587 matches
-
am crezut că are de gând să mă lovească. Dar mi-a aplicat una din sărutările ei umede. — Ei bine, la revedere. Am să mă întorc! Ușa din față se trânti din nou, și câteva clipe mai târziu am auzit scrâșnetul de demarare a automobilului mic roșu. O secundă, am sperat că poate Lizzie s-a întors. Pe urmă mi-am spus ce noroc am avut că Lizzie n-a venit să mi se arunce în brațe după prima mea scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin sufixul -ment(mânt): clasament/clasament-e, plasament/plasament-e, tratament/tratament-e, așezământ/așezămint-e etc. și substantive cu tema lexicală de singular terminată în grupuri fonetice identice (total
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
florile câmpului, codrii Își Întind umbra pentru odihnă, dealurile strălucesc de roadă și belșug, văile răsună de forfota localnicilor, de mlădierea și tropotul jocurilor. Viața pașnică a satelor este puțină vreme alean și liniște peste care răbufnește tropotul cailor și scrâșnetul tancurilor năvălitorilor, când ard casele, sângerează oameni și amuțesc pentru o vreme tineri și bătrâni din partea locului. Zilele cernite nu sunt puține. Sub numele de ajutor și eliberare, În multe locuri, crugul pământului românesc a fost sfârtecat. Puterea celor veniți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
abil avatarul "postmodernist", încât îl subminează cu propriile arme. Într-o Apocalipsă fără finalitate, omenirii și poeziei nu le mai rămâne decât să-și pună ștreangul la gât. Dar Basarabiei ce-i mai rămâne?! Poezia lui Arcadie Suceveanu e un scrâșnet existențial care s-ar putea să fie al unui mare poet". Theodor Codreanu " Nu știu de ce antologiile poeziei românești din ultimii ani nu-l includ pe Arcadie Suceveanu. O "istorie" precum aceea a lui Laurențiu Ulici ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lui Bacovia. În cazul acestuia din urmă, versificația tradițională din primele volume, muzicalitatea voită conturau o tonalitate melancolică, un ritm care nu sugera doar monotonia unei astfel de existențe, ci o anumită voluptate a damnării. La Caraion, fiecare vers este scrâșnet de fiare, materie în descompunere, disonanțele, ruperea de ritm conturează o lume a torturii continue. Durerea, boala sunt părți componente ale existenței zilnice. Spațiul citadin devine unul infernal în care omul este condamnat să-și ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să vă întrerup din dans, dar vă invit la puțin suspans". De megafon este conectat un fonograf, așa că pune un disc produs de Riverside Records cu zgomote de cursă ce constau în mare parte în zgomotul motoarelor turate și în scrâșnetul roților pe linia de plecare. Ei bine, nu a întrerupt dansul efectiv, dar o sută de adolescenți au părăsit ringul când au auzit zgomotele de cursă" (80-81). Subcultura și-a făcut auzită sirena imnului său. Deși poate pretenția lui Capote
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
coborârea ochilor ca rupere a contactului cu interlocutorul, îndepărtarea de acesta), gesturilor de neînțelegere și nedumerire (ridicarea umerilor) etc. b) originea evolutivă a unor gesturi poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv. În acest sens, Allan Pease remarcă faptul că ,,scrâșnetul dinților provine din actul atacului și este folosit și astăzi de omul modern, sub forma rânjetului sau a altor gesturi ostile"43. Un alt susținător al acestei accepțiuni este Desmond Morris care apreciază faptul că ,,avem în comun cu celelalte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ecoul În căutarea sufletului pierdut Bogdan Romaniuc Richard Powers a câștigat National Book Award for Fiction, iar în 2007 scriitorul a fost finalist al Premiului Pulitzer. Intriga celui mai recent roman al său, Cel care cheamă ecoul, este simplă: „Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt, un strigăt frânt și apoi un altul trezesc cârdul (de cocori) din amorțire. Camionul se arcuiește prin aer, prăbușindu-se în spirală pe câmp. Un fior săgetează păsările. Își iau zborul clătinându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
polemică cu Andrei Pleșu din Minima moralia și o scurtă amendare a lui Al. Piru, eseistul nostru are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a grației, a firescului, din care lipsește orice urmă de scrâșnet“. Fapt de o importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât o formulă menită să ilustreze ideea mai veche a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
