950 matches
-
trunchiate oblic (Pl. 21/7), o piesă prezintă trunchiere perpendiculară (Pl. 21/5) pe axul piesei și o piesă prezintă trunchiere concavă (Pl. 21/6). Utilitatea cea mai probabilă, din punct de vedere morfologic, o constituie cea de inserție de seceră (PĂUNESCU 1970, 100), deși doar o piesă din cele cinci mai sus menționate prezintă urme de uzură sub forma lustrului. Piesa cu trunchiere concavă e posibil să fi îndeplinit o funcție asemănătoare lamelor cu encoche. Din punct de vedere al
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
axul piesei, a fost realizat un burin de unghi. Cea de a doua piesă o constituie un gratoar dublu cu deliniament rectiliniu, oblic față de axul piesei, amenajat pe o lamă trunchiată care, inițial, pare să fi servit drept inserție de seceră. Din punct de vedere al dimensiunilor ultima piesă menționată se încadrează în categoria uneltelor microlitice (lungime acesteia este de 3,3 cm), în timp ce a doua piesă se încadrează în categoria uneltelor de mărime mijlocie (lungimea acesteia este de 4,8
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În mod special ne-am concentrat atenția asupra a trei lame, încadrabile în clasa 1.1.1., dar care prezintă caracteristici ale uzurii cu totul speciale. Acestea se deosebesc de restul lotului analizat printr-un lustru puternic (tipic inserțiilor de seceră), distribuit bifacial pe întreaga lungime a laturii utilizate. Urmele de uzură sub forma microfracturilor sunt însă atipice pentru atribuirea utilității de inserție de seceră. Acestea se caracterizează printr-o rotunjire puternică a tăișului laturii utile și prin prezența masivă a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
totul speciale. Acestea se deosebesc de restul lotului analizat printr-un lustru puternic (tipic inserțiilor de seceră), distribuit bifacial pe întreaga lungime a laturii utilizate. Urmele de uzură sub forma microfracturilor sunt însă atipice pentru atribuirea utilității de inserție de seceră. Acestea se caracterizează printr-o rotunjire puternică a tăișului laturii utile și prin prezența masivă a rupturilor și fracturilor gradate. Acești indici, corelați cu caracteristicile morfologice unitare ale celor trei piese (lungimea cuprinsă între trei și patru centimetri și lățimea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de observații (după sistemul S. Yamada și A. Sawada) Concluzii: unealtă folosită într-o mișcare de tăiere uni/bi direcțională la un unghi de aprox. 900 față de planul piesei, pe un material cu duritate mică (plante non-lemnoase) funcție probabilă: inserție seceră. Unii cercetători, pe baza experimentelor, asociază prezența striațiilor în formă de cometă cu orientare paralelă cu muchia uneltei cu acțiunea de secerare a gramineelor domestice (KOROBKOVA 1993, 373 și fig.2:2) Piesa nr. I.28 (Pl. 30) Fișă de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nr. I.28, o lamă de dimensiune mijlocie, cu una din laturi retușate continuu cu retușe directe abrupte, prezintă un lustru puternic pe latura utilizată și a fost inițial considerată, tocmai pe baza lustrului, ca având funcționalitatea unei inserții de seceră. Analiza microscopică a relevat însă implicarea piesei într-o acțiune longitudinală asupra unui material de duritate medie. Putem presupune, în acest caz, că respectiva piesă a fost folosită pentru fierăstruirea unor obiecte din lemn. Dezvoltarea puternică a lustrului indică o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vedere al activităților economice relevate prin studiul traseologic al utilajului litic cioplit, se remarcă în primul rând piesele care „vorbesc” despre practicarea agriculturii. Analiza traseologică a lamelor neretușate de dimensiuni medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat eficiența acestui tip de unealtă, randamentul său fiind doar de 2,5 ori mai mic decât cel al unei seceri din metal (SKAKUN 1993, 364). De altfel, piese identice, atestate în epoca bronzului, confirmă nivelul tehnologic avansat atins de acest tip de unealtă încă din eneolitic. Din punctul de vedere al tipurilor de unelte realizate pe materii dure animale identificate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
