1,119 matches
-
chiar a nobilimii serios discreditate, de a stabili un control asupra acestei clase. Tocmai această clasă mijlocie formează trupele marilor revolte țărănești din secolele XIV și XV. Într-adevăr, revoltele izbucnesc în toată Europa: în Flandra în 1323-1328, în țările scandinave sau în regatul Aragonului în cursul primei jumătăți a secolului al XV-lea. Dar cele mai cunoscute sînt Jacqueria din regiunea Beauvaisis și revolta țăranilor englezi din 138113. Aceasta din urmă își are originea în ordonanța dată de regele Eduard
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și de Habsburg. Ca o consecință a acestei crize, germanismul este peste tot în regres. În Europa centrală și orientală, acesta trebuie să cedeze în fața aspirațiilor naționale ce iau naștere în Boemia, Ungaria și Polonia. În Europa de nord, statele scandinave, chiar dacă nu reușesc să se unească, își afirmă identitatea, în sfirșit, suveranii germani nu mai sînt de acum înainte capabili să-și impună autoritatea în Italia, care cade în anarhie și în fărîmițare politică. ■ Contrastînd cu această prăbușire a marilor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
căci Habsburgii o reiau victorioși. Dar, în cursul luptelor pe care le-au dat, statele slave și-au făurit un sentiment național pe care secolele de supunere față de împărații germani nu vor mai reuși să-l șteargă. În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa Pînă în secolul al XIV-lea, țările scandinave au un rol mai puțin important în istoria Europei. Resursele puține și populația scăzută explică această poziție modestă, întreaga istorie a celor trei regate se reduce la
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dat, statele slave și-au făurit un sentiment național pe care secolele de supunere față de împărații germani nu vor mai reuși să-l șteargă. În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa Pînă în secolul al XIV-lea, țările scandinave au un rol mai puțin important în istoria Europei. Resursele puține și populația scăzută explică această poziție modestă, întreaga istorie a celor trei regate se reduce la lupta dusă de monarhie împotriva atitudinii recalcitrante a nobilimii și a clerului. Dar
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
explică această poziție modestă, întreaga istorie a celor trei regate se reduce la lupta dusă de monarhie împotriva atitudinii recalcitrante a nobilimii și a clerului. Dar, începînd din secolul al XV-lea, se petrece un fapt important: pătrunderea pe domeniul scandinav al Mării Baltice a orașelor germanice din Hansa teutonică. Colonizat în partea de sud de către germani, regatul Danemarcei se vede printre altele înlăturat din Marea Baltică de întreprinderile aparținînd Hansei. Regele Waldemar al IV-lea încearcă să reacționeze printr-un război, dar
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
blochează Copenhaga și regele trebuie să recunoască protectoratul acestora asupra regatului său. Curînd, dominația hanseatică se întinde pînă în Suedia și, în 1363, acesteia i se impune un rege: Albert de Mecklembourg. Către sfîrșitul secolului al XIV-lea, întreaga lume scandinavă intră sub protectoratul germanic. Cele trei regate vor reacționa, realizînd în ultimii ani ai secolului o uniune care, punînd capăt dezbinărilor, va constitui un obstacol în fața expansiunii germanice. Din 1375 pînă în 1389, în urma unor moșteniri și războaie, fiica lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XV-lea, să anexeze Danemarcei provinciile germanice Schlesvig și Holstein și să refacă în interesul său Uniunea de la Kalmar, dar forțe centrifuge o distrug în ultimii ani ai secolului al XV-lea. Bilanțul acestei încercări de unire a regatelor scandinave nu este totuși negativ. Solidaritatea popoarelor scandinave a permis, prin stoparea expansiunii germanice, să-și apere originalitatea. Mai ales, puterea maritimă scandinavă a stînjenit desfășurarea activităților Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
germanice Schlesvig și Holstein și să refacă în interesul său Uniunea de la Kalmar, dar forțe centrifuge o distrug în ultimii ani ai secolului al XV-lea. Bilanțul acestei încercări de unire a regatelor scandinave nu este totuși negativ. Solidaritatea popoarelor scandinave a permis, prin stoparea expansiunii germanice, să-și apere originalitatea. Mai ales, puterea maritimă scandinavă a stînjenit desfășurarea activităților Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
centrifuge o distrug în ultimii ani ai secolului al XV-lea. Bilanțul acestei încercări de unire a regatelor scandinave nu este totuși negativ. Solidaritatea popoarelor scandinave a permis, prin stoparea expansiunii germanice, să-și apere originalitatea. Mai ales, puterea maritimă scandinavă a stînjenit desfășurarea activităților Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat și Imperiu după dispariția lui Frederic al II-lea Hohenstaufen (1250), este practic eliberată de sub
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ereziile..............................................42 Sclerozarea gîndirii și artei..................................................45 Deschiderea de noi drumuri.................................................47 Capitolul 3 Convulsii politice și nașterea statului național..................................................51 La est: dispariția Imperiului bizantin....................................53 În centrul Europei: dispariția Sfîntului Imperiu și regresul germanismului......................................57 În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa...............................................................................61 La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă..............................................................62 La vest: Franța și Anglia în războiul de o sută de ani.........................................................................68 Dificila geneză a statului național............................................79 