe în roate, nu numai pentru că nu este Tsachilla, dar și pentru că este mai în vârstă decât Alfonso. Sandra a fost căsătorită în Peru și are un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și din acest motiv nu sunt căsătoriți. Ulterior Sandra îmi povestește cum familia lui Alfonso face tot ce poate ca să le pună bețe în roate, nu numai pentru că nu este Tsachilla, dar și pentru că este mai în vârstă decât Alfonso. Sandra a fost căsătorită în Peru și are un copil de 13 ani. După ce l-a întâlnit pe Alfonso cu aproximativ doi ani în urmă, și-a lăsat copilul în grijă fostului soț, și-a părăsit serviciul în Lima și a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]