1,002 matches
-
vorba despre un protest colectiv, și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației orașului cu manifestanții, toate acestea au dat curaj și susținere morală. După protestele din interiorul întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci poporul. Noi am executat ordinele și pe cei puși la zid, noi am ieșit în stradă și am cerut „capul lui Moțoc”, noi am aplaudat „măsurile” luate, noi am mărșăluit în direcțiile cerute - uneori cu fanatism! -, noi aplaudam și scandam încă pe 21 decembrie 1989 lozincile comuniste. Masele au fost întotdeauna mult mai criminale decât individul singular, dictatorul instigator creează doar iluzia legalității faptelor odioase. Se poate face o paralelă și cu recentul film Patimile lui Cristos sau cu modul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decât 7% din comunicare. Înainte de fiecare discurs, lăsa să se instaleze o tăcere care dura, în general, între un minut și un minut și jumătate, rareori mai puțin. În timpul discursului, frazele erau scurte și rostea iar și iar aceleași cuvinte, scandându-le. Partea stângă a feței și a trupului dezvăluie emoțiile pozitive. Însă Hitler împingea înainte întotdeauna partea dreaptă a feței. Această atitudine este, de altfel, destul de rară la conducătorii carismatici. Invariabil, își încheia discursul într-o stare isterică, cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
De Unu Mai Din inimă să-ți fie glasul! Poezia aceasta se caracterizează în general prin versuri care, dacă nu clocotesc de patos, nu sunt în orice caz lipsite de el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
studenții mei m-au invitat să particip la o demonstrație Împotriva războiului În campusul universității, le-am spus că o fac cu cea mai mare plăcere. Nimeni nu vrea război. Problema era dacă printre lozincile pe care urmau să le scandeze și pancartele pe care urmau să le poarte va exista măcar una pe care să scrie „Jos Saddam Hussein!”. Sunt dispus să lupt pentru pace, dar În egală măsură să lupt pentru drepturile omului. Pace cu orice preț În raport cu adversarii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
zise el, după ce ne-am instalat într-o braserie. De altfel, eram cu siguranță singurul care te asculta, mai adăugă, zâmbind ușor. Am stat o vreme fără să spunem nimic. Dincolo de ferestrele transparente ale braseriei, defilau grupuri de tineri care scandau, zbierând, victoria echipei lor și agitau drapele în culori de bâlci. — Da, te-am ascultat, dar în realitate venisem ca să-l întâlnesc pe unul dintre sponsorii filmului... Te las să ghicești cine e? — Vreunul dintre funcționarii de la Cultură, care finanțează
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
an 1840, rămășițele pământești au fost depuse în Domul Invalizilor din Paris. Se spune că, deși se scurseseră 13 ani de la moarte și nu fusese îmbălsămat, trupul împăratului nu se deteriorase. Oricum, împăratul se întorsese acasă. - Trăiască împăratul! a scandat mulțimea. Judecata urmașilor Orice mare personalitate a lumii (nu numai a unui popor) se conturează din timpul vieții, adică pe măsura înfăptuirilor sale (bune sau rele). De regulă, însă, contemporanii nu judecă întotdeauna cu măsura cea dreaptă, subiectivismul, interesele, antipatiile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
au plecat? întrebă un puști din clasă. S-or fi speriat? făcu un altul. Dumnezeule ce-au tulit-o! exclamă un al treilea. Putem pleca acasă!" începu să se audă în căști. "Am câștigat!" Putem pleca acasă!" Toți începură să scandeze că vor pleca acasă. Mi-era milă de Împărat că va trebui să-i readucă cu picioarele pe pământ. Dădu absent din cap. Poate vorbea cu Sfetnicii... NU PUTEȚI PLECA ACASĂ! Unde v-ați duce? Până unde ați ajunge? Credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
N-am nevoie de vrăji și magie. Sunt o femeie onorabilă. — Onorabilă, ce să zic! o îngână disprețuitor Domitia. Abia acum Agrippina dă să se repeadă la ea, dar Vipsania se băgă între ele. — Te-ai dus! Te-ai dus! scandează cealaltă. Știm noi! nu se lasă Domitia. Te-ai furișat la Claudia Appia înainte de a-ți însoți bărbatul în campanie. Voiai să știi ce soartă vei avea. — Și ce dacă m-am dus? i-o întoarce cu dispreț Agrippina. Face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se teamă de oameni. Nero îi ignoră cu dispreț remarca. Începe să peroreze. În liniștea care se lasă, pare că i se adresează lui Homer însuși. Purtat de îndrăzneală, arată tot ce poate. Germanicus îl ascultă cu atenție. Vorbește îngrijit, scandează corect, alege judicios termenii, are ceva cunoștințe de mitologie, pare familiarizat cu legile și variațiile versurilor. Cu toate acestea, o nemulțumire surdă mocnește în el. Constată cu mâhnire că băiatul mai degrabă expune ce-i vine la îndemână, turuie întruna