până acum nici Evanghelia, nici suferințele fiecăruia din noi”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către smirneni), cap. V, 1, în PSB, vol. 1, p. 220-221) „Nu știi oare că credința premerge tuturor lucrurilor pe care le face omul? Care plugar poate secera, dacă nu crede mai întâi în pământul în care aruncă sămânța? Sau cine poate călători pe mare, dacă nu crede mai întâi în corabie și în căpitanul corăbiei? Care bolnav poate să se vindece, dacă nu crede mai întâi în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îmbuca. Sensul actual de „obraz“ din română apare și în derivate ca bucălat, bucos. Tot evoluție pe teren românesc este și sensul de „fesă“ al lui bucă. Falcă < lat. falcem (forma de acuzativ a lui falx), care la origine însemna „seceră“, sens cu care s-a moștenit cuvântul în unele limbi romanice: it. falce, fr. faux. În română, rezultatul normal (conform legilor fonetice care au acționat în trecerea de la latină la română) îl avem numai în graiul moldovenesc, unde falce (nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
falce (nu falcă) înseamnă o anumită suprafață de teren. Forma falcă a fost explicată ca un singular reconstituit după pluralul fălci (la fel cum, după pluralul foarfeci al lui foarfece, s-a creat forma de singular foarfecă). Schimbarea semantică de la „seceră“ la „falcă“, existentă numai în română, se explică prin faptul că mandibula seamănă ca formă cu o seceră. Gură < lat. gula „esofag, gâtlej“. La început, gură se folosea numai pentru animale (cf. fr. gueule), așa cum se vede din expresia calul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
după pluralul fălci (la fel cum, după pluralul foarfeci al lui foarfece, s-a creat forma de singular foarfecă). Schimbarea semantică de la „seceră“ la „falcă“, existentă numai în română, se explică prin faptul că mandibula seamănă ca formă cu o seceră. Gură < lat. gula „esofag, gâtlej“. La început, gură se folosea numai pentru animale (cf. fr. gueule), așa cum se vede din expresia calul e tare în gură sau din cuvântul compus gura-leului. În româna veche, exista și cuvântul rost „gură“ care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut face ca lat. granum să se fixeze
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
individualism fals și dezrădăcinat, adus de comerț și industrie în depresiva colectivitate contrafăcută a orașului modern. El poate fi salvat, ar putea susține creatorii moderni de mituri, de către noi eroi, care recuperează puterea latentă în simbolurile străvechi, neexcluzând fasciile, zvastica, secera și ciocanul", iar posibilele întruchipări politice ale unei astfel de mitologii sunt evidente, una din ele propunând o societate omogenă, preponderent rurală, "înrădăcinată", cu o structură riguros ierarhizată, societate care ar trebui să posede o tendință religioasă ori mistică aptă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
riguroasă a ritualului și pe efectul magic scontat).880 Condiția titanică sau ascetică (sărăcia e atât o virtute cât și o obligație) a muncitorului este similară aceleia a misticului (Partidul devenind o Biserică în care "muncitorul își face cruce cu secera și ciocanul"), întrecerea (cu sine în primul rând) presupunând puteri magice ca de basm, mai ales asupra somnului, neodihna neputând fi decât un "semn de onorabilitate din partea omului muncii", singura motivație părând a fi autodepășirea "într-o cursă la limita
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
expresie pe chip la hoarda de copii mucoși care săreau și țopăiau pe pavaj. Copiii se jucau zgomotos, fără a-i lua În seamă pe cei mai mari decât ei și fără să observe semnele vopsite rudimentar - svastici, ciocane și seceri ori celelalte obscenități care Împânzeau zidurile pe stradă, reprezentând dogmele ce-i separau pe adulți. Sub nivelul străzilor pline de gunoaie și la umbra construcțiilor care le Înconjurau și care Împiedicau soarele să pătrundă, se aflau beciurile În care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
parc, deși am fost o dată astăzi în parc. Acum și-a luat tableta și dinspre pat se aud chicoteli. Știu că nu mai e mult până mă va chema insistent să îmi arate ce monstru a construit. Ce fantomă cu seceră sau cum se dau niște copii spanioli pe un tobogan uriaș într-un parc de distracție din Barcelona. — Mama, te-ai hotărât unde mergem în vacanță ? — Nu. Tu unde vrei să mergem ? — Eu vreau să stăm acasă. Nu stăm acasă
