1,587 matches
-
teama de a nu greși iar, își verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii căruia citește, corect, pasiunea. Avocatul rămăsese de fapt un țăran, al cărui suflet "fără complicații sentimentale" vibra doar la "poezia bălegarului, a scroafelor monstruoase de grăsime, a vițeilor cu botul umed, cărora le întindea mâna să i-o lingă, a iepurilor încărcați de stogul lânii mătăsoase". Speriată de forța animalică a pasiunii brute ("nici pentru Poslușnicu nu exista suflet, cum nu existase nici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din capu’ satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o omul la cap și ce nu spune omu’ la beție? O mai plesnește omul și aiurea, fiindcă dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a sparge odată gașca aceasta a milogilor legali prin abrogarea acestei legi. Asta, doar dacă nu cumva și partidul acesta va fi năpădit de năpârcile acestea atât de vorace. Vom trăi (cum vom putea) și vom vedea! Ghid pentru urcarea scroafei în copac C ică în una din zilele acestea ale glorioasei guvernări Boc, zile binecuvântate și aghezmuite asezonat cu tipul de eveniment de către Marele Jupân de la Cotroceni, într-o Policlinică, sau mă rog, în ce a mai rămas din clădirea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-mi mai aminteam de chestia asta, despre care vecinul meu de la patru, jură că s-a întâmplat de-a adevăratelea, dacă nu aș fi observat cum fenomenul acesta de autoevaluare și autovalorizare (unii insinuează că e fenomenul de urcare a scroafei în copac!) capătă din ce în ce mai mult amploare. Și dacă măcar ar exista ca o stare de fapt inofensivă, nu ar fi nimic, dar o hahaleră după ce s-a autoevaluat, că el e o mare sculă pe bascula contemporană și dacă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai grele pentru absolvenții de liceu. Cei implicați o știu, dacă sunt elevi, rude sau mai ales părinții celor în cauză. Cei neimplicați o știu într-o atmosferă mai relaxată de la televizor. Pentru că în zilele noastre, de când s- a urcat scroafa-n copac, și bacalaureatul se mediatizează. Mulți încă nu sau gândit dacă ăsta e un lucru bun sau nu. Însă, judecând după ce știre se difuzează înainte și după cea cu „bacul”, tind să cred că nu. Nu cred că învățământului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din ce în ce mai des, oare tu mărite domn Băsănău, când o să-ți primești pedeapsa pentru prăpădul social și economic făcut în țara aceasta? Tare aș fi curios să aflu. Chiar dacă morile lui Dumnezeu macină încet, dar cică macină bine! S-a suit scroafa-n copac Degeaba ne-am bucurat noi, cândva, că omul a coborât cu succes deplin din copacul precambrian, sănătos tun și cu mare disponibilitate de a trece fluierând în tabăra numită zoon politikon. Sărmanul copac n-a rămas liniștit să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trece fluierând în tabăra numită zoon politikon. Sărmanul copac n-a rămas liniștit să-și legene a doină frunza și ramul, fiindcă în vremurile noastre, aflate complet la cheremul acelui zoon politikon, tot mai mult se observă cum se cațără scroafa-n copac. Cum, necum, se cațără și basta! Mai ales că este ajutată, nu chiar la modul dezinteresat să se cațere. Cine-o ajută? Păi n-are cine? Numai privește prietene câți ciraci are în jur Băsănău, și o să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai înaltă cracă. Însă, uneori se mai întâmplă și scurtcircuite în sportul acesta, în relațiile cu „intelectualii” săi, acei pupincuriști ocazionali, un fel de hahalere, „mici de inimi, mari de patimi” cum zicea poetul. Când și-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acolo, de-o carte de interviuri pe coperta căreia să figureze ca autor, se făcea că nici n-a auzit grobianismul prezidențial și zâmbea pașnic și îngăduitor la justificările de trei parale ale matrozului eșuat în mlaștina Cotrocenilor. Dar cum scroafa a guițat prea tare, iar Băsănău a scăpat porumbelul cu regele, gata, s-a schimbat foaia, pe loc s-a băgat iarăși moralitate la băcănie și s-a dat drumul în libertate ipocriților pe străzi. Drept urmare, mulți dintre băsiștii cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
