1,662 matches
-
noapte Schaffhausenul, trecându-l prin foc și sabie, pentru a plăti necredința starețului care-și petrecea timpul uneltind la Curtea Imperială Împotriva vecinilor lui de la Nord. Dar pe Otto nu-l putuse prinde, căci fugise prin niște galerii subterane. Deși scotociseră tot palatul, oamenii lui Conrad nu putuseră afla decât niște călugări speriați, cărora tânărul duce le dăduse drumul, privindu-i cu dispreț. De atunci starețul Otto Își petrecea timpul fie la Curtea Imperială, fie În ascunzătoarea pe care nimeni nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu fotografii și alte materiale consacrate evenimentului pe care eram obligat să-l pregătesc și să-l realizez cu toată responsabilitatea, dar cu ceea ce adusesem de la București puteam să încropim o expoziție satisfăcătoare. După aproximativ o jumătate de oră de scotocit prin colbul destul de abundent al magaziei, am sesizat un soi de agitație la șofer. Ce s-a întâmplat, Dobre, de ce te agiți? Ți-a sosit ora de masă? Știți, la unu și jumătate avem o masă pe terasă și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
prietene, nu mai lungesc vorba, fiindcă - știu bine - că abia aștepți să poposim - chiar și imaginar - la renumitul Han Trei Sarmale. Și pentru ca frântura de timp pe care o vom petrece acolo să fie cât mai plăcută, să încercăm a scotoci prin timpul colbăit, așezat aici mai mult în chip de legendă decât ca documente. Îți mai amintești, cred, de prima noastră vizită aici. Era o zi de primăvară, cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Era o
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
intrarea în ulița Vișan, sau despre prima școală din Bucium, cea din 1865, aflată pe malul Vămășoaiei. Dar îmi spăl obrazul acum, când intrăm de adevăratelea în Bucium. Înainte de a face primul pas, e de la sine înțeles că trebuie să scotocim prin cele documente pentru a afla când se pomenește pentru prima oară de Bucium. Și ne este dat să aflăm chiar dintr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
limpezimea și apoi pentru tăria lor. Peste toate acestea, însă, pentru că ele vin de la voievodul neasemuit Ștefan cel Mare și Sfânt! Să nu crezi, dragă prietene, că nu ți-am auzit întrebarea - firească dealtfel. De unde vine numele Buciumului? Apoi să scotocim prin timpul clădit în documente și vom afla că Aron Vodă cel Rău „crezându-se trădat de mai mulți din boierii săi, taie îndată, în Curtea Domnească chiar, pe Bucium velvornic...” după cum ne spune N.A.Bogdan. Istoria mai consemnează pe la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de Schnitzler, dar într-un sens mai scabros, pe linia literaturii provocante a lui Sacher-Masoch!). El purta coșul de nuiele de piață (pe vremea aceea, nu se purtau plase de ață și nu existau pungi de plastic), în care ea scotocea cu senzualitate ca să-mi arate cărțile achiziționate cu nu știu ce ocazie, căci nu erau noi, dintre care răsărea un Kant (poate cel tradus de Traian Brăileanu). Rara, misterioasa ființă, capabilă să mi stârnească peste o viață fantezia, a dispărut și ea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că ideile desprinse din spiritul Cetății noastre așteaptă aproape la orice colț de stradă, așteaptă răbdătoare. Putem privi orașul nostru și într-o dinamică a seducției, atracției, chemării, chemarea spre lucrul tainic, unul ascuns în unghere nebănuite sau colțuri retrase. Scotocim vechiul și urme ale lui, cu credința că noi putem fi primii mari descoperitori. Dar cum scăpăm de un văl, un altul se așterne, încât rămânem cu imagini într-un amestec de real și fantastic. Întreg orașul pare a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de-a lungul timpului, unii - figurine pitorești din Huși. Altminteri, harul de portretist al lui Costache Olăreanu se vădește încă din adolescență, când, elev fiind la Liceul „Cuza Vodă” din Huși, purta corespondență cu Mircea Horia Simionescu, colegul de la Târgoviște. Scotocind prin averea lăsată bibliotecii din Huși, cu ajutorul lui Constantin Donose, am dat și de un dosar cu articolele publicate de autor în 1972, în Tribună școlii, la o rubrică pe care a susținut-o, din primăvară până-n toamnă, ca să-l
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de câteva zeci de texte patristice, majoritatea traduse chiar de el, care-i Întăresc argumentele și demonstrația din corpul volumului. „Dacă citatele se acumulează”, scrie autorul, „aceasta se datorează faptului că am dorit să procedăm În modul cel mai impersonal, scotocind mai cu seamă În tezaurul puțin exploatat al Părinților Bisericii. Nu că, printr-o manie arhaizantă, am fi uitat de precizările teologice și Îmbogățirile de după ei ori că ne-am Însuși de-a valma toate ideile pe care ei le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
