648 matches
-
mai mult și cât mai spornic. Aștept manuscrisele excepționale ale nerisipitorilor, capodoperele de orice gen (poezie, proză, teatru) și monumentalele sinteze care vor fi fiind scrise în timpul fizic al consumării noastre critice și publicistice. Aștept noua viziune critică a celor scârbiți de impresionismul foiletoniștilor, mă gândesc, deja, cu delicii la noile grile conceptuale propuse și impuse de comentatorii, deocamdată, transparenți. Și mai aștept un lucru, unul singur. Să-mi arate cineva cu sublinieri pe text că, în urma acestei combustii publicistice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pe Nadina dezbrăcată începu gâdilătura la tălpi"; Din lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei"; "Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus"; "Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle îi făcea fițe, intră într-o altă etapă a vieții sale pe care mi-e rușine s-o spun"; "Romanul Răscoala este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe și se termină
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sănătății, întărirea încrederii în sine etc. Deoarece aceste programe sînt încă la început, ele sînt de multe ori respinse de către femei, din mai multe motive: lipsa de credibilitate a educatoarelor (uneori foste securiste reciclate și aproape întotdeauna persoane blazate, indiferente, scîrbite de munca lor), calitatea îndoielnică a cursurilor, programarea lor la ore nepotrivite, utilizarea unui limbaj prea greoi, neadaptat nivelului de educație al arestatelor, neîncrederea în utilitatea lor, atribuirea unor scopuri ascunse și persuasive etc. Studiile recente privind bandele de fete
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prilejul ceremoniei îmbrăcatului, cu Doamna de Saint-Simon de față și cu cine se mai nimerea să fie acolo, chiar cu Domnul duce de Berry, care era un om extrem de sincer și pe care aseme nea lucruri îl îngrozeau și îl scârbeau, și fără ca Doamna de Saint-Simon, care suferea în aceeași măsură și pentru asemenea spuse și pentru urmările lor, să fie în stare să dea lucrurilor un aer de glumă, nici să le arate portița pe unde să iasă din astfel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
categorii și-au pierdut valoarea și greutatea. Au fost utilizate atât de mult pentru a umfla știrile, încât au devenit stereotipice, iar telespectatorii și-au pierdut încrederea în ele. În loc să atragă, să te facă să asculți știrea, pe mulți îi scârbesc și îi îndepărtează. Așadar este preferabil să le evităm atunci când realizăm o transmisiune în direct sau, în general, când scriem știri. Cu toate acestea, cuvintele trebuie să dea forță materialului sau directului. Prin urmare, învață să le folosești pe cele
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
întru paza sfintelor Tale porunci. Și, cu orice fel de dezmierdare înșelându-ne, în multe chipuri am greșit, și, cu urâte pofte nefolositoare și vătămătoare amăgindu-ne, ne-am purtat; sau, cu mânie și cu iuțeală dobitocește pornindu-ne, am scârbit pe vreun frate al nostru, sau, cu limbă slobodă și neînfrânată, în tari curse ne-am prins; sau, cu vreunul din simțurile noastre sau cu toate, de voie sau de nevoie, cu știință sau cu neștiință, sau din întărâtare sau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de l-am hulit în gândul meu sau pe cineva am ocărât sau pe cineva am clevetit în mânia mea sau am scârbit sau de ceva m-am mâniat sau am mințit sau fără de vreme am dormit sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit sau pe fratele meu l-am scârbit sau m-am sfădit sau pe cineva
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
