894 matches
-
reginei Maria, cu ocazia vizitei În SUA. Dar drumul nostru merge de aici spre sud. Regiunea pe care o străbatem acum, mergând spre sud, e cuprinsă Între cele două lanțuri de munți ale Oregonului. E ușor ondulată, cu un climat secetos, În care se cultivă grâu În sistemul dry-farming tipic, cu ogor negru. Unele porțiuni dau impresia unei enorme cutii de șah, porțiuni negre cu ogor negru, alternând cu porțiuni ale grâului aurit. Spectacolul e rar. La dreapta se Înalță semeț
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
50.000 locuitori, urmat de Tucson cu 33.000 locuitori. Restul localităților sunt mici. Populația e rară, 600.000 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 135 locuitori la suprafața de 29,5 milioane hectare. Clima e foarte secetoasă. Agricultura ocupă doar 3% din suprafață, cea mai mare parte cu irigații. Mai bine reprezentată e creșterea vitelor cu 1,6 milioane oi, 150.000 de cai, 40.000 de vaci de lapte, 1,2 milioane conute pentru tăiere, 25
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
burselor. Pentru a micșora variația burselor, Wallace a venit cu ideea și măsura balansării abundenței. Natura e inegală; din inegalitatea ei oamenii trebuie să Învețe ceva. Prima mare măsură luată e aceea a creerii de stocuri de rezerve. În anii secetoși, Ministerul intervine să se cumpere vitele ce nu mai pot fi hrănite; transformate În conserve, sunt scoase treptat la consum. În anul În care eram acolo situația era bună. În ce privește măsurile luate și rezultatele obținute, le-am arătat mai Înainte
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru agricultură. Au fost, în schimb, geruri năprasnice și vânturi puternice, care răscoleau puțina zăpadă, îngrămădind-o pe ulițele întortocheate ale satului. Dar nu ploua. Alimentele erau tot mai puține și mereu mai scumpe. Începuse foametea cauzată de cel mai secetos an din câți avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi stăteam, ca de obicei, în spațiul cu valențe multiple căruia în Moldova i se spune chiler, a intrat deodată bunicul meu Grigore. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în urmă și, după promovarea concursului de titularizare a optat pentru postul din sătucul învecinat, cu predare simultană la patru clase, ca să poată locui
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de peretele din spatele aragazului, cu șoldurile și fesele rupte de mijloc ritmând alunecarea Într-un etern du-te-vino spre un loc de verdeață și răcoare. * Apariția lui Pepino n-a schimbat prea mult obiceiurile conviețuirii noastre din acel mijloc de decembrie secetos. Câteva ceasuri pe zi, vremea părea chiar să țină cu noi. Puțin după prânz dădea soarele și dezghețul, de-ai fi zis că vine primăvara. Oricum scăpasem de hainele groase. Ba Laur se spăși până Într-atât, că se lipsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
America aridă. Chichimecas, termen generic ce denumește popoarele tribale care vorbesc otomí, pame, jonás, capuz, samue, guaman și guachichil, locuiesc pe aceste teritorii încă de dinaintea venirii spaniolilor. Mediul înconjurător al acestei treimi nordice a statului este caracterizat de soluri sărace, secetoase și de o densitate redusă a populației. Agricultura în aceste zone este riscantă, chiar dacă există acces la irigații. Populația locală descrie condițiile de mai sus ca „un an bun din cinci”. Creșterea animalelor, populațiile răspândite pe arii largi și comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Academiei R.P.R., 1961, pp.37-38. 