noastre de televiziune erau jalnice, șoselele pline de gropi și autocarele ca vai de ele... Eram însă fruntași pe ramură la băgat mâna cât mai adânc în buzunarul clientului, în șicanarea și enervarea acestuia, care începea de la frontieră cu vameșii scotocind minute în șir prin bagaje, în așteptarea "ploconului" obișnuit. Cam așa stăteau treburile, și mai stau din păcate și acum! România are potențial turistic și fiind așezată în centrul Europei poate fi o destinație pentru ceea ce se cheamă "turismul repetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arhitectura populară", obținută prin relații "personale" de la Agerpres, cumpărasem câteva sute de timbre pentru a putea aranja o expoziție filatelică și de la pictorul Ion Tițoiu, cu care călătorisem împreună până la New York, primisem cadou 25 de lucrări de gravură în culori. Scotocind prin Consulat, am găsit o comoară într-o cutie de lemn prăfuită, depozitată într-o magazie "sub scări" o expoziție de grafică cu nume unul și unul, începand cu maestrul Marcel Chirnoagă, rătăcită pe la Rio de cine știe când. Aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dintre odioșii criminali condamnați în contumacie pentru mârșavele fapte comise. Iată de ce sunt aceste Anexe pilduitoare atât de pilduitoare! V. Un caz minunat 1. Avertisment: "Atașamentul față de obiecte reprezintă și un indice important pentru definirea personalității." Da, trebuie doar să scotocești prin arhive pentru a da de cele mai interesante întâmplări pe care le rezolvă Justiția suverană, în marea și incontestabila ei înțelepciune. Și nu le rezolvă oricum, ci într-un mod cu totul magnific. Căutând date despre celebrul caz Rom
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
mai încurcă din când în când toate acele numeroase majuscule, eșecul spargerii s-ar fi datorat faptului că este imposibil să combini țelina, piperul și savarina fără a produce, în caz de consum, un cumplit deranj stomacal. Trebuie doar să scotocești prin arhive pentru a da de cele mai interesante întâmplări pe care le rezolvă justiția suverană, în marea și incontestabila ei înțelepciune. Și nu le rezolvă oricum, ci într-un mod cu totul magnific. Dosarul nr. 2878738, deschis la 31
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a soluționat atât de competent și în timp atât de scurt Dosarul nr. 28787/38, deschis la 31 octombrie 1999, referitor la cauza privind spargerea de la Banca de Credit Auxiliar (BCA) nu este nicidecum un caz particular. Trebuie doar să scotocești prin arhive pentru a da de cele mai interesante întâmplări pe care justiția suverană le rezolvă, în marea și incontestabila ei înțelepciune. Și nu le rezolvă oricum, ci într-un mod cu totul magnific. Iată și un alt exemplu de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
s-a închis. Specificitatea acestei cauze, care a produs un precedent extrem de des folosit, constă în faptul că nu s-a putut dovedi în mod categoric dacă numitul Lajos Sârbu a fost odiosul criminal sau inocenta victimă. Trebuie doar să scotocești prin arhive pentru a da de cele mai interesante întâmplări pe care le rezolvă Justiția suverană, în marea și incontestabila ei înțelepciune. Și nu le rezolvă oricum, ci într-un mod cu totul magnific. (Chiar și pe cele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sale de identitate -, n-ar fi necesare aceste minime măsuri de precauție numai dacă însuși cel numit aici Ludovic L. și-ar pleda cauza, fiind știut că el n-a câștigat niciodată nici un proces, fiind, după știința noastră, care am scotocit mult în arhive, singurul avocat din lume angajat veșnic perdant pe banii grei ai părților adverse. Acestea fiind zise, vom continua această lungă, dar atât de necesară introducere la cazurile în care cele două mari personalități, onorabilul judecător Profesor Universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
