2,312 matches
-
VIȘEUL DE SUS Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 490 din 04 mai 2012 Toate Articolele Autorului Vișeu de Sus și Valea Vaserului au răsunat, în week-end-ul 21-22 aprilie, de hohotele de râs ale invitaților la Festivalul Național de Satiră și Umor "Zâmbete în Prier", ajuns la ediția a X-a. Gazda, parodistul Lucian Perța, directorul Casei de Cultură din Vișeu de Sus și redactorul șef al revistei de satiră și umor "Colac peste pupăză" (ajunsă, cu această ocazie, la
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
de hohotele de râs ale invitaților la Festivalul Național de Satiră și Umor "Zâmbete în Prier", ajuns la ediția a X-a. Gazda, parodistul Lucian Perța, directorul Casei de Cultură din Vișeu de Sus și redactorul șef al revistei de satiră și umor "Colac peste pupăză" (ajunsă, cu această ocazie, la numărul 7), a avut grijă să nu le lipsească oaspeților nimic din ceea ce ar fi putut potența simțul umorului din dotare. Dacă în prima zi s-a râs instituționalizat, adică
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
a premiilor desfășurate la Primărie, în prezența primarului Vasile Ciolpan, duminică s-a hohotit liber în Mocănița, de s-au speriat urșii din păduri și lostrițele voiculesciene din Valea Vaserului. S-au împlinit 10 ani de existență a Cenaclului de Satiră și Umor "Pupăza" de pe lângă Casa de Cultură și 10 ani de "Zâmbete în Prier", așa că momentul a fost unul sărbătoresc și, se șoptea pe la colțurile rotunjite ale hotelului-restaurant "La Cassa", unde invitații au fost cazați, ediția a fost cea mai
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
și până la Poemul, trecând prin Discursurile asupra omului, scriitorul dezbate problemele de filosofie și morală care-l preocupă. Din necesitatea de a polemiza cu detractorii săi, verva mișcătoare a lui Voltaire s-a manifestat și în versuri. În 1763 scrie satira Educația unui prinț - contra bigotismului de la curțile regale, Marsiliezul și leul, îndreptată împotriva feudalilor hrăpăreți și Finanțele, denunțarea curajoasă a fiscalității excesive care apărea în acea vreme tocmai asupra celor mai productive pături sociale din Franța. Un gen literar propriu
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
absconsă, o citadelă a unei logici fluide și aparent dificil deductibile, cu geometrie bine structurată și coerentă însă, care anulează încercarea vizibilă de „prefacere a lui în dovleac”, o încercare postmodernă de „Apocolokyntosis” eșuat, dacă vreți, făcând referire la vestita satiră concepută în momentul morții împăratului roman Claudius de către exilatul în Corsica pentru o perioadă de timp (la ordinul împărătesei Messalina) scriitor latin Lucius Annaeus Seneca. Perspectiva de relaționare a umanului cu sfera mitică inițială apare caracterizată de un aspect bazat
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
E de ajuns o scânteie cât de mică. Să purcedem, așadar, pe aripile închipuirii, și să adăstăm, conduși de mână de povestitor, ca să aflăm, unele din cele mai frumoase “Povești muritoare” aflate pe la noi. “Povestea pomenirii lui Dumnezeu” este o satiră usturătoare la adresa acelor calici bogați, locuitori în Calicia, care nu se îndură să facă o pomenire lui Dumnezeu, cu “o pâine, o sticlă de vin, una de ulei, și o lumânare!” - deși, toți sunt “în consilii de administrație, slujbași ori
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
pământurile și cerurile vor pieri, dar numele Meu va rămâne”. Slăvește, suflete al meu, pe Domnul”. Personajele sunt bine conturate iar subiectele sunt plasate în cadrul lejer, în plaja întinsă în preajma oceanului, în adierea brizei și în așteptarea refluxului. O altă satiră virulentă la adresa societății este “Aproapele nostru, Armaghedonul” - un pamflet unde întâlnim prototipul insului anonim de azi, încadrat perfect în rama societății: “Boboroc bin Sărăntoc ajunsese un cetățean universal. Fără să știe. Fără să vrea. El nu consuma nimic. Nu avea
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
de caracter este calicia. Lumea lui e animată, merge în pas cu societatea, e “în trend”. Și dacă vreun individ merge împotriva curentului, e pus repede la punct de confrați, astfel ca totul fie ca și înainte. Umorul sănătos și satira mușcătoare, usturătoare, sarcasmul, autoironia dau o culoare deosebită scriiturii. De un umor molipsitor este proza “Pălăria”, în stil sorescian care aduce foarte bine cu poezia “Vedenia” din volumul “La Lilieci”, al lui Sorescu. Dumnezeu e antropomorfizat, poartă pălărie, ba, chiar
