908 matches
-
tropicale și subtropicale. În regiunile temperate ei se întâlnesc foarte rar. În prezent ordinul cuprinde peste 1.400 de specii, care au dimensiunea corpului între 9 mm ("Typhlochactas mitchelli") și 21 cm . Cuvântul "scorpion" provine de la grecescul σκορπιός — scorpios. Corpul scorpionilor este divizat în câteva regiuni numite tagme. Anterior se află prosoma (cefalotorace), iar posterior - opistosoma (abdomen). Opistosoma este împărțită în continuare în mezosomă (preabdomen) și metasomă (postabdomen). Metasoma, numită uneori și coadă, este îngustată și se termină cu un telson
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Ele sunt moi în comparație cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind impregnată cu fier și zinc. Această oferă o protecție împotriva dușmanilor și costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice și periodic scorpionul năpârlește. Prosoma reprezintă 6 segmente dorsale contopite formând carapacea nesegmentată și puternic scleritizată. Ea poartă 2 ochi mediani și 5 laterali, câte o pereche de pedipalpi și chelicere, și 4 membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 și telson se deschide orificiul anal. Cavitatea internă a corpului se numește hemocel. În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Cavitatea internă a corpului se numește hemocel. În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa (sângele), scăldând aceste organe. La limita dintre prosomă și mezosomă hemocelul este divizat de către o diafragmă transversală. Sistemul nervos la scorpioni este reprezentat de creier, lanț nervos ventral și o masă ganglionară subesofagiană. Creierul este compus din 2 regiuni: protocerebron, situat anterior și tritocerebron, situat posterior. Protocerebronul inervează ochii, iar tritocerebronul - chelicerele. Creierul dorsal și masa nervoasă subesofagiană sunt conectați prin
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
relativ, mare în centrul prosomei. Acesta inervează pedipalpii, picioarele și țesuturile din primele patru segmente ale mezosomei. Lanțul nervos ventral este compus din 7 ganglioni, 3 în mezosomă și 4 în metasomă. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat simț al scorpionilor este văzul. Pe partea superioară a prosomei sunt plasați 3 - 6 perechi de ochi. Dintre aceștia o pereche mai dezvoltată sunt situați anterior și medain, iar restul în grupuri laterale. Scorpionii posedă organe senzitive specifice numai lor, numite pieptine (lat.
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
metasomă. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat simț al scorpionilor este văzul. Pe partea superioară a prosomei sunt plasați 3 - 6 perechi de ochi. Dintre aceștia o pereche mai dezvoltată sunt situați anterior și medain, iar restul în grupuri laterale. Scorpionii posedă organe senzitive specifice numai lor, numite pieptine (lat. "pectines"). Aceștia reprezintă plăci cu o margine zimțată, asemănătoare pieptenilor. Pieptenii se găsesc pe la doilea segment al mezosomei. Funcția lor nu este pe deplin cunoscută. Cel mai probabil, ei sunt receptori
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
lamele aranjate paralel în care se efectuează schimbul găzos dintre hemolimfă și aer. Plămânii sunt puternic vascularizați. Ei se deschid în exterior prin orificii laterale, numite stigme. Fiecărui plămân îi revine câte o stigmă. Aparatul digestiv. Înainte de a comsuma prada, scorpionii o lichifiază prin injectarea enzimelor digestive, având loc digerarea externă parțială. Tubul digestiv poate fi divizat în trei regiuni intestin anterior, mediu și posterior. Orificiul bucal este urmat de un faringe. Faringele, fiind înconjurat și ajutorat de mușchi, aspiră lichidele
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
coxale, ce se deschid la baza celei de a treia perechi de picioare. În opistosomă funcția excretoare e îndeplinită de o pereche de tuburile lui Malpighi. Glandele coxale elimină metaboliții sub formă de acid uric, iar tuburile - guanină. Aparatul genital. Scorpionii sunt animale unisexuate. Masculii posedă 2 testicule situate printre diverticulele digestive. fiecare testicul este alcătuit din 2 tuburi longitudinale și unite prin alte tuburi transvrsale. Anterior perche de tuburi de longitudinale se contopesc în vasul deferent. Vasele deferente se unesc
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
