1,125 matches
-
Bopp și a dus-o destul de departe" (Bhose: 2010 a, 10). Din faptul că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași, care prezintă cele mai concrete și mai convingătoare dovezi ale preocupării poetului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de bănuit că el n-a consultat manuscrisul eminescian de la Iași, care prezintă cele mai concrete și mai convingătoare dovezi ale preocupării poetului pentru limba sanscrită" (Bhose: 2010 a, 11). Vocale la mijloc și la sferșit. Formele de vocale însemnate mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
11). Vocale la mijloc și la sferșit. Formele de vocale însemnate mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor, pentrucă la mijlocul lor sanscrita evită întălnirea a două vocale. Un exemplu rar în contra principiului obicinuit e titau (trisilabic) sită. [...] Consonante compuse. Felurile [unirii graf] împre unării grafice a consonantelor sunt că sau se pun lîngăolaltă sau pesteolaltă. Consoanele cari termină c-o linie verticală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
linie verticală o pierd în cazul de'ntăiu; [...]. Consoanele lipsite de linie verticală se suprapun, precum dva, sau se-mpreunează în mod deosebit cu consoane următoare; astfel, ddà, ddya, dba, dbya, hma, hya (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)88. Eminescu a reușit să traducă aproape două treimi din gramatica lui Bopp. Amita Bhose dezvoltă o demonstrație în 9 puncte în favoarea ideii conform căreia cunoașterea limbii sanscrite se situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ddya, dba, dbya, hma, hya (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)88. Eminescu a reușit să traducă aproape două treimi din gramatica lui Bopp. Amita Bhose dezvoltă o demonstrație în 9 puncte în favoarea ideii conform căreia cunoașterea limbii sanscrite se situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1. Eminescu și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1. Eminescu și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele propuse de autorul gramaticii traduse; 5. Eminescu stăpânea principiile formării cuvintelor sanscrite, fapt dovedit în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele propuse de autorul gramaticii traduse; 5. Eminescu stăpânea principiile formării cuvintelor sanscrite, fapt dovedit în capitolul : Despre rădecini și prefixe. Împrejur; de ex., a merge împrejur; a șede împrejur. Această prepoziție servește ades numai la întărirea înțelesului unei rădecini esprimănd oarecum [împrejurimea] împrejmuirea omnilaterală a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
merge împrejur; a șede împrejur. Această prepoziție servește ades numai la întărirea înțelesului unei rădecini esprimănd oarecum [împrejurimea] împrejmuirea omnilaterală a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
enumerarea argumentelor ofe rite de Amita Bhose pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru susținerea ideii că Eminescu dovedea cunoașterea temeinică a limbii sanscrite, avansând către nivelurile morfologic și lexical: 6. Eminescu stăpânea regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
regulile declinării și pe cele ale conjugării; 7. poetul cunoștea unele deosebiri dintre sanscrita clasică și cea vedică, precum și dintre sanscrită și pracrită; 8. contabilizând cuvintele din cele trei caiete emi nesciene "o indicație despre cunoștințele lui Eminescu asupra vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vocabularului sanscrit" se obține un total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și la unele texte sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
total de 2630 "ceea ce nu-i prea mult în raport cu vocabularul imens al acestei limbi, dar nici prea puțin" (Bhose: 2010 a, 24); 9. în textul lui Bopp apar referiri la mai multe tratate asupra limbii sanscrite, precum și la unele texte sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sanscrite, despre care Eminescu avea cunoștință, fără îndoială, fie ca lectură proprie, fie ca referință bibliografică. Într-un articol despre "Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită corectă, Tat twam asi), pe care o punea pe seama intenției auctoriale de a înlocui demonstrativul neutru tad (tat) cu femininul să. Eminescologul indian, care ne-a lăsat constelație de lucrări în "cununi de stele", nu este atât de sigur asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că, textul rămânând nedefinitivat de autor, consoana poate să se fi pierdut din cauza unei inadvertențe, cu