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
cînd sîntem în stare să-l negăm. Umorul scris poate să nege această debusolare a prezentului? Al. Fl.Ț. Gândurile deșarte, chinul zadarnic, devin uneori atât de obositoare, încât umorul îmi apare ca un refugiu. Prudența este o abținere dureroasă. Satira, izbucnirea, reconfortează. Umorul nu poate să nege debusolarea unei socități, el îi arată adevărata față, fiindcă adeseori o prostie este tot atât de greu de combătut ca și o idee corectă. Umorul nu există în lucruri. Există însă în modul în care
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
artist dintre artiști punea și un conținut frumoaselor vorbe pe care le versifica. [1] Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut mai bine ca Molière (15 ianuarie 1622 - 17 februarie 1673), a fost un scriitor francez de teatru, director și actor, unul dintre maeștrii satirei comice. A scris, între altele, Minciuna stă cu regele la masă. [2] Antoine Laurent de Lavoisier (n. 26 august 1743; d. 8 mai 1794) a fost un chimist, filozof și economist francez. Referință Bibliografică: Un rege fără regat replică! / Emil
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
plăcut sufletul, prin extrapolare. Înainte de a spune ce îmi place, voi face o digresiune în ceea ce nu-mi place. Poezia antică înseamnă eposurile lui Homer, poemele de dragoste ale lui Sappho, soliditatea versului vergilian, Tristele lui Ovidiu, etc. Nu agreez satira, nici la antici, nici la moderni. Evul Mediu a adus lunga tradiție a cântecului de iubire, apoi a venit marele Will și a repus în drepturi muza poeziei- frumusețe și înțelepciune. Este idealul. Goethe se înscrie în acest ideal. Secolele
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem tota nostra est”. Epigrama și catrenul satiric ochesc la țintă cu o remarcabilă economie de mijloace în cadrul cărora calamburul, jocul de cuvinte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012.Autor: Silvia Jinga - Michigan.Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem tota nostra est”. Epigrama și catrenul satiric ochesc la țintă cu o remarcabilă economie de mijloace în cadrul cărora calamburul, jocul de cuvinte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
1406-2011 - Bihor, leagăn de credință, istorie și continuitate, (studiu-monografic), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii, ( Poemele iubirii - Antologie de versuri), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,2011; • Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2012 (Premiul III, la Festivalul de satiră și umor ,,Mărul de Aur”, Bistrița, 2012); Pișcături și-nțepături, (catrene și epigrame), Editura „Primus”, Oradea, 2012; • Zâmbetul cllepsidrei, (poezii), Editura „Dacia Nova”, Cluj-Napoca, 2013 A obținut peste 50 de premii și diplome la concursuri de creație și festivaluri naționale
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
1406-2011 - Bihor, leagăn de credință, istorie și continuitate (studiu-monografic), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii (Poemele iubirii - Antologie de versuri), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,2011; • Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2012 (Premiul III, la Festivalul de satiră și umor ,,Mărul de Aur”, Bistrița, 2012); Pișcături și-nțepături (catrene și epigrame), Editura „Primus”, Oradea, 2012; • Zâmbetul cllepsidrei (poezii), Editura „Dacia Nova”, Cluj-Napoca, 2013 A obținut peste 50 de premii și diplome la concursuri de creație și festivaluri naționale
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem tota nostra est”. Epigrama și catrenul satiric ochesc la țintă cu o remarcabilă economie de mijloace în cadrul cărora calamburul, jocul de cuvinte
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
ce veste minunată!” (Ioan Toderașcu, Telegramă de Crăciun, p. 36). Antologia De la agonie la ext(h)az depășește în multe dintre piesele ei nivelul diletantismului, „al demonstrațiilor de banchete”, după o expresie călinesciană, orchestrând tonuri dintre cele mai diverse, de la satira mușcătoare la grația de madrigal sau poza teatrală infatuată, făcând dovada unor talente a caror traiectorie merită urmărită. Referință Bibliografică: Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame De la Agonie la Ext(H)az , Editura EDO, București, 2012 / Sorin
