1,355 matches
-
-n mine pe cer nu mai sunt stele se mai aude câte un înger căzând lui Dumnezeu îi atârnă de pleoape lacrimi grele de plumb e atâta singurătate în aer pe mine mama nu m-a născut pe pământ a scormonit în cer cu disperare cu laptele și sânge din țâțe șiruind ce mamă am avut! tata și-a făcut mai întâi cruce mare și-a dat cu cușma de pământ în loc de picioare am fost născut cu rădăcini pe care repede
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]
-
pe un scaun , topit de gânduri. Am făcut în așa fel că să ieșim mai repede de acolo. Simțeam în spate privirile ascuțite ale celor prezenți. Pe drum am incercat sa ma gandesc puțin. Îl înțelegeam pe acel tânăr , care ”scormonise” serios în sufletul lui și care avusese capacitatea să dea o formă la ceea ce trăise și o înțelegeam și pe ea . Mintea nu cunoaște modalități empirice de exprimare ci doar un realism independent. I-am explicat că părerea ei contează
CENACLU LITERAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343664_a_344993]
-
se întâmplase și se va interesa ce demersuri trebuie să faca.M-am așezat pe nisip lângă trupul inert și liniștit al tânărului.. Părea că doarme.. Priveam la chipul lui tânăr ce nu apucase să vadă multe din frumusețile vieții ... .Scormoneam în memorie o rugăciune și am lăsat să se prelingă pe obraz o lacrima ce aducea o ușoară liniște în sufletul meu.Buzele mele au rostit fără să îmi dau seama ... Iarta-l Doamne!
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ADEVĂR Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ADEVĂR Ai săpat cărări pe sub pământ, Uitate de picior și legământ, Departe de oameni, scormonind, Scormonitori se spânzura, se prind De funii ce se clatină încoace, Deasupra, pământul care tace. Răvășit de foc,el scoate pâine Din pietre de safir și grâne, Stânci de cremene și munții, S-au răsturnat din temelii, cărunții. Marea răscolita
ADEVĂR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377367_a_378696]
-
și pe toți ceilalți membri ai juriului, acordându-i în unanimitate premiul I. Mihaelei Gurău nu-i lipsește nimic pentru a deveni în scurtă vreme o vedetă incontestabilă a cântecului românesc. O felicit sincer pentru interesul și efortul de a scormoni în lada de zestre a folclorului autentic moldovenesc spre a scoate la lumină noi și noi cântece pline de farmec. Întrunind toate aceste calități nu are cum să fie ocolită de succes. Așa să fie!”. Frazele acestea au fost alcătuite
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
are curajul să apară la lumina zilei. — Te-ai gândit că ar putea fi fostul tău soț? — Nu pot să cred, după cum am aflat, cu ceva timp în urmă, o duce bine cu noua lui familie. Nu are motiv să scormone trecutul. Delia, oftând, numai ea știa de ce, nu mai continuă discuția. Soarele de toamnă le mângâie și chiar le dădu un bronz frumos. - Ce bine este aici! Nu-mi vine să cred că ne complacem în aerul mizerabil din oraș
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377497_a_378826]
-
de zări albastre, Le-am zugrăvit, cu suflet, pe hârtie, Să ciupă strune în inimile voastre. Am pigulit sclipire din natură, Cleștar din soare, rouă din privire, Cu rime am făcut cimilitură- Văzduh, culoare... -, să-ți cânte de iubire. Am scormonit tăcerea lunii,-opacă, Am pus cuvântul să caute lumină Și, îmblânzind-o, o rugai să-ți facă Zâmbetul dulce și viața mai senină. Referință Bibliografică: DĂRUIRE / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015
DĂRUIRE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377613_a_378942]
-
2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului era atât de cald calmul tău dezlânarea fireasca lui prelunga lui curgere îmi topea rana de la glezne fidelitatea lui ca un preludiu îmi scormonea ca într-un sac edeme în loc de inele eu te tot întreb de escapade promenade să mi te fur algelor scufundate în marea ta de scoici amare Referință Bibliografică: PROMENADA 2 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961
