558 matches
-
un climat simbolist. Societatea Poloneză de Arte Aplicate beneficiază de apariția unei reviste, Materyały (1902-1905), care, din 1906, va apărea sub numele de Sztuka stosowana (Artă aplicată) și unde se vor regăsi o mare parte dintre artiștii simboliști. IX.2. "Sciziunea" românească și societățile artistice În "Rolul Societăților de arte la noi"485 din 27 martie 1908, pictorul Ipolit Strâmbu, profesor la Școala de arte-frumoase din București, realiza o trecere în revistă a celor șapte societăți de arte din România: Soc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conflictul izbucnește violent în 1896 și scindează Societatea în două tabere, pro și contra Stăncescu. Adversarii lui Constantin I. Stăncescu refuză să participe la Salonul Oficial și deschid "Expoziția Independenților", un preambul secesionist. Secesiunea, sau, în termenii lui Theodor Enescu, "sciziunea" românească, are loc în 1896, cu ocazia alegerii juriului pentru Salonul Oficial. Nemulțumiți de decizia luată cu privire la membrii juriului, desemnați dintre artiștii mai în etate, Ionescu-Valbudea, Eug. Voinescu și Titus Alexandrescu, în detrimentul "lupilor tineri", Artachino, Luchian, Vermont, un grup de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1882-1934), care a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o parte covîrșitoare din această sarcină" avea să cadă asupra Washingtonului. CSN 58/2 pleda pentru o metodă mai puțin agresivă și cerea instituirea unor "regimuri comuniste schismatice"499. "Oricît de improbabil ar putea părea, există șanse să se producă sciziuni și noi putem contribui la lărgirea acestor rupturi, fără a ne asuma vreo responsabilitate". Conflictul avea să se producă între Kremlin și guvernul rebel, nicidecum între Moscova și Washington. CSN anticipa, cu optimism, că în cadrul statelor-satelit ar putea apărea două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît, în urma acestei crize, sovieticii păreau slabi în contrast cu Statele Unite, ceea ce încuraja China să aibă o atitudine mai critică la adresa comportamentului sovieticilor. Acutizarea sciziunii chino-sovietice a forțat Moscova să tolereze independența României în schimbul ajutorului Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului 1019. Obstrucționismul României față de CAER l-a înfuriat pe Hrușciov. În raportul său din noiembrie 1962 către CC al PCR, acesta a învinuit Bucureștiul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate statele, indiferent de sistemele lor sociale"1098. România a avut grijă să nu amenințe Uniunea Sovietică prin conținutul acestei declarații. Documentul nu făcea referiri la chestiunea Basarabiei, care fusese atît de recent abordată și nici nu învinuia Moscova pentru sciziunea din cadrul mișcării comuniste internaționale. Acest document era mai curînd o declarație publică de independență a României ca stat socialist suveran, condus de PMR1099. Și ceea ce era la fel de important în Declarație se arăta că România intenționa să ducă o viață economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]