59 Într-o cheie de lectură unde, în același spațiu cultural, funcționează elemente din imaginarul comun, alegoria locuitorilor Moldovei, care, fără învățătură, vor fi "de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă" amintește secvențele din basmele populare descriind hotarul pustiit și ars de secetă al Scorpiei, ori Ghionoaiei ( în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, personaje pedepsite tocmai pentru ca n-au ascultat învățăturile părinților) prin care trebuie să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Primăvara cînd auzi pentru prima dată brotăcelul ori răcănelul* cîntînd, să te dai de trei ori peste cap, c-așa e bine. Primăvara, cine aude întîi brotăcei cîntînd să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Cînd vede buratec întîi, îl dă peste cap și zice: „Bura tec, buratec, cum îmi pari tu, așa să mi pară vara de ușoară.“ Buric Femeia însărcinată nu trebuie să treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o odihnă protectoare în efortul de acomodare optică. Rolul igienic al zonelor verzi constituie principala rațiune a plantațiilor din mediul urban. Există o vastă literatură care evidențiază contribuția spațiilor verzi în înlăturarea stării de disconfort din unele zone toride, anotimpuri secetoase și ore cu puternică radiație solară. Se poate astăzi calcula gradul de influențare a uscăciunii, căldurii și insolației în funcție de felul arborilor, înălțimea lor, diametrul coronamentului, mărimea și desimea frunzelor. Fără îndoială că proiectarea peisagistică ține seama de aceste considerente pentru
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Vara, viteza maximă a vânturilor se înregistrează după-amiaza. Nebulozitatea cea mai mare se notează iarna; vara, timpul senin predomină noaptea. Precipitațiile: localitatea Strunga se află într-o zonă cu precipitații puține, media anuală fiind de 500-550 mm. Anotimpul cel mai secetos este iarna. Manifestările electrice cele mai frecvente se întâlnesc în lunile mai și august, în orele de dupăamiază. Locul de amplasare a vilelor de locuit și a dotațiilor balneare se bucură de vecinătatea ocrotitoare a pădurii și dealurilor, care atenuează
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
care se desprinde perpendicular de sub munte, formând dealuri înalte. MUSON vânt cu caracter periodic, care se formează datorită diferenței de presiune dintre uscatul asiatic și apa Oceanului Indian; sunt doi musoni: de vară (ploios, deoarece bate dinspre Oceanul Indian) și de iarnă (secetos, întrucât se formează și bate dinspre Asia). NAMYARGBARWA cel mai adânc canion de pe planeta noastră: 6.000 m, situat în Munții Himalaya, la granița dintre China și India; NANDU struțul din America de Sud. NATALITATE numărul de născuți vii, raportat la 1
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
era doar o etapă, dacă peștele "nu mușca" porneam spre alte bălți Aroneanu (spre care "urcam", știam acest lucru pentru că vedeam apa coborând spre Ciric prin locurile amenajate pentru scurgerea în firul de apă numit "râu", abia reperabil în verile secetoase) sau, luând-o pe altă direcție, la balta purtând numele savuroasei Bârzoience, despre care învățam la școală că reprezenta ridicolul clasei exploatatoare și disprețuitoare de popor, maimuțărind maniere franțuzești. Ca orice pescar serios, bunicul evita malul dinspre oraș (unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a făcut un gest care m-a impresionat: s-a urcat în tren la Fălticeni, a coborât la București și, cumpărând o coroană, a dus-o la mormântul lui Sadoveanu, ca un pios omagiu. Pe aici a fost o toamnă secetoasă. Perioada de iarnă s-a instalat fără zăpadă. E frig, un ger care te pătrunde. Continuăm să lucrăm intens la „Galerie”, să studiem, să mai punem la punct limbile străine, pentru care există solicitări în ghidaj. Deși e iarnă, suntem
