960 matches
-
burselor. Pentru a micșora variația burselor, Wallace a venit cu ideea și măsura balansării abundenței. Natura e inegală; din inegalitatea ei oamenii trebuie să Învețe ceva. Prima mare măsură luată e aceea a creerii de stocuri de rezerve. În anii secetoși, Ministerul intervine să se cumpere vitele ce nu mai pot fi hrănite; transformate În conserve, sunt scoase treptat la consum. În anul În care eram acolo situația era bună. În ce privește măsurile luate și rezultatele obținute, le-am arătat mai Înainte
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ies În sat, trec pe la cimitir, pe la magazin și mai zăbovesc (...). Cu mulțumiri și deosebită considerație, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”17 oct. 1990”> Stimate d-le Eugen Dimitriu, Iată-ne trecuți de jumătatea toamnei secetoase din acest an cu mai puține bucurii pentru cei singuratici ca mine și cu sănătatea zdruncinată. Totuși mai cerc să fac Însemnări prin răbojul timpului, deși nu mai cunosc posibilitățile de publicare, În urma schimbărilor care au avut loc În țară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu vânturi reci de toamnă; ci ia pildă de la această colonie tânără și harnică, care-și organizează munca, și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu administratorul vilei, care-i pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
invaziei) la mii de km. După soldat lucrătorul. Gazele de la Saratov în tunuri metalice străbat până la Moscova 843 km. pe subt o sută de râuri, pe subt drumuri, păduri și mlaștini. Râurile produc energie electrică, sunt navigabile și udă pământurile secetoase. Convorbire cu Dimitrie Arnăutu, elev pe la 1920 și la școala normală Vasile Lupu din Iași. Raionul Trușești, regiunea Suceava unde nu mai există analfabeți. În anii din urmă s-au clădit 38 de școli dintre care 4 planificate de minister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spații goale. Orașul nou se ridică necontenit din ruinile celui vechi. Se construiesc și se vor construi clădiri mari pentru instituții. Am văzut de pe acum ridicate impozante cartiere muncitorești, alături de aglomerații de bărăci de lemn. Plantații care se ridică. Pământul secetos al stepei e foarte rar udat de ploaie. Grădinile sunt udate cu mâna; curând vor fi adăpate prin irigații. E în curs de construcție o nouă hidrocentrală electrică. Dimineața, Duminică 23 Mai, vizităm o înălțime care se chiamă Curganul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era separată), pe șoseaua națională care duce spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și râul Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în urmă și, după promovarea concursului de titularizare a optat pentru postul din sătucul învecinat, cu predare simultană la patru clase, ca să poată locui
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
am disprețuit dragostea, că am respins dragostea nimfei Echo, cînd, de fapt, pe mine mă aștepta această fîntînă cum Îl aștepta pe Oedip sfinxul...) Narcis a urmat Îndemnul filosofiei grecești fără să aibă vocația echilibrului din arta greacă. Singurătatea lui secetoasă rodește doar un lirism de negație. Cu alte cuvinte, În Narcis, Sisif se contopește cu stînca. El fiind și stînca și Sisif nu se mai știe cine pe cine urcă muntele. Rictusul de pe fața sa e acum pe rînd batjocoritor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aici pe țărmul acesta cu miros de alge și de gutui verzi. E important să nu ne pierdem dreptul la regret. Pe munți sufletul capătă o anumită familiaritate cu cerul, cu norii ce se tîrăsc umflați de ploaie peste păduri secetoase. Aici, valurile Îmi arată În fiecare zi pămîntul, nisipul, stîncile, arbuștii arși de soare și umbra pescarilor care descarcă bărcile pline de pește. Acest țărm aparent pustiu nu e nici pe departe un spațiu al singurătății, iar singurătatea nu mi-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
afirmă independența: ,, Scriind însă despre bătrânul palavragiu, am simțit că << ceva>> se opune, am ridicat capul. Era în amurg. Dar nimic până în clipa asta nu anunțase vreo schimbare. Odaia se umplu însă cu o lumină neobișnuită. (...) Lumină amurgului de aprilie secetos părea că izvorăște din aripile unei mori de vânt, forme prelungi care atunci luau naștere sub ochii mei. Miracolul pe care-l priveam cu încredere și lăcomie nu-mi dădea însă un sentiment al << luminii>>, dimpotrivă totul părea stingere, scădere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