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
pepene Alte schițe vesele A fost remarcat de Lovinescu pentru spațiile iscodite în operă cazonul sătescul mahalagescul eliberându-se de un sărac iz sămănătorism,iar de sub mantia scriitoricească reies pasiuni absurde și false principii.Producțiile literare care îl consacră sunt satirele , schițele cu umor . Referință Bibliografică: GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul VII, 15 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340574_a_341903]
-
ușor antisemite ale lui Mihail Sebastian? Delicat, nu? Cu ortodoxismul lui Nicolae Steinhardt ? Retragem de pe piață insulina doctorului Paulescu ? Nu îl mai publicăm pe Martin Heidegger sau oprim muzica lui Carl Orff în sălile de concert? Ce ne garantează că satira cu adresă nu va fi interpretată tot ca promovare? Înțeleg căși apologia de stânga va fi cenzurată. Cum anume, domnule președinte? Conform criteriului enunțat, și al unor propagandiști ai diverselor instituții de calofilie, criminalistică și interes, dacă o stradă nu
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
pe cât de proști, ar fi nula la nula și n-ar fi o catastrofă, dar dacă suntem cu mult mai mult proști ce ne facem?” (p.12) Țeapă, țapligi, țapinari O abordare aparte întâlnim în piesa de teatru „ ...Care este”, satiră puternică la adresa regimurilor politice aflate la guvernare în diferite mandate. Cele trei personaje, un fost ministru, un actual ministru și un preot, aflat în timp și spațiu la „spovedania” celor doi demnitari, ne pun în temă cum se face politica
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
numește dramaturgul într-un text despre geneza piesei, are într-adevăr virtuți filmice evidente prin succesiunea rapidă a episoadelor, ritmul alert al schimbării decorurilor și eclerajului. Deși majoritatea criticilor au văzut în „Pantagleize”, încă de la premiera din 1930, doar o satiră feroce a revoluției, ea conține, de fapt, și o parodie a atmosferei de anarhism intelectual și politic în care evoluau diversele mișcări de avangardă ale epocii. Articolul din 1930 despre geneza piesei relatează procesul transpunerii anecdoticului în plan teatral, fiind
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În Raiul de pământ, în veac - 30 noiembrie 2009” (Cântec de țară). Ca-n poezia de tip sapiențial: satira, fabula, epigrama, madrigalul, oda, concluzia se află la sfârșit, sub formă de morală, ușor distanțată de context, ca să fie mai accentuată. Autorul scrie și poezie cu formă fixă: rondel, sonet. Lirica erotică este slab reprezentată, prin câteva poezii: “Iubita mea
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
2010”. Nu de mai mic interes este și stilul popular pe care-l abordează autorul în “Hora oltenească”. Dar și stilul parodic îl prinde în “Cântec (binar) de dragoste” - parodie după George Topârceanu. Autorul nu se sfiește să scrie și satire sociale vizând sărăcia omului comun, care nu le poate asigura viitorul copiilor săi, ori, mai departe, vizând starea națiunii române, tot mai împovărată de datorii. În spirit coșbucian, autorul îi îndeamnă pe oameni la răbdare în poemul “Și dacă tot
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
dinți ... // Și mai au, puțin, puteri, / Și mai au, puțină, vlagă, / Să întrebe: Ce mai vrei, / Dragul meu, fetiță dragă? / 12 noiembrie 2010 / ( zi de salariu )“. Și tot în spirit păunescian, Liviu Jianu scrie poemul “Manifest pentru sănătatea mormintelor” - o satiră usturătoare la adresa societății în care oamenii au ajuns să cerșească. O altă satiră este îndreptată spre starea de azi a culturii într-o societate care nu-și respectă valorile și-n care poeții o duc din ce în ce mai greu: “Avem păcatul, totuși
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Ce mai vrei, / Dragul meu, fetiță dragă? / 12 noiembrie 2010 / ( zi de salariu )“. Și tot în spirit păunescian, Liviu Jianu scrie poemul “Manifest pentru sănătatea mormintelor” - o satiră usturătoare la adresa societății în care oamenii au ajuns să cerșească. O altă satiră este îndreptată spre starea de azi a culturii într-o societate care nu-și respectă valorile și-n care poeții o duc din ce în ce mai greu: “Avem păcatul, totuși, de-a mânca, / Dar și păcatul de-a muri de foame - / Pâinea-i
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]