poate, și neînțărcat. Chiar din clipa în care îl ia în primire, vorbește cu dînsul frumos. Pe la pîntece întinde mîna șil scarpină încetișor desmerdîndu-l, că nu este altă plăcere mai mare a porcului ca ,,skărkinatu “ pe pîntece, fie purcel de la scroafă, sau fie haram de doi ani. Cînd îl scarpini, îți lasă mîncare, îți lasă și tot aplecîndu-se moale în palmele tale, de mai că îl scapi la pămînt pe cel mare și greu. Pentru asta și cumpărătorul îl scarpină boscorodindu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la umor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. Într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. Într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... 4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura ambițiilor sale, așa că a devenit de-a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele de scroafă umplute, udate cu cele mai bune vinuri de Falerne, de efebi, de curtezanele îmbrăcate sumar și de practica degetului vârât în gât pentru a putea continua orgiile demne de Trimalchio al lui Petroniu, Epicur afirmă teoretic și trăiește practic un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine ca mine, să crească mare și gras ca mine“, iar de ești slab, zi-i: „Să fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ești slab, zi-i: „Să fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le faci semnul crucii. Dacă un copil mic doarme ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
des folosite: pa cia u ră, bon doc, sfrânțit, hoț, bețiv, curvar, pe ze venghi, sodomit, foarță, mojic, varvar, prăpăditor agoniselii, de neam prost. O parte dintre acestea sunt folosite și pentru soacră, la care se mai adaugă: curvă bătrână, scroafă bătrână, cățea. După un an de separare de corp, Iacovache, logofăt de taină din București, refuză să se mai împace cu Ruxandra, fiica Saftei Picătură. După ce l-a acuzat de toate relele din lume, inclusiv că a umplut-o de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Emil Brumaru Oh cît de verde-i leușteanul În care tu îți verși ligheanul După ce-ți speli lin dolofanul Și cît de roșie-i garoafa Ce-o poartă-n rît spre tine scroafa Ca să ți-o prinzi în păr cu-agrafa Și cît de-albastru-i trandafirul Din care extragi elixirul De viață lungă cum e firul Și cît de galbenă e floarea Soarelui dulce-n înserarea Pe care-o mișcă-n aer boarea Și
Culorile terținelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8697_a_10022]
-
evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în mână, vorbind doar cu ea și făcând socoteli doar de ea știute. Popa Cucoș stătea în dreptul porții la biserică, în cealaltă parte a satului, pe pământul ungurenilor. Ieșise din casa pariohială cu gândul de a da mâncare la porci. Scroafa i-a fătat șase purcei și mai are o animală mare de porc într-un coteț, lângă biserică, la câțiva pași. Asta e de fapt toată averea popii Cucoș. Asta și credința. Va vinde porcii și își va permite să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să fac-asemenea un tânăr, ce iubește. Amicul nostru cel posac Se duce - ca gânsac. AUTOR ȘI EDITOR (Pfeffel) E. De ce așa de trist, obscur? A. Ah! un nemernic mi-a furat Poemul meu neimprimat! E. E. Sărmanul fur! LEOAICA ȘI SCROAFA (Pfeffel) Ca mine-n toată lumea nu-i O mamă, care s-aib-atîți copii - Scroafa se lăuda unei leoaice. Ai mulți - răspunse asta - unul eu, Dar este leu. {EminescuOpIV 201} DE VORBIȚI MĂ FAC CĂ N-AUD De vorbiți mă fac că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gânsac. AUTOR ȘI EDITOR (Pfeffel) E. De ce așa de trist, obscur? A. Ah! un nemernic mi-a furat Poemul meu neimprimat! E. E. Sărmanul fur! LEOAICA ȘI SCROAFA (Pfeffel) Ca mine-n toată lumea nu-i O mamă, care s-aib-atîți copii - Scroafa se lăuda unei leoaice. Ai mulți - răspunse asta - unul eu, Dar este leu. {EminescuOpIV 201} DE VORBIȚI MĂ FAC CĂ N-AUD De vorbiți mă fac că n-aud, Nu zic ba și nu vă laud; Dănțuiți pre cum vă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]