7,856 matches
-
sânge iar eu ca viitor secretar de partid, știu ce risc! A căzut cerul pe mine, am vrut să l bat, să-l scuip, să-i spun mamei, să nu-l mai văd niciodată În viața mea. Ochii mei aruncau scântei și lacrimi mari curgeau rânduri-rânduri pe obrajii roșii-roșii de ciudă și umilință. M-am liniștit și ușor-ușor am analizat cele spuse, am căutat alternative și nu am găsit, acuși termin clasa a noua și numai eu și cu alte două
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
astfel. Pe când băiatul voia să plece, aceasta spuse: Mulțumesc foarte mult și cred că am să te deranjez ori de câte ori voi avea probleme electrice. Apropos, te pricepi să repari un tablou de la un apartament, din când În când văd câte o scânteie mică? Sigur, aceasta este meseria mea, atunci când doriți ... Dacă nu ești ocupat sâmbătă după-masă ar fi posibil? Cu siguranță, da!, spuse imediat băiatul stăpânit de dorința de a fi pe placul acestei femei minunate și fără a-și face iluzii
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
bună zi devenise atât de apăsătoare încât simți nevoia să rupă tăcerea. Se trase mai aproape de unul dintre funcționari, un tânăr slab și tăcut, căruia tovarășii săi, dintr-un motiv oarecare, îi dăduseră numele de Janvier. Să fi fost oare scânteia de imaginație a unuia dintre tovarășii de celulă care văzuse în el ceva tânăr, încă necopt, dar răpus de puterea iernii? —Janvier, începu Chavel, ai călătorit vreodată? Adică așa, prin țară, în Franța. Pentru un avocat era caracteristic faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
exploatează în bătălia cu Traian Băsescu, bătându-și joc de istoria recentă chiar de Ziua Națională a României. Acest rușinos moment n-ar fi fost posibil fără liberalii lui Crin Antonescu și câteva umbre de țărăniști. Afișele sfidătoare au fost scânteia care i-a scos pe timișoreni pe străzi împotriva lui Mircea Geoană și PSD. Președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a declarat, citat de NewsIn, că i se pare „absolut exagerat, mi se pare și ridicol, pentru că a asemui situația de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o horă moldovenească Îndrăcită. M-am frecat zadarnic, la ochi: tot el era! S-a vorbit, la un moment dat, Într-unul dintre referate, despre necesitatea aflării exacte a locului În care s-a născut: sursele indică ba Vasluiul, ba Scînteia, ba Rebricea...Părerea mea, de om care i-a stat alături opt ani, În vremea studenției, și puțin după, e că Însuși VS nu dorea să se afle cu exactitate acest amănunt biografic. Tot așa cum nu pomenea niciodată despre etnia
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la UMF „Carol Davila“. În anul 2007 a obținut premiul „Victor Babeș“ al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului, și a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate: La revedere, prințesă, Editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele pre miu „Ion Vinea“ pentru debut literar, Marfă Țantologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
parte a evoluției tratativelor era cel puțin în RPR ascunsă publicului larg. Astfel, Tito și Chivu Stoica (Președintele Consiliului de Miniștri din RPR) au semnat la București, Declarația Comună, care a făcut obiectul unei comunicări către publicul larg, prin intermediul ziarului "Scânteia", în data de 27 iunie 1956. În articolul referitor la această declarație se menționează că "s-a luat hotărârea de a înlătura prin eforturi comune" urmările tulburărilor din perioada precedentă și "de a asigura dezvoltarea colaborării în interesul relațiilor de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Courtney, op. cît., p. 182. 148 ibidem, p. 182. 149 ibidem, p. 183. 150 Peter Zwick, op. cît., p. 34. 151 Vladimir Tismăneanu, op. cît., p. 181. 152 ibidem, p. 208. 153 Peter Zwick, op. cît., p. 35. 154 Ziarul "Scânteia", Anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. 155 Ibidem. 156 art. 3 din Convenția de la Belgrad din 18 august 1948. 157 Mihai Retegan, op. cît., p. 36. 158 ibidem, p. 41. 159 ibidem, p. 73. 160 ibidem, p. 99. 161
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