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se oprească din mers, Antonia își admonestează cu tristețe fiul: Dragul meu, mă mâhnește să văd că refuzi să iei seama la virtuțile acțiunilor principelui... — Să consider virtute vărsarea sângelui roman în timpul pro scrierilor? Antonia se oprește. Întoarsă pe jumătate, scandează încet și rar: — Toți triumvirii au fost nevoiți să se arate nemiloși, pentru că nu era vorba de victoria unui singur individ, ci a unui partid întreg. Germanicus se înroșește puternic. Reușește totuși să-i răspundă stăpânit: — Nu mă așteptam să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fură scoase pentru oaspeți: butuci și mai multe taburete joase așezate aproape de televizor. — Ne-am Întors, strigă femeia de la televizor cu accentul ei australian. Supraviețuitorii lui Darwin, numărul unu În această lume a păsărilor kiwi și a wombaților. —Numălunu! Numălunu! scandară copiii. Australianca se aplecă mult spre cameră până când se lipi cu nasul de obiectiv, care arăta ca o broască având două găuri În loc de ochi. — Iar acum vom vedea care dintre supraviețuitorii noștri sunt cei mai curajoși și care sunt cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ești Încă În viață, zic eu. Îți amintești numai ce vrei să-ți amintești. Știi numai ceea ce te lasă inima să știi. În depărtare, lângă centrul video din junglă, țipetele copiilor se amestecau cu discuții animate și vesele. —Numălunu! Numălunu! scandau ei după audiența impresionantă a emisiunii Supraviețuitorii lui Darwin. Emisiunea Începuse, anunțată de genericul și muzica specifice. Se auziră sunete de viori grave vibrând Într-un crescendo bolborositor, apoi răgete de lei, fălci de crocodili plescăind și cocori cu gâturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a tribului, și, cum urmau cel mai probabil să primească milioane de kyat, nu-i vor plăti În avans. Asta era de fapt o tradiție, „o procedură standard În industrie“. Era tribul mulțumit de acest aranjament? —Mare este Domnul, au scandat gemenii. —E un miracol, a strigat bunica lor. În momentul În care serialul a devenit realitate, toate prezicerile s-au adeverit. Audiențele au atins culmi nemaiîntâlnite Încă din primele două săptămâni - numărul unu printre reality-show-urile difuzate În Statele Unite joia, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era și timpul!“ până la „Conducătorii Bisericii se tem de creșterea infidelității“. Pentru a evalua potențialele beneficii medicale, a fost creată o firmă start-up cu investitori de capital de risc, o parte din profituri fiind promisă tribului. —Mare este Domnul, au scandat gemenii. —E un miracol, a strigat bunica lor. Audiența Junglemaniacs! a crescut din nou, deși nu la fel de spectaculos, atunci când botaniștii care au mers să studieze Balanophora În habitatul său natural au găsit o nouă specie de pelin dulce care conținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o bătrână din tribul Karen, care să arate oamenilor cum să facă un fel de ceai din plantă. Armata Domnului va avea profituri de milioane, chiar miliarde, prin vânzarea stocului lor către Organizația Mondială a Sănătății. —Mare este Domnul, au scandat gemenii. —E un miracol, a strigat bunica lor. Proaspăt redenumita State Peace and Innovation Network 1 - SPIN - a arătat un interes binevoitor față de această plantă. O nouă lege urma să fie aplicată fără milă. Gata cu defrișarea pădurilor de tec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-i că mă dorești mereu?" Am luat cuvintele ei ca o expresie familiară de politețe a gazdei și - ca să răspund ceva - i-am spus aceste cuvinte înaripate (imaginea ei de pe scări îmi încremenise gîndirea): - Poate aveai treabă în grădină? - Nu - scandă ea rar - nu aveam nici o treabă - în grădină.