776 matches
-
le făceau își asumau o imensă responsabilitate, interesul pentru preziceri păstrându-se până în zilele noastre. În Evul Mediu, prezicerile au devenit un har divin, instituționalizat, care n-a mai fost lăsat la voia întâmplării, beneficiind de o încadrare religioasă creștină, scolastică. Cei care o făceau erau parte a unei suprastructuri instituționale, a bisericii, unde era tezaurizată întreaga știință și cultură de dinainte, a Antichității. Pentru judecățile și "prezicerile" lor, Sf. Augustin sau Thomas d'Aquino au fost trecuți alături de sfinți, pentru că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a acestor obiecte. În mecanismul reflectării senzoriale, de clădire a replicilor (copiilor), a fost păstrat rolul acordat pneumei, care contribuie la reflectarea doar a acelor obiecte pe care le poate conștientiza. Aceasta corespunde unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum au fost Guillaume d'Areches (1080-1154), un filosof aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întru îndumnezeire, ca un efort de depășire a simplei comentări și interpretări a textelor sfinte. Reprezentanții acestei perioade au abordat și descris fenomenele sufletești doar în litera Sfintei Scripturi. Unii dintre ei însă și-au permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o serie de încercări reușite de clasificare a tipologiilor spirituale în sensibile, volitive, neîndu-plecabile. În orice etapă istorică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de pe tărâmul fiziologicului natural și trupesc, spre cel ideatic al credinței. În sine, soluția este speculativă, realizată prin introducerea cu abilitate a unui fetiș, a unui substitut de realitate, una imaginativă în locul celei reale, dar cu legătură între ele. Soluția scolastică contează deci pe intervenția activă și decisivă a imaginației, a fanteziei omului, liber dar naiv, lipsit de carte, de a putea să trăiască și într-o lume imaginară. În acord cu acest fetiș se acceptă ca faptelor reale să li
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
li se să poată substitui cuvinte, ca prin jonglarea cu aceste cuvinte să se poată reclădi cele necesare, totul într-o lume suprapământeană, ca loc de desăvârșire și împlinire a nevoilor lumești. În acest sens, metodologia de gândire proprie ordinii scolastice a constituit o pildă de excepție pentru modul în care pot fi preschimbate faptele în idei, pentru felul în care, făcând apel la logică, cunoștințele științifice despre adevăr se pot converti în realități verbal-mitologice. Raționalismul profund al gândirii antice a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de excepție, unii menționați mai sus, reprezentanți ai unui mod de gândire diferit, al unui nou raționalism. Perioada istorică n-a fost atunci numită "revoluționară", ci Renaștere. Ea s-a impus pe fondul unei crize profunde, de ruptură cu ordinea scolastică bine înrădăcinată. De fapt, perioada Renașterii nu este una a elitelor intelectuale, ci una cu rezonanță la nivelul omului concret, încercat de un nou mod de gândire, de intenția de a valorifica singur propriile energii fizice și spirituale, tentative pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Lucrările lor dovedesc interes deopotrivă pentru reprezentarea substanței subiective a personajelor, reproduse în cele mai mici amănunte, ca și pentru descrierea simțurilor, a modului lor diferențiat de comportare. Apariția acestei tendințe a atras după sine zguduirea vechiului raționalism, propriu ideologiei scolastice, linie pe care s-au înscris contribuțiile lui F. Bacon, G. Galilei, R. Descartes, B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei s-a desfășurat printr-un efort imens, nu doar creator, de cunoaștere științifică propriu-zisă, ci și de depășire a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe care s-au înscris contribuțiile lui F. Bacon, G. Galilei, R. Descartes, B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei s-a desfășurat printr-un efort imens, nu doar creator, de cunoaștere științifică propriu-zisă, ci și de depășire a anchilozării scolastice în credință, care s-a completat cu valențele morale ale unui nou umanism. Pe acest drum s-au deschis fronturile unor noi bătălii spirituale, conceptuale și metodologice, scolastica înregistrează înfrângeri pe plan spiritual, s-au făcut importante sacrificii pentru impunerea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tendință care a avut puterea de a marca întreaga gândire științifică ulterioară. Lucrările sale au fost clădite în ideea de a schița perspectivele unei noi logici a lucrurilor, fundamentale pentru