778 matches
-
dintr-o convingere profundă și sinceră; un adevărat patrimoniu cultural bogat care putea să provină numai dintr-o minte mai mult decât sănătoasă. Poate că nu era o inteligență ascuțită adaptată unei scolastici sistematice și unei rigori tehnice, necesare studiilor scolastice». Iată și alte mărturii vrednice de crezare. Profesorul Antonio Pittoni ne spune că: «Don Calabria era prea diferit de ceilalți băieți. Era timid și rezervat. Rezultatele școlare mediocre nu se pot atribui slabelor sale capacități mintale, ci condiției sale de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fapt, va mărturisi toată amărăciunea și umilirea pe care a trăit-o aflându-se la liceu cu băieței mult mai tineri decât el. Și concludea: În ciuda a toate, nu am avut nici cea mai mică îndoială asupra vocației mele». Anul scolastic a trecut repede. Giovanni s-a implicat cu sârguință, obținând rezultate bune chiar și în acele materii care i-au fost totdeauna de antipatice. În acest sens, la examenul final de matematică, don Scapini l-a recomandat tânărului profesor don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
stăpân pe materia sa. Nimeni nu poate să-i impute lipsa de experiență didactică sau un sentiment răuvoitor față de vreun student, dar păcătuia cu certitudine de o ardoare juvenilă și de o rigiditate în a pretinde studiul schemele vechilor texte scolastice care procedau după subiecte, articulate în trei părți (biblică, patristică și rațiune teologică) formulate în forma silogismului filozofic. Pentru a urma o asemenea metodă trebuia să ai o memorie bună, abilitate de sinteză și capacitate dialectică. Giovanni poseda prima calitate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sunt mai mult decât justificate. Prea multe Opere de binefacere erau ivite cu cele mai sfinte intenții, dar mai apoi au falit mizerabil din lipsă de baze umane și spirituale solide. Dar cu don Calabria, atât de contrastat în timpul perioadei scolastice și încercat în toate felurile în vocația sa, episcopul se simte mult mai liniștit. Își dă seama în sfârșit că acel preot umil acționează inspirat de Dumnezeu și e extrem de ascultător față de autoritățile religioase. Cu toate aceste, prudența și vigilența
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și, din păcate, numai trei ale lui don Calabria către Lewis. Limba pe care o foloseau pentru a comunica era latina. Cea a strălucitului profesor de la Oxford era o latină frumoasă, fluentă și muzicală; cea a umilului preot veronez era scolastică și simplă. Lewis era convertit de la ateism la anglicanism. Nu era un teolog, ci un neofit zelos fulgerat de descoperirea că «Dumnezeu este iubire»; un teren facil și propice pentru o întâlnire spirituală cu don Calabria, care a descoperit la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din privirea absentă, și-au dat seama că suferea din cauza slăbirii fizice și a dezechilibrului mintal. L-au internat în spital și l-au pus în repartul psihiatric. Don Calabria, ajutându-se cu gesturi și cu câteva cuvinte în latina scolastică, a descoperit că era un medic austriac. «Tu es medicus?» (Ești medic?). «Utique, sed judeus sum» (Da, dar sunt evreu). «Asta nu contează - îi răspunse don Calabria. Toți suntem frați, fiii ai aceluiași Dumnezeu». Bietul om se destăinui preotului. I-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și pregătit ca să urmeze lui Ion Brătianu la șefia partidului liberal. Urmaș al unui mare român, purtând un nume popular și cinstit în țară, om cu avere însemnată, deci la adăpostul ispitelor și al bănuielilor, om cinstit sufletește, având cultura scolastică a epocii cât și cunoștințele elementare care, pe atunci, făceau bagajul omului politic, liberal foarte moderat, fără nici o izbucnire democratică, viță de boier și om de bună societate, avea tot ce-i trebuia pentru ca să devie un șef de partid. După cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lipscani, 27; Socec & C-ie, Librărie franceză și străină, hârtie en gros și en détail, furnituri de birou etc., Calea Victoriei, 7 (p. 345). Librării - papetării: Alcalay, L. (librărie universală). Asortiment complect de hârtie, registre de comptabilitate, furnituri de biurou, cărți scolastice, lit. franceză, română și germană, Calea Victoriei, 18; Alcalay, M., Calea Moșilor, 112; Barasch, L.M., str. Lipscani, 23; Bercovici, A., Calea Moșilor, 122; Berlandt, L., str. Smârdan, 24; Farchi, S., Calea Victoriei, 55; Feldstein, M., Calea Victoriei, 92; Graeve, F., Calea Victoriei, 40; Haimann
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