Și, parcă dezmierdîndu-se, își așeză fără necesitate pala de păr pe jumătatea stângă a frunții. Învins mereu de imaginea ei de pe scări, mobilizând ultimele rezerve ale voinței. Acum mă privea atentă. Expresia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a anunțat pe toți, cu o voce sardonică, că profesoara lor avea „țâțe mici“. Iar în timp ce clasa își exprima satisfacția în fața acestei observații percutante, un alt băiat s-a urcat pe una dintre mesele de lucru și a început să scandeze: — Arată-ne țâțele! Se pare că aici s-au lovit de o replică batjocoritoare din partea unora dintre colegele de clasă care i-au cerut băiatului în cauză să-și „arate și el șurubelul“ și s-au făcut oferte de lentile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ai înfuriat că oamenii joacă întruna la Bingo și că alta decât să țină ochii pe concursuri nu fac, toată ziua decupează etichete, scot capace și le trimit, așteptând izbăvirea de sărăcie în mod glorios. Vine Horia Brenciu și îți scandează numele, într-o duminică seara: „Maricica Acucului, Broșteni 5, Vaslui, a câștigat o sută de mi-li-oa-ne!”... În jurul lui, opt fătuci deghizate în majorete își scutură fundulețele a bucurie trucată sau, mai rău, autentică. Te-ai supărat pe ei, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ei erau chemați să instaureze teama. A fost adus în tribunal cu cămașa ruptă, pătată de sânge. După un sfert de oră ați intrat în sală și voi. Cel care prezida începu să-i ia interogatoriul, în timp ce grupul de-afară scanda la ferestrele tribunalului. Arestatul vorbea greu, îl părăseau puterile. Cei doi avocați, din care unul chiar fratele său, cerură amânarea judecării pentru după-masă. Te-ai aplecat către colegul tău solicitându-i să încuviințeze cererea. El a avut o ezitare - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
am fi avut vreun prunc împreună Degețele-ar fi avut o duzină. —Iisuse! Te pricepi! a zis Aidan. Ești tare! Chiar rimează! Asta da improvizație! Încercând să facă figurile caraghioase din mâini și să îndoaie genunchii cum fac rapperii, a scandat: —Eu mi-s Mick, de cuib departe-am pornit, îmi pierd vremea cu tovarășii mei, care vrea în tovărășie să fie și ei. Așa că da, nu zic ba, departe peste mare mi-s de casa mea, dar am un U-zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
strălucitor. Apoi Leon m-a văzut, și fața lui s-a luminat. —Hei, Anna! Leon și Aidan fuseseră prieteni din copilărie, dar, în formulă completă, cu mine și Dana, fusesem combinația ideală, toți patru ne potriviserăm de minune. Când nu scanda că lucrurile sunt oribile sau porcării, Dana era o persoană extrem de afectuoasă și de amuzantă. Obișnuiam să plecăm toți patru în weekend împreună. Am petrecut o săptămână în Hamptons vara trecută și fuseserăm împreună la schi în Utah în ianuarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
în Piazza della Signoria și când unul dintre oamenii de vază, ceva mai în vârstă și îmbrăcat într-o robă lungă, s-a apropiat de Giovanni spre a schimba câteva vorbe cu el, un grup de persoane a început să scandeze: „Palle! Palle!“1, strigătul de adunare al celor din familia Medici, la care însoțitorul meu a răspuns printr-un salut, în timp ce-mi spunea: — Să nu cumva să crezi că toți membrii familiei mele ar fi aclamați în felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
încercă lamele și vârfurile, apoi plecă, urmat de omul care adusese armele. Arbitrul îi invită pe cei doi gladiatori să se pregătească. Salix fu ajutat să-și strângă bine coiful pe cap. Skorpius agita plasa prin aer. Mulțimea începu să scandeze numele lui. Arbitrul îi examină pe rând pe cei doi gladiatori, din cap până în picioare. Așteptă ca ei să-i confirme că sunt gata, apoi privi spre pulvinar. Vitellius, căci el era editor al luptelor de gladiatori, se ridicase deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de durere. Cu fața în nisip, urla, acoperit de sânge. Mulțimea aștepta să vadă cum i se taie gâtul, pentru că, într-un mod cu totul neașteptat, Skorpius, și nu Salix avea să fie victima sacrificată în amfiteatru. Unii începură să scandeze numele lui Salix. Alții li se alăturară. — Salix! strigă Valerius cât putu de tare. Salix! Nu-i venea să creadă că prietenul său era încă în picioare, în ciuda rănii, nu-i venea să creadă că stătea acolo viu, cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]