577 matches
-
asemenea, îi hrăneam cu patimi lascive pe cei prinși deja în alte părți sau pe cei ce nu mai puteau să iubească. Suferința exista deopotrivă și era hrana mea zilnică printre sălciile lamentoase de pe malul râului, unde veneau tinerii la scăldat. Eram fascinată de felul în care acești tineri alunecau atât de ușor de la o iubire în alta, după dorința mea, de fiecare dată mai pătimași. Chiar și iubirea cea mai pură reușeam s-o pervertesc, s-o terfelesc în îndoieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
evidență în partea stângă a clădirii. Păsările circulau printr-o fereastră deschisă, într-un șuvoi constant de veniri și plecări. Pe piedestalele micuțe din jurul încăperii era o scăldătoare pentru păsări, erau puse tot felul de semințe, iar un bazin de scăldat pentru păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste tot prin jur, imobilizate pe vecie în scene tipice vieții lor: păsări mâncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
buza spartă, a plecat clătinându-se. De-atunci nu a mai venit niciodată În mijlocul nostru. De fapt, În toamna aceluiași an, am aflat că Iulian a fost ucis de un mistreț hăituit, care l-a surprins În timp ce se Întorcea de la scăldat, În marginea unor bălți cu stuf Înalt. Soneria sfredelește aerul insistentă. Iau ce găsesc mai aproape - o Biblie veche - și arunc cu toată forța În ușă. Se aud pași precipitați stingându-se Într-o liniște clară. Dinspre oraș, nici cel
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe capacul butoiului. Săgeata se rotea scrâșnind și zbârnâind. Se presupunea că dimensiunea unei porții de un ban depindea de norocul pe care-l aveai. Cu cât era porția mai mare, cu atât mi-era mai milă de el. Procedura scăldatului avea loc Într-o altă parte a plajei. Băieși profesioniști, niște basci În costume de baie negre, se aflau acolo pentru a ajuta doamnele și copiii să se bucure de teroarea valurilor. Baigneur-ul Își plasa clientul cu spatele la valul care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
dimensiuni, trecea mult prea repede. Din contra, orice zi departe de ea parcă nu se mai sfârșea, părea infinită. Le plăcea ceea ce făceau tocmai pentru faptul că erau împreună. După masa de seară activitatea continua parcă și mai intens. Un scăldat în lacul Fundata după apusul soarelui, o muzică de cartier sau de dans, interpretată de studenții cu talent în domeniu și acompaniată de o orchestră improvizată din chitariști și acordeoniști, uneori și de o mandolină, creau o bună dispoziție tuturor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întreagă viață, fără să și dea seama de frumusețea în care-și dusese zilele. La braconaj Doi mistreți și-au pus în gând să dea o lecție usturătoare celor doi braconieri care, de-un timp, le tot stricau orele de scăldat . și, dacă așa au hotărât, așa au și făcut. Pe când soarele începuse să coboare spre asfințit, și braconierii se îndreptau, incet,către Balta Albastră din poiana de dincolo de marginea pădurii de fagi și de stejari,porcii mistreți au pornit,unul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
urmele lor, și, încă, atât de aproape! Au tăcut. Au continuat să țină urma celor porniți să-i vâneze, în condiții de clandestinitate. și, iată , că se arată, ca un frumos ochi al codrului, balta-scăldătoare. În ea își și începuseră scăldatul, câteva scrofițe, cu puii lor. și făceau o bălăcăreală, de numa’numa! Braconerii ajung la mică distanță de bălătau, se opresc, își caută locuri potrivite și se așeajă în pândă. Mistreții se opresc din mers. Măi, să fie, că am
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
s-au așezat, când, iată că vine, din spate, un ropot de aripi grăbite și de trânteli în apă a unui stol de rațe sălbatice mari. Scrofițele și gândăceii lor nu au luat în seamă rațele aterizate, și ele, la scăldat, pe neașteptate. În clipa următoare, mistreții sosiți să-i pedepsească pe cei care le strică, de câteva seri, scăldatul, se opresc în spatele acelora, și prind a guița, ca din gură de șarpe. Luați prin surprindere, vânatorii-braconieri tresar, sar în picioare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a unui stol de rațe sălbatice mari. Scrofițele și gândăceii lor nu au luat în seamă rațele aterizate, și ele, la scăldat, pe neașteptate. În clipa următoare, mistreții sosiți să-i pedepsească pe cei care le strică, de câteva seri, scăldatul, se opresc în spatele acelora, și prind a guița, ca din gură de șarpe. Luați prin surprindere, vânatorii-braconieri tresar, sar în picioare, speriați, aruncând armele in apa lacului. Abia apoi se privesc, unul pe altul, cruciți, întrebându-se, reciproc: ce-o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nici o neînțelegere, că problemele sexuale erau deja rezolvate; era plăcut să știe că fiecare se va strădui, În măsura posibilităților, să le dăruiască celorlalți plăcere. Lungă de peste trei kilometri, plaja nudiștilor de la Cap d’Agde coboară În pantă lină, permițând scăldatul fără riscuri, inclusiv pentru copiii mici. Cea mai mare porțiune e de altfel rezervată scăldatului În familie, precum și jocurilor sportive (wind-surf, badminton, parapantă). E o convenție tacită, explică Rudi, ca perechile dornice de o experiență libertină să se Întâlnească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