168 art. 39 din Convenția Dunării din 1948. 169 Mihai Retegan, op. cît., p. 77. 170 ibidem, p. 16. 171 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 214. 172 Mihai Retegan, op. cît., p. 80. 173 Ziarul Scânteia, Anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. 174 Mihai Retegan, op. cît., p. 261. 175 Vladimir Tismăneanu, op. cît., p. 206. 176 Mihai Retegan, op. cît., p. 78. 177 ibidem, p. 132. 178 ibidem, p. 136. 179 ibidem, p. 203
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Teoria și practica negocierilor, Editura Politică, București, 1972, p. 176. 242 Chas. W. Freeman, Arts of Power. Statecraft and Diplomacy, USIP Press, Washington DC, 2005, p. 112. 243 Harold Nicolson, Diplomacy, Oxford University Press, Londra, 1955, p. 168. 244 Ziarul Scânteia, anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. 245 Ziarul Scânteia, anul XXIX, Nr. 4814/21 aprilie 1960. 246 Henry Kissinger, Diplomația, p. 482. 247 art. 23 din Acordul româno-iugoslav privind construirea în comun a Sistemului de la Porțile de Fier. 248
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
242 Chas. W. Freeman, Arts of Power. Statecraft and Diplomacy, USIP Press, Washington DC, 2005, p. 112. 243 Harold Nicolson, Diplomacy, Oxford University Press, Londra, 1955, p. 168. 244 Ziarul Scânteia, anul XXV, Nr. 3633/27 iunie 1956. 245 Ziarul Scânteia, anul XXIX, Nr. 4814/21 aprilie 1960. 246 Henry Kissinger, Diplomația, p. 482. 247 art. 23 din Acordul româno-iugoslav privind construirea în comun a Sistemului de la Porțile de Fier. 248 Harold Nicolson, op. cît., p. 84. 249 Fred Charles Iklé
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o spus-o. Colonelul și ofițerii care ne-au instruit au urcat în primul vagon. Ordinul era să nu coboare nimeni până la capătul drumului. Numai ce am ieșit din gară și noaptea a înghițit trenul. La curbe, se vedeau doar scânteile din coșul locomotivei... În rest, nimic. Cam la două ceasuri după miezul nopții, ” ne-am oprit. Gara era cufundată în beznă... „Unde suntem, Costăchele” - am întrebat eu. „Am ajuns oare la destinație?” - a întrebat un camarad. După câteva minute, căpitanul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
asta? De unde vine fulgerul ista?” - s-a întrebat Costăchel, trezit din visare... În fața porții duduia o mașină, din care au coborât câțiva indivizi care s-au răspândit ca potârnichile... „Iaca se adeveresc vorbele lui Măcriș... ” - i-a trecut ca o scânteie prin minte lui Costăchel... Cetățene Costache Vultur! În numele legii, deschide! - s a auzit la poartă vocea căpitanului Hahău. Ca un ecou, o altă voce i-a răspuns: Cetățene Petrache Boldur! În numele legii, deschide! Măriuca și băiatul au sărit speriați. Cine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ore de engleză! Nu. Hotărât nu! Cât am putut să fiu de prost! Dar să știți un lucru, uză el de aceleași argumente prăfuite din repertoriul unor amorezi de ocazie, m-au zăpăcit ochii dumneavoastră. Aveți niște ochi ca niște scântei de foc, nu alta! Orice discuție e de prisos, domnule Gicu. Te rog să pleci ca un om civilizat, altfel chem toți vecinii și atunci... Stați, stați un pic, că nici nu v-am achitat ultimele ore și, scoțând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
așa de grea! Venise Beatrice de la școală și Doina nu voia ca fata să fie de față la întâlnirea dintre tată și mamă când, cu siguranță, se vor scoate săbiile și va începe un duel în care se vor ivi scântei incendiare. Este un film bun la Central! Nu vrei să te duci să-l vezi, scumpa mea? S-o sun pe Cici. Dacă merge ea, mă duc și eu... După ce o sună, veselă Biatrice îi spuse mamei: Merge, mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o zi, lui Marius i se dădu la școală să citească o carte pe care, chiar dacă aș vrea, n-o voi numi aici, căci nu-mi doresc să trezesc, fie în admiratorii acesteia, fie în cel care a scris-o, scântei de ură sau de împotrivire, fiindcă, toată viața mea, am urmărit atent un singur lucru: să nu devin antipatic și de nesuferit pentru semenii mei. Firește că tânărul - elev eminent, de altfel -, neavând cartea cu pricina în casă, se duse