atât mai mult cu cât ediția Perpessicius a operelor lui Eminescu îndreaptă această greșeală. Oricum s-ar explica aproximarea intertextuală din titlul eminescian, Gramatica sanscrită are valoare nu numai ca atare, ci prezintă importanță și în exegeza operei eminesciene 90. Pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filozofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filozofie și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cât ediția Perpessicius a operelor lui Eminescu îndreaptă această greșeală. Oricum s-ar explica aproximarea intertextuală din titlul eminescian, Gramatica sanscrită are valoare nu numai ca atare, ci prezintă importanță și în exegeza operei eminesciene 90. Pasiunea lui Eminescu pentru sanscrită a pornit de la interesul său în filozofia indiană. Ni se pare că Eminescu a intuit o legătură între filozofie și științele exacte; de aceea s-a documentat în cele două materii pentru a ajunge la descifrarea enigmei începutului lumii (Bhose
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
difuze sau bine luminate.Astfel, Arta reprezentărei dramatice dezvoltată științific și în legătura ei organică (Enric Theodor Rötscher) se va reflecta în teatru; Critica rațiunii pure ([Immanuel] Kant) se va răsfrânge cvasi-explicit în Sărmanul Dionis; Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite, precum și Glosarul comparativ al limbii sanscrite (Franz Bopp) vor fundamenta înțelegerea filosofiei indiene difuze în [Archaeus], iar traducerile din fizică își vor afla punerea în ecuație artistică în pagini de proză asupra cărora prezentul studiu deja s-a aplecat (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reprezentărei dramatice dezvoltată științific și în legătura ei organică (Enric Theodor Rötscher) se va reflecta în teatru; Critica rațiunii pure ([Immanuel] Kant) se va răsfrânge cvasi-explicit în Sărmanul Dionis; Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite, precum și Glosarul comparativ al limbii sanscrite (Franz Bopp) vor fundamenta înțelegerea filosofiei indiene difuze în [Archaeus], iar traducerile din fizică își vor afla punerea în ecuație artistică în pagini de proză asupra cărora prezentul studiu deja s-a aplecat (vezi supra, subcapitolul 4.3., referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Mihai Eminescu merită o atenție părtinitoare din cel puțin două considerente: subiectul însuși pare să exercite o fascinație continuă întreținută de misterul pe care îl respiră India, o țară sinonimă cu miturile și inocența cosmogonică; pe de altă parte, sanscrita nu este trăită de poetul român în realitatea ei lingvistică, ci ea trimite la meteorologia unei patrii uitate 92. În primăvara anului 1889, Mite Kremnitz l-a întâlnit pe Eminescu într-un teatru bucureștean. Între altele, Eminescu îi spusese că
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
român în realitatea ei lingvistică, ci ea trimite la meteorologia unei patrii uitate 92. În primăvara anului 1889, Mite Kremnitz l-a întâlnit pe Eminescu într-un teatru bucureștean. Între altele, Eminescu îi spusese că pe vremea aceea traducea din sanscrită. Întrebat de interlocutoare, cu mirare, de când știe sanscrita, poetul a răspuns: "O, am știut-o dintotdeauna". A doua zi, Eminescu a fost internat la ospiciu (Bhose: 2010 a, 43). Independent de întâmplarea biografică, Zoe Dumitrescu Bușulenga propune o altă citire
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la meteorologia unei patrii uitate 92. În primăvara anului 1889, Mite Kremnitz l-a întâlnit pe Eminescu într-un teatru bucureștean. Între altele, Eminescu îi spusese că pe vremea aceea traducea din sanscrită. Întrebat de interlocutoare, cu mirare, de când știe sanscrita, poetul a răspuns: "O, am știut-o dintotdeauna". A doua zi, Eminescu a fost internat la ospiciu (Bhose: 2010 a, 43). Independent de întâmplarea biografică, Zoe Dumitrescu Bușulenga propune o altă citire a ultimelor rânduri din nuvela Sărmanul Dionis: Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a răspuns: "O, am știut-o dintotdeauna". A doua zi, Eminescu a fost internat la ospiciu (Bhose: 2010 a, 43). Independent de întâmplarea biografică, Zoe Dumitrescu Bușulenga propune o altă citire a ultimelor rânduri din nuvela Sărmanul Dionis: Iar în sanscrită poetul s-a cufundat ca într-o apă a rememorărilor esențiale. Și, dacă am parafraza finalul la Sărmanul Dionis, am putea înlocui araba cu sanscrita și am putea crede cuvintele: "Am fost întotdeauna surprins că nu pricep curent limba sanscrită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]