investigația științifică. Viziunea lui Bacon s-a opus ordinii ideologice scolastice de până atunci, care de cele mai multe ori se epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în compararea obiectivă a lucrurilor ; făcea posibilă aprecierea obiectivă a rezultatelor experienței o perspectivă de neimaginat pentru vechea gândire și mentalitate scolastică. Bacon a fost tot timpul convins că metoda propusă de el, a inducției, servește cu prioritate cercetarea științifică și are ca scop principal cunoașterea mai aprofundată a fenomenelor naturale și a celor sociale. Pe baza aplicării acestei metode, devine posibilă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gândire inductivă a rămas la el doar o ipoteză de lucru, o schiță, care a marcat însă mult gândirea științifică și culturală a vremii. Această schiță s-a dovedit a fi o rază zâmbitoare pentru gândirea înțepenită într-o ordine scolastică, a cărei lumină a strălucit peste tot ce va urma în domeniul cunoașterii științifice a naturii și a omului. Prin ea s-a deschis o perspectivă care îi făcea să gândească altfel pe toți cei care au cunoscut-o, într-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
A fost edificată o nouă viziune asupra fenomenelor naturale, dar și asupra celor sociale, asupra raporturilor dintre oameni. Era vorba de acțiuni manufacturiere, inclusiv de înțelegere mecanică a fenomenelor sociale, care nu mai puteau încăpea în gândirea anchilozată a perioadei scolastice. Determinismul mecanic al noului mod de gândire cerea o astfel de perspectivă geometrică. Concepția lui Galilei despre natură nu cuprinde în sine nici un element care să se refere distinct la cunoașterea psihologică. Și cu toate acestea, atunci când Galilei vorbea de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
antipsihologism. Dar, faptul că această realitate subiectivă a fost detașată geometric reprezintă o contribuție cu însemnătate deosebită pentru dezvoltarea științelor naturii, în particular a psihologiei. Este interesant cum în relevarea acestei noi realități geometrice a fost eliminată condiția credo-ului scolastic. Și aceasta, independent de faptul dacă în acele lucruri și fenomene există sau nu viață. Cu această perspectivă de gândire s-a postulat că la baza schimbării raporturilor dintre corpuri se află doar influențele pe care acestea le suportă, acțiunile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sistemului său de gândire este doar aparentă, căci noua perspectivă geometrică de gândire deschide drumul spre o interpretarea mecanică a vieții sufletești, spre cea realizată în termenii reflexelor, ai instinctelor, ai asociațiilor, una diferită de cea impusă de credința scolastică. Această perspectivă a însemnat o contribuție importantă adusă la formularea noului mod de explicare a fenomenelor naturale și a celor sociale. 4. Dualismul cartezian Un fondator distinct al noii filosofii postmedievale a fost René Descartes (1596-1650). Acesta a pus bazele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se putea compara cu cel al informațiilor deținute asupra circulației sanguine. Puteau fi invocate aici doar condițiile organice comune, pentru că în raport cu influența condițiilor de viață diferențele deveneau insurmontabile. Noul mod de gândire mecanicist contravenea celui aristotelic, convertit în credo-ul scolastic, conform căruia viața sufletească ar influența în mod divin manifestarea vieții. Noul mecanicism a susținut că funcționarea aparatelor, a organismului în sine este suficientă deja pentru a deosebi viul de neviu. Iar dacă funcționarea organismului încetează, aceasta se întâmplă nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este vorba de reflectarea luminii pe o suprafață lucioasă. Sistemului său mecanic îi scapă nota în plus informațională, ideea reîntoarcerii "spiritelor vieții" la creier. Din această cauză, reflectarea reflexă la Descartes este ruptă de cunoaștere. O ruptură pe care gândirea scolastică nu i-o putea imputa, pentru că ea era mediată de un credo realizat în viața de după moarte. Ambele, în acest sens, reprezintă pași succesivi spre abordarea vieții psihice, ca domeniu de cunoaștere distinct, care în curând va fi inclus în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