impus ca deviză "totul pentru, dar nimic prin popor"88. Sub impactul iosefinismului, valul înnoirilor care cuprinsese toate domeniile vieții publice s-a răsfrânt și asupra vechii Universități din Viena 89, ducând la transformarea sa dintr-o instituție iezuită și scolastică într-o unitate modernă de învățământ academic, subordonată țelurilor statului, ce vizau formarea unui viitor corp administrativ bine instruit și luminat. În special facultăților de filozofie și drept le-a revenit sarcina de a difuza ideologia epocii. Sprijinitorii fermi ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
națiunii din care provenea. II. ÎNCEPUTURILE STĂPÂNIRII HABSBURGICE ÎN BUCOVINA ȘI IMPLICAREA LUI VASILE BALȘ ÎN VIAȚA POLITICĂ II.1. Preludiul anexării Într-o Europă a înnoirilor secolului al XVIII-lea, definit drept Secolul Luminilor, în care laicitatea asalta obscurantismul scolastic și dogmele, iar cunoașterea umană și rațiunea dobândeau noi temeiuri, partea de nord-vest a Moldovei a intrat, sub numele de Bucovina, în 1774, în componența Monarhiei de Habsburg, în care absolutismul luminat, promovat de Maria Theresia și mai ales de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și penitență. În opinia sa, natura în genere și natura umană în special rămâne singurul obiect demn de a fi cercetat și cunoscut. Pe inegalabilul gânditor umanist nu-l mai interesa cunoașterea celor 4 tipuri de cauze solicitate de învățătura scolastică, ci, dimpotrivă, cunoașterea esenței și naturii profunde a lucrurilor. Din infinitatea de forme, cărora natura le-a dat viață, gânditorul olandez se oprește insistent doar asupra omului, care rămâne în opinia sa o ,,divinitate pământească, este cel mai sfânt altar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
obișnuiți, în special asupra nevoilor lor reale de cunoaștere, Rabelais încearcă să descrie, prin opoziție, principiile și metodele potrivit cărora noua educație trebuia să-și croiască drum în acele condiții social-istorice. El dezvăluie consecințele negative ale practicii educative de tip scolastic și se străduiește să surprindă beneficiile pe care le-ar aduce, în formarea tinerilor, utilizarea unor procedee și tehnici educaționale noi, specifice transformărilor din zorii lumii moderne. În direcția susținerii elocvente a acestei convingeri - nevoia de schimbare a metodelor educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
procedee și tehnici educaționale noi, specifice transformărilor din zorii lumii moderne. În direcția susținerii elocvente a acestei convingeri - nevoia de schimbare a metodelor educației și conținuturilor învățământului - Rabelais compara în lucrarea sus-amintită efectele educației dobândite de Gargantua de la un teolog scolastic cu cele rezultate în urma eforturilor și demersurilor educative oferite de către un preceptor umanist pentru tânărul Eudemon. Din acest exemplu, pedagogul francez formula câteva concluzii de natură pedagogică: educația necorespunzătoare produce întotdeauna consecințe dăunătoare asupra dezvoltării naturii libere a omului; în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În finalul acestei cărți, Rabelais își exprima încrederea în natura pozitivă a omului, dar și convingerea conform căreia cheia pentru ca omul să se dezvolte armonios consta în eliminarea piedicilor furnizate de autoritatea feudală sau de o educație necorespunzătoare de tip scolastic. Michel de Montaigne (1533-1592) rămâne în istoria pedagogiei drept figura unui gânditor umanist care a continuat ideile progresiste ale lui Rabelais. Lucrarea sa principală, intitulată Eseuri, cuprinde numeroase idei privitoare la nevoia de educație într-o societate aflată într-un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de un minim de instrucție, asimilau o meserie, iar din valoarea lucrărilor confecționate urma să se întrețină costul școlarizării și cazării. Contribuția pedagogică a gânditorului englez a scos în evidență importanța educației fizice, a luat atitudine împotriva învățământului de tip scolastic, a propus conținuturi instructive legate de viața reală și realistă, a susținut formarea armonioasă a omului, a susținut teza modificării înclinațiilor copilului prin educație, a recomandat învățarea unor meserii ca mijloc de existență și de sănătate mintală. Jean Jacques Rousseau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
februarie 1811. Planul acestui director de școli ortodoxe, sancționat prin rezoluția imperială din 29 august 1812 și publicat în 1813, avea în componența sa 23 de puncte, ce se refereau la următoarele prevederi: susținerea materială a școlilor poporale din fondul scolastic comun al școlilor ortodoxe și de către proprietarul de pământ local, ale cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcțională trebuia să se ocupe de educația a 60-80 elevi, cu clase organizate pe cele două sexe. Școlarii săraci primeau manuale de la comitetul parohial, pe cât posibil gratuit, iar pentru susținerea acestor școli confesionale fiecare comună trebuia să constituie un fond scolastic în bani, pământ sau alte bunuri materiale. Școlile populare superioare (capitale, normale) se puteau înființa în comunele bisericești care aveau peste 5.000 de locuitori, iar cursurile școlare durau 3 ani pentru băieți și doi ani pentru fete, organizate tot