Capitolul 4 O cotitură fundamentală: Marile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al VII-lea, s-au remarcat în mod deosebit germanicii nordici (suedezii, norvegienii, danezii), cunoscuți sub denumirile vikingi și normanzi, care au invadat în mod repetat coastele europene și zona continentală nordică de la vest de Marea Baltică. În acest mod, influența scandinavă asupra Europei a fost imensă, manifestîndu-se în Anglia și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în Spania și, îndeosebi în Sicilia, pe care au ocupat-o mai mult timp, dar și spre est în centrul continentului, unde au fondat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturale și lingvistice ale anglo-saxonilor actuali (englezilor) sînt de origine nordică, preluate fie în forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone din Anglia, fie într-o formă modificată, în vremea ocupației normande, normanzii francezi fiind la origine scandinavi. Epoca medie Un fenomen cu ample implicații în comunicarea culturală și lingvistică în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una dintre principalele religii universale, cu o vechime de două milenii. Comunități de credincioși creștini s-au format începînd cu secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
majoritatea limbilor din nordul și vestul Europei, care pornesc de la o limbă germanică comună, care potrivit specialiștilorși-a căpătat individualitatea în jurul anului 500 î.Hr. și a fost vorbită inițial de un număr de triburi ce ocupau aproximativ teritoriul din sudul Peninsulei Scandinave, al insulelor daneze și al Germaniei din zona baltică. Triburile germanice au cucerit ulterior, îndeosebi după secolul al III-lea d.Hr., teritorii europene extinse, în unele dintre ele reușind să-și impună limba, care, evoluînd separat în diferite regiuni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formau în trecut o singură limbă relativ unitară (limba nordică), din care s-au păstrat inscripții cu caractere runice încă din secolul al III-lea46. Unitatea limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX-lea, cînd, în urma expansiunii popoarelor scandinave ("epoca vi-kingilor", secolele IX-XI), diferențierele dialectale s-au accentuat, ceea ce a dus la formarea a patru limbi. Totuși, limbile scandinave principale, daneza, norvegiana și suedeza, au rămas pînă astăzi destul de asemănătoare între ele, încît vorbitorii lor se înțeleg între ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din secolul al III-lea46. Unitatea limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX-lea, cînd, în urma expansiunii popoarelor scandinave ("epoca vi-kingilor", secolele IX-XI), diferențierele dialectale s-au accentuat, ceea ce a dus la formarea a patru limbi. Totuși, limbile scandinave principale, daneza, norvegiana și suedeza, au rămas pînă astăzi destul de asemănătoare între ele, încît vorbitorii lor se înțeleg între ei. De altfel, granițele dialectale sînt greu de stabilit pe întreg teritoriul pe care se vorbesc aceste limbi, încît ele se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
începînd cu secolul al X-lea, a fost reprezentată de opere cu un înalt nivel artistic, precum Edda, o colecție de legende ale eroilor și zeilor, Saga, biografii ale oamenilor iluștri, și poezia de curte a scalzilor (numele vechilor poeți scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pătruns numeroase elemente franceze, încît engleza modernă ar fi în mare parte un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost nevoiți să se facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost nevoiți să se facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise în engleza medie se întîlnesc deseori forme duble ale aceluiași cuvînt, una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
facă înțeleși reciproc, pornind deseori de la ceea ce aveau în comun în limbile lor ca idiomuri germanice. De altfel, în textele scrise în engleza medie se întîlnesc deseori forme duble ale aceluiași cuvînt, una engleză și una scandinavă, iar uneori elementul scandinav l-a înlăturat pe cel englez, astfel încît, sister și egg, de exemplu, au produs renunțarea la cuvintele engleze sweostor și ey. Se constată apoi că, deși pronumele, articolele și alte elemente de acest tip nu trec decît foarte rar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleze sweostor și ey. Se constată apoi că, deși pronumele, articolele și alte elemente de acest tip nu trec decît foarte rar de la o limbă la alta, ele fiind legate de forma internă a unei limbi, engleza a adoptat formele scandinave they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest punct de vedere mai analitice decît cele romanice, iar faptul că toate prezintă, într-un mod mai accentuat sau mai puțin pronunțat, această trăsătură se explică prin unele tendințe din faza lor comună și prin contactele dintre ele. Limbile scandinave nu au mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestei familii de limbi, atît determinanții de individualizare cît și cei calificativi sînt antepuși substantivului determinat și, de aceea, aceste limbi sînt considerate ca reali-zînd un alt tip în comparație cu limbile romanice, tipul cu determinare progresivă. Faptul că în limbile germanice scandinave articolul hotărît este enclitic, oferă cele mai evidente indicii că există diferențieri de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f. heureuse, adv. heureusement). Dacă procedeul schimbării categoriei gramaticale prin topică face din română un tip aparte în familia romanică, procedeul se regăsește, însă nu cu aceeași frecvență, în limbile germanice. Limbile scandinave nu cunosc în principiu acest procedeu, dar au ceva foarte apropiat, căci adverbele care provin din adjective primesc desinența -t, adică aceeași desinență pe care o primesc cînd determină substantive neutre, în acest caz forma adverbului fiind omonimă cu cea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]