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
pe Germanicus: — Vrei să străbați drumul parcurs de Alexandros Macedon, după victoria de pe malul Granicus-ului? Și cum Germanicus încuviință pe dată, îi conduse la marele templu aflat în vârful colinei, unde era venerată Artemis, zeița fecioară care poartă pe cap secera lunii și strivește cu piciorul un șarpe. Pe când caii urcau lent spre templu, le povesti că, în noaptea în care s-a născut Alexandros, un nebun a dat foc templului, iar marele preot, Megabyzus, a profețit că vor avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o ușă laterală pe terasa din spatele casei. Urmări un șir de femei care scoteau buruienile, Înaintînd de-a lungul pajiștii. Erau douăzeci de chinezoaice Îmbrăcate cu tunici și pantaloni negri, fiecare pe un scăunel mini natural. Ședeau umăr lîngă umăr, secerile lor sclipind În iarbă, În timp ce ele pălăvrăgeau fără Întrerupere. În urma lor, pajiștea doctorului Lockwood se Întindea ca un șantung verde. — Bună, Jamie. Iar meditezi? zise domnul Maxted, tatăl celui mai bun prieten al lui, ieșind pe verandă. Era o figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
șpriț la restaurantul-bodegă Pucheni, din apropierea cinematografului Munca, vizavi de Oficiul Poștal nr. 29. Mai bine ar pune ban peste ban și și-ar cumpăra paltoane, nu de alta, dar iarna oricând bate la ușă. Mereu aceeași, Într-o mână cu secera, În cealaltă cu ciocanul. Ce-ar fi dacă ar intra În atribuțiile pompierilor să stingă și focul din sobe? Sunând, firește, tot la 08! Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea În Zanzibar a fost adus un arbore necunoscut aici, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cât vedeai cu ochii și ne tocmeam pentru niște bani și lucram. Mergeam mai mulți și ne alegeam Între noi, să nu fie vreunul mai puturos și să câștige pe degeaba, ne duceam la Copșa Mică și lucram noaptea la seceră, la lumina focului, ardea o sondă de gaz și lumina noaptea ca și ziua și lucram, și lucram. Și mi-era rușine de lume că n-aveam vacă, că aveam doar capră și mi-era rușine că la noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
moarte. Știi tu, ce este aia moarte, habar nu ai, că el a fost În război, tu - nu, și-ți arată pulpa, „aici m-a lovit o schijă”, și pe urmă Își arată degetul mic, „aici m-am tăiat cu secera când eram copil, că trebuia să secerăm și să facem pâine, și uite aici, uite aici la călcâi, asta o am de când am sărit cu parașuta”, te minte, evident, „și de-abia s-a deschis, de am căzut ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mână întunecată și hotărâtă a sudului care mă ținea pe pământ. Părea să-mi spună: trebuie să rămâi, să uiți, fără să cauți sensul acestui negru de fum care ne atinge. Își făcu o cruce, mare, pe frunte, ca o seceră a necunoscutului. Mi-am făcut și eu cruce, după el, ca un copil neascultător în preajma preotului. Ne-am pus de acord în privința orelor care urmau, era încă devreme, trebuia să treacă un anumit timp înainte de transferarea sicriului. Eu nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
norii înalți de vară. Țăranii făceau căpițe de fân, iar galbenul lor saturat îmi amintea de poveștile pe care ni le spunea mama despre anii petrecuți în România. Evadam în această lume de dinaintea timpului meu, mă întorceam la coase și seceri ca să mă aflu acolo în siguranță, ferit de fraza pe care tata-mare o va face din nou să iasă din trupul lui uriaș - în una din secundele următoare: —Și ce mare scofală e de capul rubedeniilor tale, muritori de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ultramarinul și portocaliul - violete și pure. La spatele meu, deși nu răsărise încă soarele, se putea distinge câmpia Bavariei ca un covor negru, imens, în vreme ce la stânga era încă o noapte, o noapte profundă, cu stele mari și mici și cu secera de platină a lunii, răsturnată pe cerul desfășurat departe, până peste vârfurile, zigzagurile și coborâșurile Alpilor. Îmi mai stau și astăzi încă, întipăriți în minte și în suflet și Marele Clopotar și Marele Venețian, uriașe piramide albe netezite, parcă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]