am clevetit în mânia mea sau am scârbit sau de ceva m-am mâniat sau am mințit sau fără de vreme am dormit sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit sau pe fratele meu l-am scârbit sau m-am sfădit sau pe cineva am osândit sau m- am mărit sau m-am trufit sau m-am mâniat sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi sau răzvrătire am cugetat sau prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ridicole. De pretutindeni și de totdeauna. Doar că la noi prea de tot vulgară este înțelepciunea care-l compromite și-l ridiculizează. Soarta profeților, a vizionarilor, a «nebuniloră, la noi, e să ajungă la o criză de lehamite, să se scârbească, la un moment dat, de ideile lor. La limită, prin bășcălie, orice Golgota devine talcioc (p. 330). Drama este că suntem mereu prea deștepți, prea învârtiți, prea șmecheri. Ne vom vindeca vreodată? Octavian Paler nu pare să aibă mari speranțe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am raliat punctului de vedere al acestui coleg filosof care nu și-a uitat originea, mă bucur că facem parte din aceeași categorie. Adaug analizei sale doar câteva nuanțe izvorâte din contactele, cunoașterea și experiența mea din ultimii ani. Iată: scârbită de neputința de a se realiza și de a schimba ceva, cea mai activă și virilă parte a populației tinere (și mai puțin tinere) pleacă unde vede cu ochii; În unele meserii, toate vârfurile, creativii, activii, inovatorii au părăsit deja
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nume de persoane / 91 Index tipuri de avioane / 95 Résumé / 97 Prefață Fericită inițiativă a avut tânărul Daniel Focșa de a reaminti românului de azi copleșit de griji materiale, de abundența varietăților (cel mai adesea vulgare) ale televiziunilor și tabloizilor, scârbit de jocul politicienilor, îndoit în cele din urmă asupra viitorului neamului de a reaminti, zic, de acest grup de tinere eroine ale aerului care au făcut onoare țării în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Sfârșitul, dramatic pentru noi, al
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
la Paris, în 1925. Cei doi soți lăsau în urmă America puritană și șovăielnică și se trezeau cufundați dintr-odată în atmosfera frenetică din Montparnasse. Amândoi sunt asaltați de senzații noi și tulburătoare, care îl îmbată pe Hugo, dar o scârbesc pe Anaïs. Când se află la croitor, tânărul bancher "privește îndelung și cu încântare fotografiile dansatoarelor de music-hall, care afișează o nuditate grosolană, cu totul lipsită de poezie", se plânge ea. Și își petrece serile "cufundat în tratate indiene care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și rudimentar se transformă pentru un timp într-unul angoasat și dilematic, înrudit mai degrabă cu protagonistul operei lui Shakespeare Necinstirea Lucreției, care oscilează la început între impulsul dorinței și glasul conștiinței morale, iar mai apoi, după comiterea violului, este scârbit de propria nemernicie. De altfel, ca un indiciu formal al acestei apropieri, în același monolog, Horia Lovinescu parafrazează strofa 110 din poemul autorului englez, cuprinzând adresarea către noaptea întruchipare a infernului, scenă scufundată în beznă pe care se desfășoară tragedii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
după ce lucrurile s-au potolit, nu te-ai Întors la Reims, unde te aștepta o situație strălucită, un scaun de episcop și poate chiar mai mult? Monahul ridică din umeri: — La ce bun? Luptele pentru putere și intrigile m-au scârbit totdeauna. La ce servesc numele și bogăția și gloria, dacă ți piezi sufletul? Aici sunt mai aproape de Dumnezeu. și de Bodo, pe care, Într-un fel, Îl consider copilul meu. Nu-mi pot Închipui ceva mai bun decât să-mi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din guvernul german. V.A. : În România avem o asemenea școală ? A.M.P. : Nu. A existat un plan de a face o asemenea școală. La un moment dat au fost și bani. Asta face parte din eșecurile care m-au scârbit și nu mi-am mai dorit să trăiesc aici. Toată lumea a fost de acord și, cu toate astea, nu s-a putut face. Ideea ar fi fost ca limba de predare să fie engleza, ca să atragem studenți din toată regiunea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
picioarele. Câinele mă fixa. Mă plictisești gândea el. Haide, încearcă - dă-mi un motiv să-mi înfig colții gândea el în continuare. - De ce latră toată noaptea câinele ăsta bădăran? am întrebat, întorcându-i câinelui privirea răutăcioasă. - Poate pentru că a fost scârbit de priveliștea studenților tăi de nouăsprezece ani punându-și-o în garajul nostru, mi-a răspuns Jayne imediat, fără să se întoarcă. Sau poate pentru că Jay McInerney s-a aruncat gol pușcă în piscina noastră. - Nu prea seamănă cu... Jayster