foarte greu or cei care trăseseră realmente cu arma Înspre pieptul inamicului nu mai aveau inhibiții prea mari. De aceea, posibil, armata apelase la Prefectură Fălciu iar aceasta la Poliția Huși, cea care era În stare dar și Îndreptățită a scotoci prin oraș după rezerviștii foști răniți. Iată ce scria În adresa nr.10.677/17 noiembrie 1877: „Conform Ordinului telegrafic ce am primit dela Domnul Ministru de Interne, vă invit a lua urgente măsuri ca toți soldații convalescenți ori cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proprietarul chioșcului împărtășește aceeași părere. Dar din punctul de vedere al clientului, structura chioșcului este complet greșită. Ar fi trebuit să existe un raft aproximativ la înălțimea cotului, pe care clienții să-și pună servietele, gențile sau cumpărăturile în timp ce se scotocesc pentru a găsi banii sau așteaptă restul. Cu alte cuvinte, un fel de tejghea. În realitate, singura suprafață orizontală era aproximativ la înălțimea genunchiului, și punea foarte bine în valoare ziarele, dar transforma fiecare tranzacție într-un fel de balet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece, trebuia să poarte un nume. Trebuia boteztă, altfel spus. Așa stând lucrurile, cei cinci fondatori au scotocit în memorie după un nume care să se potrivească nou-născutei, dar mare lucru n-au găsit. După lungi controverse, s-au oprit asupra numelui „Ulpia Traiană” chiar, dar în adunarea următoare - la propunerea lui Maiorescu - au luat-o de la capăt
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
celorlalți - animale dar și plante - deveniți Între timp mai slabi ca noi. Căci, pe drumul evoluției, buturuga mică răstoarnă carul mare și niciodată nu vom fi decât hegemoni, nicidecum independenți, În cadrul biosferei. “Radiosfera”, 5 februarie 1996, ora 12,29 68. Scotocind sub bloc... Oricât ar părea de ciudat, În materie de protecție a mediului există o mare doză de subiectivism. Urmărim starea mediului determinând câțiva parametri chimici: metale grele, clor, bioxid de carbon, de sulf etc., pe care Însă Îi comparăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar pentru asta trebuie să-i cunoaștem evoluția istorică, pentru a ști Încotro ne Îndreptăm și cam ce-ar fi de făcut. Să ne ocupăm astăzi de o altă necesitate umană, adăpostul. Și tot În contextul civilizației. Să presupunem că scotocim sub blocul În care locuim. Spre deosebire de majoritatea animalelor, omul necesită un adăpost: n’are, de exemplu, blană și nici simțuri prea ascuțite. Asta, luând În discuție doar aspectele biologice și neținând seama de viața dublă, materială și spirituală, a omului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe malul stâng al aceluiași Prut și care a așteptat doar modificarea regimului hidrografic al râului, consecutivă construirii barajului de la Stânca, pentru a invada zona, eliminând arborii autohtoni, stejarul, plopul, salcia. Într’adevăr, vin “americanii”, dar nu strică să-i “scotocim” la vamă. “Radiosfera”, 6 mai 1996, ora 12,43 80. Râul, stație de epurare naturală “Omul sfințește locul” spune o vorbă românească. Omul la singular, căci unul sau oricum doar câțiva sfințesc locul, și au ce, Întrucât oamenii, la plural
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
analiză a umorului lui Creangă, provenit din deformarea, dilatarea lumii, îngroșarea anumitor trăsături, "părtenirea uneia din însușiri", menită să ducă spre "o aparență monstruoasă", dar lucru interesant râsul nu devine scop în sine, ci decurge dintr-o lume îndelung privită, scotocită în detaliile ei "supt unghiul ridicolului", în contrast cu tonul serios, cumpătat al relatării. Or, tocmai această duplicitate naratorul serios / limbajul humoresc al personajelor devine suportul de noutate descoperit de Iorga în proza lui Creangă, fapt ce-i permite să-l situeze
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sus vezi o mulțime de pete negre. Tot ce aruncă locuitorii pe geam se oprește pe acest grilaj. La Deirat, în Cisiordania, am văzut grupuri de copii palestinieni întâmpinând cu urale sosirea benelor cu gunoaie provenind de la casele coloniștilor. Ei scotoceau cu râvnă în grămezile cu deșeuri menajere pentru a-și alimenta bucătăria familială. Aici, pubelele de la bogați sunt adresate direct săracilor, dar nu atât pentru a-i hrăni, cât pentru a-i umili. Și toate acestea din cauza unui arbore genealogic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unor simpozioane internaționale a căror temă privea viața și opera lui B. Fundoianu, precum și relațiile literare și culturale germano-române. Publicistica lui Z., ca și prestația de lexicograf, relevă o privire ageră, care nu lasă, pe cât posibil, să îi scape nimic, scotocind fie și prin zone de umbră în căutarea unor lucruri noi. Îi rețin atenția autori despre care nu prea se vorbește, așa cum unor scriitori consacrați li se dezvăluie anumite trăsături sau manifestări puțin sau câtuși de puțin cunoscute (V. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]