PROMENADA 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378502_a_379831]
-
Era de necrezut. Se gândea că nu o să dea înapoi și că va încerca să o distrugă. Pentru Nicolae, căsnicia lor a fost utilă și iar fi fost tot așa și acum. Ceva se întâmplase cu el, dar ce! Își scormonea mintea ca să găsească un motiv, dar nu reuși. Se simțea tristă, nu o bucura,așa cum se așteptase, sfârșitul căsniciei lor. Îi părea rău de el, de socrul ei, de nefericirea lor, știa că alta ar fi fost viața lor dacă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
clepsidra în care suntem închiși! îmi șoptești. Un parfum sublim îți amețește sângele prin pleoape, privești un zâmbet răsfrânt, respiri mirajul iubirii - o emoție până la cer și dorul primordial - simți cum un zid al uitarii se prăbușește, simți cum viscolul scormonește prin sângele tău. Plângi, asculți cântecul, n-ai vrea ca melodia să se termine... de parcă ar fi venit acum toamna sau primăvara, un alizeu printre roșul-galbenul-verdele frunzelor nedesprinse din mâinile copacilor, albastrul gândului unui nou cer și noi, două oglinzi
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
provoca arsuri cu buzele mele fumegând din țigară și te-aș pune la cheltuială: baneocin, dermazin, fucidin și ce-o să-ți mai prescrie pentru prăjeală doctorița ta frivolă și cheală și-ai lua-o la trap poate chiar la galop scormonind în călduri ca o asiatică fabulând ca Esop că nu-i leac mai de soi decât să te mușc pân’ la os Citește mai mult dacă te-aș săruta,ți-aș provoca arsuricu buzele melefumegând din țigarăși te-aș pune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CA O ZI DE BRUMAR! Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul ca o zi de Brumar Și frigul scormonește prin oase. Gândul aleargă prin lume hoinar Răvășit de pustiul din case. Prin sobă, un tăciune și vântul Se luptă ca doi nebuni dezbrăcați. Eu i-am lăsat să-și spună cuvântul; Sper când mă-ntorc să-i găsesc împăcați
CA O ZI DE BRUMAR! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380040_a_381369]
-
sau papuc din plastic, cu un plumb greu de 100 grame la capăt și cu două - trei cârlige nr. 1 legate ceva mai sus de plumb, în care puneam râme negre din baltă, foarte chinuitor de făcut rost în mocirla scormonită de alți și alți pescari, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai trebuia să fie pipota roșie, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. A doua zi ne schimbam locurile. Guvidul mușca
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
singură pe lume. Puținii bani pe care îi câștiga, abia îi ajungeau să ducă un trai sărăcăcios, așa încât, de multe ori, putea fi văzută căutând scoici pe plajă, pentru a-și potoli foamea. Într-o dimineață, după o furtună care scormonise mult timp marea, femeia ieși să vadă ce aruncaseră valurile pe nisip. Nu mică îi fu mirarea când nu găsi altceva decât câteva alge bătrâne. Cum foamea nu îi dădea pace, porni de-a lungul țărmului, răscolind cu un băț
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iar scormone prin gânduri amintirea Când primăvara curge peste plai... Pe culme soarele-și înalță firea Trezind iarăși la viață colț de rai. Privirile îmbracă depărtarea, Cerul se-ntinde peste necuprins, Spre cimitir a înverzit cărarea, Năframe peste garduri s-au întins
AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381939_a_383268]
-
vreodată, Cu verde să îmi scalde în locul ce-am trăit Și-n dunga de cenușă a focului de vatră Ce-am fost, de s-o putea, un zarzăr înflorit Să-l crească-n rămășițe, cu rădăcin-adâncă În zori să-mi scormonească statornicul veșmânt, Iar somnul ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă, Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