o sobă de tuci." Mașina rula cu un foșnet monoton și aspru, șoseaua șerpuia la stânga și la dreapta printre coline cenușii, prin vâlcele ascunse; de jur împrejur se așternea o liniște nesfârșită. La intersecții sunetul se amplifica brusc, devenea un scrâșnet prelung, apoi dispărea șoseaua rămânea stăpânită de un singur zgomot apăsat și anost. Dealurile înalte se înfățișau acoperite de vii și livezi ruginii, iar mai sus, spre coamă și vârf, de păduri desfrunzite. Ca să treacă timpul mai repede și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mai abrupte. Vagoanele, de epocă, bine Întreținute, au mecanisme de conducere vetuste, roți mari și manete - bronz, aramă și alămuri - dau semnal strident Înainte de fiecare colț, sunete ca cele din studenția mea. Pasagerii se bucură ca niște copii la viraje. Scrâșnete Îngrozitoare de roți. Mai sunt și niște vagoane care urcă pante abrupte cu ajutorul unor cabluri. Peste tot (metrou, autobuz, tramvai) se merge cu un permis pe care am dat 14 euro pe 5 zile. Apoi se Încarcă, câte zile mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Prin perdeaua densă a fulgilor de zăpadă care continuau să se așeze, la o grosime de mai bine o jumătate de metru, în liniștea aparentă a zilei, eu îmi vedeam de - ale mele. Se auzea doar zgomotul apei Trotușului și scrâșnetul roților zecilor de vagoane care se depărtau mânate pe calea ferată - dus și întors. Îmi amintesc și acum durerea puternică pe care am simțit-o când, ajungând acasă, l-am găsit și văzut pe tatăl meu mort. Aspru cu mine
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o auzi!" Ea făcu nu din cap, refuzând din nou să intre într-un joc care îi stârnea frica, deși începuse să perceapă și ea respirația orașului adormit ca pe ritmul unui cal lansat în noapte. O mașină frână în scrâșnet de pneuri și șoferul lăsă în jos geamul: Dacă vreți să vă omorâți, duceți-vă în altă parte. Aruncați-vă în Neva, de exemplu! Margareta îl luă pe Arcadi de braț și urcară pe trotuar, în vreme ce el, aplecat asupra chitarei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o parte, ochii lui stranii fixați asupra mea. Lângă el se găsea un șoricel care fusese spintecat. Dar nu mai era nimeni altcineva în cameră și aproape că am leșinat de ușurare. Am înghițit din greu, dar când am auzit scrâșnetul roților pe asfalt, am sărit la fereastra deschisă. Afară, pe Elsinore Lane, un 450 SL de culoare crem dispărea după colț, pe Bedford Street. Am coborât anevoie treptele, la ușa din față, unde stăteau acum Wendy și Robby și Sarah
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
protecție, de iubire totală și desăvârșită. Undeva, în lumea asta, la o margine de sat, o mamă singură cu șase copii plângea nenorocirea care se abătuse brutal și nedrept asupra familiei sale. Dubița neagră a demarat din fața porții cu un scrâșnet violent, scobind pământul zgrunțuros de sub roțile din spate, accelerând cu viteza ghepardului în secunda în care a hotărât prinderea și uciderea victimei. Stând pe băncuța îngustă, rezemat cu spatele de peretele dubiței în momentul demarării în trombă a mașinii, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dat ne va arăta pe noi în adevărata noastră lumină, ce-am făcut cu viața noastră și mai ales ne va întreba dacă suntem mulțumiți de noi înșine? Pe mulți îi va aștepta o mare dezamăgire, pentru mulți va fi...,,scrâșnet de dinți !” Isus Christos ne îndeamnă clar în acest sens: ,,Căutați bogății în Cer și nu pe pământ!” ,, Nu căutați slava oamenilor, ci căutați slava lui Dumnezeu!” Privind retrospectiv la propria mea existență, am înțeles că ceea ce mi s-a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
subterfugiu extraordinar, le aranjase așa încât să pară însărcinată. N-am dormit toată noaptea. Următoarea zi, luni, la 8 fără un sfert, totul s-a reluat; s-a instalat [numai] anticarul, marele șef n-a mai venit. Scara bibliotecii scotea un scrâșnet lugubru când se deplasa de-a lungul rafturilor; agentul cerceta cu îndemânare și întorcea cărțile alese, rămânând totuși agreabil și căutând să fie politicos; a ales 475 de cărți, pe cele mai bune; mi-a spus că el are obiceiul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru care autobuzul traversează lanțul munților și intră într-o coborâre vertiginoasă, parcă într-o competiție de viteză cu un adversar nevăzut. Din când în când câte o camionetă prăfuită apare din direcția opusă, moment în care ambele încetinesc cu scrâșnet de frâne, apoi trec unul pe lângă celălalt într-un nor de praf, aproape atingându-se dar păstrând o viteză respectabilă. Privesc în jur la restul călătorilor majoritatea moțăie sau discută impasibil, fără să dea atenție faptului că ne îndreptăm ca