familie de evrei, Spinoza a cunoscut în întregime, și a împărtășit, gândirea, carteziană a vremii, căreia a încercat să-i corecteze dualismul. Contribuțiile sale au avut darul să facă acest lucru într-un fel care a tulburat profund ordinea ideologică scolastică a vremii, fapt pentru care el a plătit scump, a fost excomunicat, surghiunit, a fost făcut să sufere atât fizic cât și sufletește. După Spinoza, sufletul nu este o esență independentă de corp, ci el rezultă din multitudinea caracterelor corporale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acord cu legile naturale, când corpul este capabil să cuprindă întreaga natură". Sufletul are propriile sale legi naturale de funcționare. Aceasta este soluția monistă spinoziană pentru relația suflet corp, soluție care a fost considerată un atac la adresa influentei ideologii scolastice, cu accent pe credință, ce conferise sufletului atribute divine, de direcționare voluntară autodeterminată a corpului. Nașterea și susținerea unei asemenea concepții, la Spinoza, își are originea în recunoașterea posibilităților reale ale corpului, în admiterea posibilității că însuși corpul poate să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
omului este dorința Spinoza a eliminat din sistemul său forța independentă a voinței, care la el se confundă cu acțiunea inteligenței. În ceea ce privește voința de libertate, o consideră o simplă iluzie produsă ca rezultat al repetabilității scopurilor. Astfel, în locul voinței spontane scolastice, rezultate din conștiința experienței interne, este așezată dorința, care nu-i altceva decât esența omului. Iar dorința este ceva raportabil la corp, un fenomen psihofiziologic. Astfel, ceea ce-i gândit conștient adică ceea ce-i este dat subiectului introspectiv nu poate fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și despre lucruri. De aceea, în viața prezentă, corpul copiilor trebuie să se transforme în ceva care să fie bun la tot mai multe lucruri, inclusiv la a-și cunoaște sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unde au loc diverse procese asociative, acestea se află întru totul în raport cu vibrațiile exercitate asupra substratului nervos al vieții psihice. La o analiză mai atentă, și sistemul lui Hartley rămâne învăluit abil într-un imens balast politico-ideologic, conciliant față de ordinea scolastică a vremii și încercările sale generoase de explicare cauzală, empirică a fenomenelor trupești și sufletești. 2. Paralelismul neuropsihologic În teoria lui Hartley, viața psihică este explicată pe baza vibrațiilor corporale, care prin natura lor sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în urma celorlalte țări europene, cu un interes scăzut pentru progres, pentru cunoașterea științifică, cu puține preocupări îndreptate spre studiul comportării oamenilor. Puținele inițiative de cunoaștere a fenomenelor naturale sau sociale erau subordonate ordinii sociale medievale și filtrate în spiritul ideologiei scolastice a vremii. În acest cadru s-a născut sistemul teoretic al lui Leibniz, expresie a unei admirabile încercări de a cupla spiritualitatea germană cu emulația curentului renascentist al epocii, în măsură să răspundă și exigențelor cauzei iluministe a vremurilor care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de restul ființelor. VI. PSIHOLOGIA ÎN ATENȚIA FIZIOLOGIEI DIN SECOLUL AL XIX-LEA 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică În societatea secolului al XIX-lea se poate spune că a renăscut interesul pentru cunoașterea științifică și că ideologia scolastică a cedat progresiv din încrâncenarea ei în favoarea admiterii existenței unor oameni cu un statut aparte, liberi să gândească și să acționeze în diverse domenii ale științelor naturii și culturii. Pe de altă parte, ca suprastructură socială, instituția bisericii la rândul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale animalelor în procesul de adaptare la mediu. Ceea ce părea să corespundă unei ordini demonstrative coerente și logice va degenera în final în dezvoltarea unei perspective conceptuale eronate, antropomorfiste. S-a ajuns la aceasta grație aplicării unei metodologii de sorginte scolastică, de supralicitare și divinizare a perfecțiunii vieții psihice umane și de avansare a acesteia ca model în care să se identifice și să se regăsească viața psihică a animalelor în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologie posibilă fiind cea umană. Slăvirea supremației omului asupra naturii, asupra relațiilor dintre oameni și-a păstrat valabilitatea până mai în zilele noastre. Ordinea de stat de atunci, a dictaturii proletare, își permitea să reproducă un asemenea raport de sorginte scolastică, în care imaginii sfinților zugrăviți în biserici le era substituit proletarul din uzină în acord cu ideologia ateistă. Pentru obținerea producțiilor materiale din uzine și fabrici nu avea importanță câtă natură era sacrificată, nu avea importanță câți oameni erau sacrificați
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]