doi greierii îmi cântau în ureche jumatate ieri jumătate azi nu există cale de mijloc tu cu arătatorul întins acuzator niciodată n-ai știut ce vrei în colțul celălalt al camerei uitarea își torcea firul jumătate lumină jumătate întuneric nu scormoni jarul te vor arde buzele de dorul sărutului în colțul gurii încă sângeră locul unde a murit surâsul jumătate cald jumătate frig îmbrățișări de suflet peste timp un ghiveci sprijinea pervazul zgâindu-se pe geam rândunicile se întorc mereu ca
NOSTALGIILE CUVINTELOR (32) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379595_a_380924]
-
acopere privirile noastreînzăpezite una în alta!Freamătulcuprinde-mi-lin brațele inimii talede gerul... XI. PREZENT, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Rătăcim între azi și mâine cu pasini neexprimate, cu tensiuni neconsumate, cu nebunia de a scormoni cu fervoare, neliniște, încrâncenare, fiecare nereușită sau ce va veni în clipa următoare. De obicei. cu o devastatoare disperare! Când, doar o singură stare ne poate menține în prezent, ne face să simțim cu adevărat, azi, aici, acum lumina eliberatoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
și de această dată, autorul, prin titlul ales, reușește cu succes să transmită către cititor un puternic mesaj poetic înainte și dincolo de lectura integrală a acestui volum de poezii. Însuși autorul, în poezia care deschide acest volum, ”Dăruire”, precizează: Am scormonit tăcerea lunii,-opacă, / Am pus cuvântul să caute lumină / Și, îmblânzind-o, o rugai să-ți facă /Zâmbetul dulce și viața mai senină.” Așa cum se spune în Sfânta Evanghelie după Ioan, Cap. 1, pct. 1, La început era Cuvântul și
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
oprim, observ că suntem într-o cameră destul de micuță, cu un tapet roz-trandafiriu, care îmi atrage atenția. Gertrude își închide și lasă evantaiul pe o măsuță, iar apoi se îndreaptă spre dulapul din colțul opus al camerei și începe să scormonească în el. Nu îmi ia mult să îmi dau seama ce face: îmi caută o rochie. Mă uit la reflexia mea din oglindă. Corsetul parcă mă lasă fără suflare, iar, pe lângă acest fapt chinuitor, simt că voi leșina din cauza căldurii
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
române, starea națiunii, împreună ca doi buni prieteni! Regizorul - prieten strașnic mi-a propus să-i scriu un scenariu ( el nu aflase de romanul la care tocmai scriu!). În mintea mea, privindu-l, văd deja decorul, cadrele, personajele...”vise”, mintea scormonea după o melodie care să se suprapună ritmului povestirii... Referință Bibliografică: (FRAGMENT DIN ROMAN: SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ȘERBĂNESCU) / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul V, 19 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
e locul: „Aceasta este dovada cunoștințelor dumitale, care au rămas la nivelul lui Alecsandri!” Am tăcut, dar nu rușinat, ci ofensat și furios de-a dreptul, întrucât aveam pretenții la mine în ceea ce privește literatura. Am tăcut, în timp ce mintea mea începuse să scormonească asiduu după un crunt plan de răzbunare menit a spăla afrontul care îmi fusese adus, în fața întregii clase. După cursuri, am ajuns acasă fără ca setea de răzbunare să se fi estompat cât de cât. Am luat o carte din bibliotecă
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
Aici, descoperim savoarea prozatorului de sorginte renascentist întârziat, cu voluptăți șirete pentru pagini inedite din istorie și pline de miez, un împătimit de trecut cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și în hrisoave. Citind paginile despre principele Radu Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
Chestia asta îi stârni curiozitatea. Cine știe ce ascunseseră acolo răposatul hoțoman și cu cel de la pârnaie. Cheia, gândi Mărășteanu, trebuie să fie la hoașca bătrână. Las’ că o iau cu binșorul și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]