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
subsolul Comitetului Central. La sugestia, se pare, a lui Barbu Petrescu, Ceaușescu organizează un miting a doua zi, 21 decembrie. În timpul discursului rostit de Ceaușescu la mitingul din fața C.C.-ului se aud brusc țipete de femei, răpăit de gloanțe și scrâșnete de tancuri. Ce se întâmplase? La mitingurile lui Ceaușescu, de regulă, echipa de sonorizare utiliza o bandă de magnetofon cu urale, aplauze și lozinci, amplificate prin stații în întreaga zonă. Pe 21 decembrie, o echipă instalată în podul Ateneului s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la rețeaua de amplificare a Pieții Palatului și, în plină cuvântare a lui Ceaușescu, a introdus în stație o bandă sonoră înregistrată anterior, la represiunea din fața Catedralei de la Timișoara. Pe banda se aud urlete de femei, răpăit de mitraliere și scrâșnete de tancuri. Pe 21 decembrie, cănd bandă este introdusă în stația de amplificare de echipă din podul Ateneului, lumea adunată la miting aude răpăitul de gloanțe și urletul femeilor dinspre zona Victoriei. Cei prezenți intra în panică, refugunda-se. Ceaușescu, lipsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
fantomatic Îi oferă În van un braț pe care ea nu-l vede. („Eram acolo, părăsită de toți, comme la Comtesse Karenine“, s-a plâns ea ulterior, elocvent, dar nu tocmai corect.) Ușa sălii de așteptare se deschide cu un scrâșnet Înfricoșător, caracteristic nopților foarte geroase; afară năvălește un curent de aer fierbinte, aproape la fel de dens ca aburul locomotivei care gâfâie În gară; și În acel moment, Zahar, vizitiul nostru, ia În mână situația - o matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
parte cu roțile Încă Învârtindu-se vioaie. Modificarea vitezei trenului Îmi Întrerupea uneori firul somnului. Lumini lente se perindau pe lângă noi; fiecare investiga, În trecerea ei, aceeași crăpătură, apoi un compas luminos măsura umbrele. Deodată, trenul se oprea cu un scrâșnet lung de frâne cu aer comprimat. Ceva (ochelarii fratelui meu, după cum s-a dovedit În ziua următoare) a căzut de sus. Era minunat de palpitant să te deplasezi până la picioarele patului, târând după tine o parte din așternut, ca să desfaci
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a unui bătrân călugăr îngenuncheat la picioarele Lui. Mugetul furtunii, ploaia, freamătul pădurii bătută de vânt și trosnetul focului din vatră ... Un ciocănit în poartă. Bătrânul cufundat în rugă nu clintește... Nu clintește nici la a doua bătaie, nici la scrâșnetul ruginit al balamalelor. Așteaptă, sunt în rugăciune, șoptește bătrânul fără să ridice capul. În obscuritatea chiliei, abia se deslușește omul rezemat cu spatele de ușă, tăcut, respectându-i ruga... Șuierul vântului, ploaia și tusea seacă a străinului. Bătrânul își face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o scândură pe care scrie cu litere mari: "TALHARI" Porțile grele de stejar, legate în fier, scârțâiră prelung din balamale, deschizându-se. Să coborâți stârvurile aistea! poruncește Ștefan. Destul mi-au împuțit cetatea! Și dă pinteni, întrând în curtea cetății. * Scrâșnetul lanțurilor, tropotul cailor, zarva o făcură pe Maria să arunce cartea și să dea fuga la fereastră, pe care o deschise smulgând-o aproape. Ploaia îi biciui fața, orbind-o. Curtea nu se vedea, era dincolo de al doilea zid de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și-a zugrăvit impresiile de la Iazu Vechi într-un lung poem despre colectivizare. O încercare a dușmanului de clasă de a demola scena a fost dejucată de proaspăt unita țărănime. Poetul încă nu renunțase la scheme, întrebuințând tacâmul de rigoare; scrâșnetele cu spume la gură și ura care țâșnea ca niște cuțite din ochii chiaburilor. Curând schemele proletcultiste îl vor dezgusta pe Labiș iar poezia sa anecdotică nu va mai fi selectată în volum. Versurile de acest fel vor rămâne înmormântate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]