sunt conectate vezicule seminale. Gonadele femelelor, ovarele, la fel sunt alcătuite din tuburi logitudinale unite prin 4 tuburi transversale. Anterior ovarele continuă cu oviducte ce se unesc în receptaculul seminal. Orficiul genital se află pe primul segment al mezosomei. Majoritatea scorpionilor se reproduc sexual. Însă la unele specii ("Hottentotta hottentotta", "Hottentotta caboverdensis", "Liocheles australasiae", "Tityus columbianus", "Tityus metuendus", "Tityus serrulatus", "Tityus stigmurus", "Tityus trivittatus" și "Tityus urugayensis"), în lipsa masculului s-a observat partenogeneza, un proces în care din ouăle nefertilizate se
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
o locație adecvată, el depune spermatoforul pe substrat și apoi ghidează femela în așa fel, încât spermatoforul să intre în opercula ei, având loc fertilizarea. Odată ce împerechere este finisată cu succes, masculul și femela se vor separa. Spre deosebire de restul arahnidelor, scorpioni sunt vivipari. Perioada de gestație durează de la câteva luni până la un an și jumătate. Dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului femel. După naștere juvenilii urcă pe spinarea mamei lor până la prima năpârlire. În acest timp tinerii nu pot supraviețui fără
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
perioadă mai lungă. Numărul de nou-născuți este în jur de 25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de 35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră că speciile "Hadrurus" ajung chiar și până la 25 - 30 de ani
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de 35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră că speciile "Hadrurus" ajung chiar și până la 25 - 30 de ani Scorpionii sunt de asemenea cunoscuți pentru fluorescență cand sunt expuși luminii ultraviolete. Fluorescența
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de 35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră că speciile "Hadrurus" ajung chiar și până la 25 - 30 de ani Scorpionii sunt de asemenea cunoscuți pentru fluorescență cand sunt expuși luminii ultraviolete. Fluorescența este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
sunt de asemenea cunoscuți pentru fluorescență cand sunt expuși luminii ultraviolete. Fluorescența este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în sălbăticie poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în sălbăticie poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la 20 °C la
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în sălbăticie poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la 20 °C la 37 °C, dar pot supraviețui la temperaturi de îngheț și la căldurile din deșert: speciile din genul "Scorpions" (Asia), scorpioni "Bothriurid" (Patagonia), scorpioni "Euscorpius" (Europa, Orientul Mijlociu) pot
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la 20 °C la 37 °C, dar pot supraviețui la temperaturi de îngheț și la căldurile din deșert: speciile din genul "Scorpions" (Asia), scorpioni "Bothriurid" (Patagonia), scorpioni "Euscorpius" (Europa, Orientul Mijlociu) pot supraviețui la temperaturile de iarnă de aproximativ -25 °C. În Repetek (Turkmenistan), există șapte specii de scorpioni ("Pectinibuthus birulai"), care trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la 20 °C la 37 °C, dar pot supraviețui la temperaturi de îngheț și la căldurile din deșert: speciile din genul "Scorpions" (Asia), scorpioni "Bothriurid" (Patagonia), scorpioni "Euscorpius" (Europa, Orientul Mijlociu) pot supraviețui la temperaturile de iarnă de aproximativ -25 °C. În Repetek (Turkmenistan), există șapte specii de scorpioni ("Pectinibuthus birulai"), care trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt activi noaptea, ziua
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
pot supraviețui la temperaturi de îngheț și la căldurile din deșert: speciile din genul "Scorpions" (Asia), scorpioni "Bothriurid" (Patagonia), scorpioni "Euscorpius" (Europa, Orientul Mijlociu) pot supraviețui la temperaturile de iarnă de aproximativ -25 °C. În Repetek (Turkmenistan), există șapte specii de scorpioni ("Pectinibuthus birulai"), care trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt activi noaptea, ziua se ascund în locurile umede. Scorpionii sunt prădători feroce și vânează diverse artropodelor mici ca insecte, alte arahnide, uneori speciile mai
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
la temperaturile de iarnă de aproximativ -25 °C. În Repetek (Turkmenistan), există șapte specii de scorpioni ("Pectinibuthus birulai"), care trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt activi noaptea, ziua se ascund în locurile umede. Scorpionii sunt prădători feroce și vânează diverse artropodelor mici ca insecte, alte arahnide, uneori speciile mai mari capturează și șopârle mici, șoareci etc, înregistrându-se uneori chiar și cazuri de canibalism. Trihobotriile (fire de păr cu funcție tactilă) ce acoperă pedipalpii
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]