va strădui, În măsura posibilităților, să le dăruiască celorlalți plăcere. Lungă de peste trei kilometri, plaja nudiștilor de la Cap d’Agde coboară În pantă lină, permițând scăldatul fără riscuri, inclusiv pentru copiii mici. Cea mai mare porțiune e de altfel rezervată scăldatului În familie, precum și jocurilor sportive (wind-surf, badminton, parapantă). E o convenție tacită, explică Rudi, ca perechile dornice de o experiență libertină să se Întâlnească În partea estică a plajei, dincolo de chioșcul cu băuturi răcoritoare din Marseillan. Dunele, consolidate cu palisade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu surprindere, intrând într-un fel de panică ce nu l-a mai părăsit niciodată, că este total „descoperit” (fizic și în fața destinului?!), ceea ce l-a determinat să ia o primă măsură: să se ascundă! Abandonează starea de „transparență totală”, scăldatul copilăresc în lumina orbitoare a Paradisului, și caută umbra, obscuritatea „protectoare”. Improvizează o „apărătoare” din frunză de viță! Se înțelege că acest gest nu este decât expresia simbolică pentru un „moment epocal” din existența umanității. Atenție, însă! Frunza era o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos către nord. Când vântul sufla mai vârtos îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Dimineață, un colonel magistrat, citi raportul trimis de comandantul regimentului. Ioan îl ascultă mâhnit, și efectiv îngrozit de neadevărurile pe care colonelul le înșiruise pentru a se disculpa. Susținea că, în ciuda ordinelor de interdicție repetate, el dusese totuși compania la scăldat! - Domnule colonel! Îmi pare rău, dar raportul este... este... nu corespunde realității. Priviți! Îi înmână declarațiile martorilor, copia după Ordinul la Raport, și copia ordinului înmânat de agent după eveniment, pe care era specificată data și ora primirii. Ceilalți ofițeri
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nu se Încumetă oricine. Acolo Îmi plăcea să mă scald; să tai apa cu mișcări repezi de brațe, fiind atent cât avansezi la fiecare zvâcnire. Dar această fază aparține deja epocii de rafinatezza, când orice spaimă de Olt Îmi dispăruse. Scăldatul În Olt transcrie un ceremonial. Acesta Începea cu o stare de nerăbdare, un fel de furnicătură a corpului ce mă prindea cu câteva zile Înainte; era imposibil să se mai Înțeleagă cineva cu mine, deveneam de nerecunoscut, pândind o după-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cocându-se sub căldura toropitoare, În timp ce nările ni se Înfoiau vibrând de acel parfum afrodisiac al strugurilor dați În pârg. Ne lăsa gura apă, dar nu Îndrăznea nici unul să treacă gardul de sârmă; nu aveam timp, trebuia să mergem la scăldat, expediția aceasta fiind amânată pentru Întors. Pe căi Întortocheate, printre tufe sălbatice de bozii, crescute tropical, În care auzeam sâsâituri suspecte și cum se mișcau șopârle, gușteri și chiar șerpi la trecerea noastră gălăgioasă, În șir indian, ajungeam deodată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai poată fi recuperat. Atunci slujitorul lui Dumnezeu, Theogenes, învrednicit de o asemenea pedeapsă, s-a îndreptat cu bucurie spre viața veșnică spre care îl chema Dumnezeu. Iar chipul și întreg trupul său erau proaspete, ca și cum ar fi ieșit de la scăldat și nu din închisoare și părea că merge spre o mare sărbătoare. Abia a ieșit din închisoare, a fost urcat pe o corabie și a fost condus în locul unde trebuia să fie aruncat în mare. 10. Chemând soldații și marinarii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se învățase a prinde șerpii cu mîna; îi aducea acasă și le da drumul pe jos, în bucătărie, ca să sperie pe o țigancă, slujnică; îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am scăpat din focul de la Troia, n-am astfel de sculă". Toți dejunau ce se găsea, fiindcă toți erau din sărăcime și se hrăneau din ce li se aducea de acasă, o dată pentru două-trei săptămîni. Apoi poetul se ducea la scăldat, în Tîrnava, unde se dovedea înotător neîntrecut, dar căuta mai ales locuri retrase, ca să nu vorbească cu alții. Prin răspunsurile pe care le da în discuțiile cărturărești, stîrnea marea mirare între "studenții" din clasele cele mari, mai ales că el
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și o îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică îi va trimite pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez, îndată îi taie unghiile, anume ca și sub unghii să-l poată astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cât și al ordonanțelor de zi elaborate de Garnizoana militară Bacău, se impunea celor ce frecventau plaja Bistriței o conduită exemplară și o riguroasă moralitate. Detaliul ce urmează este un bun exemplu în acest sens: în mod obligatoriu, dezechiparea pentru scăldat avea loc fie în localul de baie, fie la o distanță de cel mult cinci metri față de malul apei; dincolo de această limită, nimeni nu avea voie să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Era vară. Aveam 6 ani când l-am cunoscut pe Nică. Atunci mama îmi citea pentru prima dată opera Amintiri din copilărie a nemuritorului I. Creangă. Mi-amintesc că era seară și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem : suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimiriu, lespejoară, hudiță, găligan.. Bineînțeles că nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atît
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fi însă "un pat liber din toate părțile, o masă și un scaun fixat". Cât mai multă lumină, pătrunzând prin geamuri mari și numeroase, va determina un efect tonic. Băile (o baie al fiecare cameră) și băile din grădină pentru scăldat (suntem în epoca hidroterapiei) sunt numeroase și îngrijit amenajate. Grădini, bogat plantate cu arbori, vor spori climatul plăcut și vor oferi ocupație utilă pensionarilor instituției. Aceasta se mai numește, de altfel, funcționalitatea și toate atributele unui spital. Bolnavii urmează a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unei noi epoci, băiatul doctorului Călin Boișteanu și-a petrecut primii ani ai copilăriei în satul Fedeleșeni, din comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]