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
între 1 septembrie-30 iunie în unele comitate, în altele între 1 septembrie-31 mai, iar vacanța mare dura 3 luni în mediul rural și 2 în cel urban. Examinarea elevilor se făcea la sfârșitul celor două semestre. Legea XXVIII, Despre autoritățile scolastice, promulgată în anul 1876 va restrânge o serie de drepturi acordate autorităților bisericești privind învățământul confesional. În vreme ce vechea lege din 1868 acorda autorităților bisericești dreptul de a stabili planul de învățământ și conținutul programelor școlare, alegerea manualelor, prin această nouă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A colaborat la „Vatra școlară” (Sibiu), „Foaia scolastică” (Blaj), „Libertatea” și „Noutatea” (Orăștie), „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Gazeta Jiului” (Petroșani), „Comoara satelor” (Blaj), „Gazeta Transilvaniei”, „Luceafărul”, unde este redactor responsabil în 1938 și 1939, precum și la numeroase calendare transilvănene. A semnat și Petru O. Orlățeanu. D. s-a vrut dascăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
și starea de totalitate, de unitate, de indeterminare temporal, spațial și cauzal, precum și putința unei stabilizri a valorilor pe care se fundamenteaz moralitatea uman. În felul acesta, religia e o negație a oricrei tentative de diferențiere ori, cum ziceau filosofii scolastici, de individuație, e o oprire, o inhibiție, un baraj contra tuturor manifestrilor acestei individualitți, din care ies neliniștea, nesiguranța și împrțirea în forme ireductibile a existenței. Combtând seducția pe care prezentul, concretul și imediatul o exercit asupra omului, religia asigur
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filolog mai puțin cunoscut, dar important și meritoriu"), însă se abține să critice această taxonomie, deși este de părere că Șăineanu ar fi trebuit să o corecteze sau chiar să o ignore: " Desigur, autorul ține să ne arate aici pregătirea scolastica, dar el ar fi putut renunța să facă trimitere la Hașdeu, cu atat mai mult cu cât influență acestuia în materie de semasiologie s-a exercitat tocmai prin intermediul lui Șăineanu. În schimb, referirea la studiul lui M. Bréal apărut în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să se ascundă”. Din această perspectivă, opera lui Nietzsche ar putea constitui echivalentul unei teologii apofatice, negative - panaceul posibil al maladiei mortale izvorăte de pe tărămul arid al nihilismului contemporan, rod al raționalizării excesive și al unei teologii catafatice condusă de scolastică pănă la cele mai nebănuite granițe ale sale - ateismul și moartea lui Dumnezeu. Nihilismul nietzscheean nu poate fi așadar tradus prin moartea termică sau apatia universală de la sfărșitul timpului. El trebuie să fie pasărea phoenix din cenușa căreia trebuie să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
intelectuală, este ceea ce Nietzsche numea “cea mai abstractă abstracție.” Iată de ce înclin să cred că vestea “morții lui Dumnezeu” poate să aibă adevăratul ecou doar pe fondul unei teologii a paradoxului, teologie întălnită la Dionisie Areopagitul și abandonată treptat de scolastică și uitată cu desăvărșire de epoca modernă. Sensibilitatea lui Nietzsche în fața unui eveniment de o maximă rezonanță și încrederea lui în puterea supraomului de “a face din disperarea cea mai mare speranța cea mai de neînlăturat” rămăn la fel de stinghere ca
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
BISERICA ȘI ȘCOALA, publicație apărută săptămânal (duminica) la Arad, în intervalul 11 februarie 1877-27 iunie 1948. Subtitlul inițial, „Foaie bisericească, scolastică, literară și economică”, s-a modificat de-a lungul timpului, fiind, în 1939, „Revistă oficială a Episcopiei Aradului”. Era tipărită în format revistă de opt pagini, în bune condiții grafice și tehnice, în special după 1879, când este lucrată la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
postulat metafizic, potrivit căruia faptele legate de voința și de acțiunea umană trebuie puse pe același plan cu cele naturale. Autorul se autodefinește drept "cel mai nominalist dintre nominaliști", în opoziție cu realiștii, prin realiști fiind înțeleși aici adepții școlii scolastice, potrivit căreia conceptele abstracte fac și ele parte din realitate. E aici o influență din partea filosofiei hegeliene. Dar Pareto a refuzat să discute subiecte ca natura activității omului sau esența valorii, afirmînd că ecuațiile economico-matematice surprind relații "obiective" între cantități
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]