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai târziu semnificația în viața mea. (Ba mint! Nu și-a pierdut niciodată semnificația, ci doar s-a îmbrăcat în niște culori șterse, care din nou s-ar putea înflăcăra și s-ar putea lumina îndată, dacă ea ar arunca scânteia ce o aștept.) Găsindu-mă pe această poziție, o cumplită dorință de a cunoaște adevărul mă cuprinsese din toate părțile, iar gândul mi se îndreptase, în chipul cel mai firesc cu putință, către un alt bărbat, unul care era menit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fericirii. Niciun mormânt n-ar rezista În fața dorinței mele...” Și dintr-o dată, ca un automat, s-a ridicat, a privit În jur cu ochii măriți de spaimă, cu fața lividă, din care se scursese tot sângele - și parcă chiar ultima scânteie de viață și a Început să alerge după un tren care se pusese În mișcare, un tren care semăna mai mult cu o nălucă, cu un nor de praf spulberat de vânt... „Te implor, oprește-te! Nu mă lăsa aici
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
două săptămâni, teama a pus stăpânire pe mine. Când se apropia noaptea, intram Într-o stare de spaimă și sevraj. Timp de trei ani, am trecut prin acest infern. Nu reușeam să adorm decât atunci când apăreau zorii și vedeam o scânteie de lumină, apărând la fereastră. Gândul că cineva va intra peste mine și mă va ucide mă ținea trează și cu sufletul la gură, Întreaga noapte. Desigur, seara, așezam În ușă o buturugă groasă și un mic dulăpior. Ușa era
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
frunză și-n fiecare floare adorată. Cuvinte! Dar o mie de Întrebări se Înalță din flăcări și-aleargă cu toamna, spre ultimul drum cu miros de dragoste și soare. Zadarnic se zbate aurul clipelor singurătăți abandonate -, Într-un vârtej de scântei și aduceri-aminte... 7 septembrie 2013
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
le-ar fi strigat ea, la toate trei, are nevoie de o mângâiere pe creștet, și acum simte mâna mamei ei pe creștet, palma stareței pe umăr în timp ce o învață să scrie, degetele Mariei pe clapele pianului, jocul acela febril, scânteile din ochii acesteia, parcă era cuprinsă de febră, de nebunie, de dragoste nebunească pentru Dumnezeul ei, acum stă întinsă, lângă trupurile neînsuflețite ale celor trei femei, singurele ființe pe care le-a cunoscut și care au ocrotit-o cu tot
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
polatia de puradei ce-l înconjurau. își spunea și el, la rândul său, poveștile sale. - Mai mulți danci și puradei alergau să-i aducă stăpânului șatrei un bețigaș care avea în vârf un ochi de foc. Deși o jerbă de scântei se răspândea în jurul acestui căpețel de lemn, mâna 1 paramisa povestea lor mică îl ținea strâns, fiind învățată cu explozia de steluțe lansate de jarul încă nestins. Focul a fost dintotdeauna cel mai bun prieten al etniei țiganilor!... Bătrânul lua
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
voinici Iorgovani tineri, harnici și ambițioși ce țineau să arate șatrei că ei nu sunt oricine. Câteva focuri, încă întețite, mai trimiteau spre înalt trâmbe de fum, asemenea unor stâlpi în stare să sprijine un colț de cer. Pulberile de scântei aurii creau în întunericul nopții un spectacol feeric. Puradeii, care nu cunoșteau oboseala zilei, jucau în fața corturilor tananica. Printre cei mai răsăriți, se afla și Voica, nepoata bulibașei. O drăcoaică în carne și oase prin venele căreia se vedea că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
locotenentul Cazacu nu-și putut dezlipi de pe retină chipul acelui copil întâlnit în șatră; blond, cu ochi mari, întrebători, care nu semăna cu ceilalți copii, având chiar și în gestică ceva ce nu se potrivea cu mediul în care viețuia. Scânteia acestei bănuieli începu să prindă contur. Era oare posibil ca acesta să fie copilul căutat de atâta timp de organele Ministerului de interne? Pe firul argumentelor pro și contra ale locotenentului Cazacu apărea totuși o incertitudine: dacă înșelat de aparențe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu mai lătra a pustiu. Luna, cu fărașul ei de aramă, aduna cu hărnicia unei gospodine, puzderia de scântei din spuza focurilor mocnite, pentru a aprinde și în alte seri stelele de pe catifeaua nopții. Prin mohor, un greiere își torcea nostalgicul său cântec. Câinii tolăniți sub căruțe visau la bucata de mămăligă de a doua zi. Numai bulibașa era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]