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îl dovedește cruzimea cu care tratează vitele tinere, pe care se limitează doar să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să ofere apă oricui îi este sete; însă, de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lucrurile nu merg bine, în ciuda proclamării regatului. Seara vânt rece, +2°R, cerul din nou senin, nici o perspectivă de ploaie. Scris până la ora 10½, lui Leopold, care e în Maroc. Joi, 1/13 aprilie +1°R. Vânt rece, enorm de secetos. Lipsă de ploaie în toată țara. Înainte de amiază nici un ministru, cu Elisabeta, scris. După-amiază ceva mai cald. Rămas acasă. Seara prefectul Poliției, cu Elisabeta, scris. Furtună. Vineri, 2/14 aprilie Vreme mai caldă. Barometrul cade, cer senin. Ora 10½ Stătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4-6 la castel. Discutat cu Lecomte despre diferite defecte. La masă Kalinderu, Slăniceanu, colonelul Brătianu. Elisabeta, foarte obosită, se retrage devreme. Seara încă scris și citit. Destul de frig. Barometrul urcat foarte mult, pare să arate zăpadă. În țară e destul de secetos, ceea ce îngreunează lucrările. Prețurile la cereale sunt foarte mici, din care cauză aproape că nu există export și e lipsă de bani. Manevre în Moldova Sâmbătă, 7 octombrie/25 septembrie. Sinaia-Galați Vreme minunată, -4°R, brumă. Ora 9½ cu Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Wilhelm de Prusia că vin la Berlin pentru botez. La castel. La dejun invitat pe contele Monts. După-amiaza la castel. Seara Davila. Negel a plecat la București, Petrescu a intrat în serviciu. Marți, 2/14 august Vreme minunată. Enorm de secetos în toată țara. Înainte de amiază la castel. La dejun Costinescu, Cornescu etc. La castel. Seara venit Sturdza. Brătianu scrie că ar veni la Breslau, însă nu la Berlin. În problema Dunării nu se va ceda nimic. Din această cauză, călătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
că nu va pleca până nu va fi votată problema domeniilor. După-amiază audiențe, în grădină. Seara scris. Două mitinguri, ale dreptei și ale stângii, care s-au desfășurat liniștit. Vânt rece, ceva nori. Vineri, 18/30 mai Vânt, enorm de secetos, perspectivele de recoltă foarte întunecate. Ora 10 Chițu la mine. Ora 11 la cazarmă, pentru a vedea armăsarii din Rusia. A murit colonelul Schina. După-amiază la ora 4½ inspecție a Arsenalului. Seara prefectul Poliției. Sâmbătă, 19/31 mai Nu plouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Lecomte pentru inscripția de la Curtea de Argeș. Seara încă Moruzi. Foarte răcit, ora 9½ în pat. Vinerea mare, 3 aprilie/22 martie Din cauza răcelii trebuie să stau toată ziua acasă. Ora 10 Theodori. Elisabeta la biserică. Vreme rece și enorm de secetoasă. Regele Oskar îmi telegrafiază că încă nu știe dacă va veni, pentru moment va merge doar până la Viena. După-amiaza cu Elisabeta, care nu s-a simțit nici ea foarte bine. Ora 5 Kalinderu. Seara singur acasă, nu merg la biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Greceanu, care a demisionat din armată pentru a fi numit prefect al Palatului. Seara cu Elisabeta. Biliard. Știrile din Constantinopol sunt bune. Suedezii au avut o călătorie bună. Sâmbătă, 11 aprilie/30 mai Vreme minunată, doar că e prea secetos. Înainte de amiază Câmpineanu, care pleacă în concediu. Nacu, Sturdza. După-amiază audiențe. Cu Elisabeta la Cotroceni, vânt rece. Văzut caii norvegieni. Seara scris. Cu Elisabeta. Biliard. Duminică, 12 aprilie/31 martie Vânt rece. Ora 10 la capela episcopală, pe jos înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
banchetul răniților și delegaților, doar puțin acolo. Ora 7 cinat. Iluminație și foc de artificii, la care noi nu ne ducem. Ora 9½ plecat la Cotroceni. Ora 10 în pat. Elisabeta dureri la ureche. Sâmbătă, 11/23 mai Frumos, cald, secetos. Orele 9-10 cu Elisabeta și copiii în grădină. Depeșă de la Leopold, conform căreia starea scumpului meu tată e foarte gravă. Sturdza, Brătianu la mine, hotărât pentru luni plecarea în călătorie. După-amiaza audiențe. Ora 4 în oraș. Ora 5 Gottereau. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]