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un întreg volum de poezii, Quinze poètes roumains, pe prozatorii Gh. Crăciun și Ion Groșan, și, de curând, l-a lansat cu un volum de poeme, tot la Paris, pe excepționalul poet clujean Ion Mureșan. Iată, Țepeneag, pe drept cuvânt scârbit de boicotul pe care-l aplica asupra sa o parte „esențială” a emigrației române literare - ce, însă, prin vocea Europei libere, se indigna de abuzurile „culturnicilor” români din țară -, sărac, izgonit din România, nu face confuzie gravă între regimul politic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
voiau o editură care să aibă dreptul de a publica scriitori străini și clasici români, încă o dată după un model sovietic!Ă, am preferat România literară, spre care mă împingea și Dumitru Popescu, care, în fața mea cel puțin, se arăta scârbit de un Stancu, Crohmălniceanu „și ceilalți” ce „le cântaseră în strună rușilor!”. De altfel, D. Popescu, zis și Dumnezeu, era cunoscut - se pare și sovieticilor care ne monitorizau atent - ca unul dintre activiștii superiori care sprijineau cel mai intens linia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care m-au părăsit la prima mea operă cu adevărat ambițioasă, în sensul că voiam să ofer câmpului tematic național epic o temă amplă, „abisală”: Negoițescu (care, la întrebarea mea de ce nu scrie despre carte, mi-a spus că e „scârbit de literatura actuală și nu mai scrie”, lucru ce s-a dovedit fals, a scris în același an, ’73 sau ’74, despre un roman a lui Petru Popescu!...Ă, Matei care a emigrat, și Raicu, ce s-a retras într-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Mai lăsa și loc de fraze (ce spune omul la durere): Da' aiasta nu-i de îndurat. Da' aiasta și pe diavol l-ar fi muiat. Da' aiasta numa' pentru ticăloși direptate s-ar chiema. Di bunu' Dumniazău aiasta mă scârbește Bocetu-mi prea slab El îl găsește. Nu, bunu' Dumnezeu nici nu-i, Chiar dac-așa-i scris... Trei zile de martie senine și-nghețate a tot strigat până când bocetul ei nu mai spunea decât iiiih. (Și în celelalte colibe din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
regatele, provinciile, satele și regiunile. Aceste vești groaznice, înspăimântătoare, despre asprimea, neînduplecarea, cruzimea, firea neliniștită și nedreptatea oamenilor nou veniți, care se cheamă creștini, înfiorau fără excepție pe toți oamenii simpli. Fără să-i fi văzut încă pe creștini, erau scârbiți de ei și nici nu doreau să-i vadă, nici să-i audă pe venetici. Cu deosebire doreau să-i alunge pe creștini din țară și să-i scoată morți din această lume" (op.cit., p.262). Pentru pedepsirea nesupușilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vecinii, cu colegii de serviciu, am primit refuzul oficial „negativ”, fără nici o explicație și fără dreptul de a întreba de ce. Aveam la dosar niște „tinichele” grele, eram vizat de condamnări pentru semnarea multor acte false (fusesem obligat) și eram total scârbit de întreaga situație. Deși mi-am iubit întotdeauna țara și neamul, am hotărât să evadez în occident. Ceea ce a urmat a fost ca o partidă de șah jucată de mine fără greșală. M-am încadrat într-un grup turistic de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de tot felul. Și toate acestea se fixează nu numai în memoria ci chiar în subconștientul lor. Eu aveam vârsta de 45 de ani când am văzut prima oară celebrele filme porno, horor, fiction, și m-am îngrozit, m-au scârbit pentru tot restul vieții. Ce se va întâmpla oare cu sufletul tinerilor de azi, care nu sunt destul de maturi pentru a-și păstra echilibrul sufletesc în fața acestor infamii? Dar asta ar fi un alt subiect. Să ne întoarcem la copii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toți în mă-sa. Să rup gura proștilor, să le arăt că poate exista și ceva frumos pe lumea asta, să-ți placă ceea ce faci. Să fiu delirant, tâmpit. Cea mai mare greșeală e să fii riguros, exact. M-au scârbit întotdeauna oamenii cu psihologie de funcționar. Trebuie să opui unei lumi incoerente o gândire viciată, alterată. Deși e groaznic de greu. Să fii singur și să scrii. Nu orice prost reușește asta. Nu orice prost suportă singurătatea, nu oricine se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]