gustă pic de „apă de foc” și dacă ar face-o, l-ar arde la polonic Yehva la Judecata de Apoi! Pentru cei care nu știu, mai trebuie adăugată și explicația acronimului „CARS” care Înseamnă „Comitetul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase”. Această organizație umanitară a Împărțit teritoriul României În trei categorii: regiuni excedentare; regiuni deficitare și regiuni echilibrate. Desigur, exclusiv din punct de vedere alimentar. De notat rămâne faptul că, potrivit raportorului, nici până În octombrie 1946 nu fusese reorganizată Comunitatea evreilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
copil frumos, orfan, la Iași pentru a fi trimis cu alți copii la Timișoara”. Raportorul a arătat cât mai explicit proveniența fondurilor necesare funcționării cantinei de ajutor social, scriind următoarele: „(...) Joint-ul - 36 de milioane; Comitetul evreesc de ajutorare a regiunilor secetoase - 20 de milioane de lei și 7.400.00 de lei din colecte locale”. a.m. Delațiuni cu speculanți amestecați Una din sarcinile de bază ale CDE În acele vremuri tulburi fusese trasată de (ne)vrednicul partid comunist În a depista
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
li se interzisese ziariștilor să formuleze anumite păreri personale despre soarta și activitatea acestor adunături de pământuri luate, de cele mai multe ori cu japca, bulanul milițianului și pistolul securistului ori al activistului de partid. Cum anul 1968 fusese unul secetos, firește că se iviseră grave probleme În lumea satului vasluian prilej pentru unul dintre lucrătorii „Vremii noi” să scrie cevașilea pe marginea acestei teme. Dar, cum Ion D. Zamfirescu pândea la colț cu parul ideologic În mână, nu toate se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce a fost mai înainte și nu vă mai uitați la cele vechi. Iată, voi face ceva nou și-i gata să se întâmple: să nu-l cunoașteți voi oare? Voi face un drum prin pustiu și râuri, în locuri secetoase." Și Domnul a făcut ceva nou - o librărie Sola Scriptura. Nu a mai fost cazul să mă gândesc la ceea ce se întâmplase cu o săptămână înainte. Domnul îmi îndreptate gândurile spre lucruri noi și nu mă mai gândeam la cele
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a spus "este gata să se întâmple" și așa a fost. Joi 7 Februarie 2013, cu ajutorul Domnului, am reușit să deschidem prima librărie privată Sola Scriptura din România. DA! Dumnezeu "a făcut un drum prin pustiu și râuri în locuri secetoase". Lăudat fie Dumnezeu! Librăria Gabriela - mai mult decât o simplă librărie! În general o librărie este un loc unde se vând cărți, produse de papetărie, jocuri, jucării, felicitări și diverse cadouri. Prin ce este diferită această librărie? Pe lângă faptul că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe fiul ei, Grigore. Pentru această școală erau necesare acte ce trebuiau scoase de la secția de învățământ de la Vaslui. Neavând nici un mijloc de transport, car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
seriozitate și răspundere situația materială a familiei și oarecum nemulțumit îmi spune că trebuie să fac și clasa a V-a în sat și poate anul următor să poată să mă dea la școală, la oraș. Vara lui 1928 fusese secetoasă, recoltele slabe și nici o posibilitate de a merge la școala din oraș. Înainte de război, tata făcuse un hectar vie nobilă cu mare pasiune și trudă și avea convingerea că via nobilă va fi salvarea familiei. Muncea cu toată pasiunea în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Franța pajiștile rămân verzi tot timpul, iar vitele pasc iarbă în februarie ca vara la noi. Marea deosebire e că în Franța pajiștile cu ierburi suculente rămân verzi și iarna, în vreme ce la noi pajiștile sunt pârjolite și răscoapte de verile secetoase. Și în această perioadă am făcut deplasări în diferite zone ale Parisului! Mariana comportându-se ca un excelent ghid. Mă miram și eu cum și de unde a putut cunoaște atâtea porțiuni interesante ale Parisului! Ne-am oprit și pe la diferite
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care mai secetoase. Mămica ținea foarte mult ca eu să învăț bine, să ajung „domn”, adică învățător. Când eram de cinci ani mi-a cumpărat tăbliță și condei și m-a învățat să scriu până la zece, și toate literele alfabetului. M-a învățat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă secetoasă și caldă. Din Sebeș-Arad ne-am deplasat, spre satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată ca și cum ar fi mers către câmpul de instrucție. Probabil că ofițerii noștri nu știua care este linia frontului. „Trupa” cu care intram în linia I-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]