3,068 matches
-
șef pe sectorul distribuție. Sărut mîna, șefu'! Am încredere în tine. Vei ocupa biroul din capătul culoarului, pe dreapta, lîngă biroul meu. Și Vasilache? Vasilache vine în locul tău. Hurmuzache auzise, vag de tot, că Vasilache ăsta venea cam des pe la secretara Didina, mai cu seamă cînd șefu' era plecat. Bine i-a făcut, judeca Dan cu severitate. Să vină craiul în biroul meu, plin de butoaie și lăzi. Într-adevăr, biroul lui Hurmuzache era într-o hală imensă și delimitat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dracului de cioroi! răspunde diplomatic boss-ul. Război vrei, război o să ai. Mircea este luat de după umeri, condus în biroul patronului și i se oferă un loc într-un fotoliu. Dorești o cafea, Mirciulică? Cu plăcere, răspunde acesta, savurînd momentul. Secretara aduce cafeluțele și le așează delicat în fața celor doi. Un coniac? Micuț de tot, adaugă șeful. Nu-i ora, dar dacă dumneavoastră... Dintr-o nișă se scot cele necesare și șeful face serviciul de gazdă. După acest preambul, patronul abordează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În ziua călduroasă de august, Ionel bate timid la ușa mea. Intră, strig apăsat ca să se audă. După o pauză destul de lungă, din nou bătăile în ușă mă fac atent. Intră, spun, puțin necăjit că am dat liber cîteva ore secretarei. În spatele ușii este o liniște deplină și nici vorbă să se deschidă. Merg și deschid ușa, văd omul și întreb cam răstit: De ce nu intrați? Mi-i puțin frică, șoptește pentru el. Luați loc și prezentați-vă doleanțele. Ionel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
îi fierbea în obraji, un șiroi de lacrimi reci își căuta vad în colțurile mustății, ridurile tăiau gândurile felii, tâmplele încorsetau bătăile inimii, îi tremurau mâinile, picioarele îi erau parcă pline de plumb. Între etaje s-a ciocnit cu o secretară, dosarele au așternut pe trepte covor de cuvinte inculpabile. Nu și-a cerut scuze, nu s-a aplecat, a călcat pe ele ca pe niște scoici descompuse. "La dracu cu toată slugărnicia asta! Dumnezeii mamii lui de boșorog! Ajung eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
verii. Ai mei nu avuseseră la sosirea În comună o casă a lor, iar statul le dăduse o locuință de serviciu tocmai În acea clă dire fiindcă tata ajunsese secretar, apoi președinte de Sfat popular, altfel spus, primarul comunei. Mama, secretara școlii, rămînea adesea la serviciu peste program ca să bată și să rebată la mașină articole din Scînteia. CÎnd, spre vacanța de primăvară a clasei Întîi, am primit toți copiii revista Luminița, mi-a cerut-o imediat. PÎnă nu a consimțit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la el... ― Nu Încape nici o Îndoială, domnule profesor. ― Atunci, cu Îngăduința dumneavoastră, voi pleca la treburile mele. La revedere, domnule director. ― La revedere, domnule profesor... ... A doua zi, Îndată după ora zece, a sunat telefonul din cabinetul directorului. A răspuns secretara. ― Alo! La telefon colonelul Zdup. Directorul a venit de la școală? ― Bună ziua, tovarășe colonel. Încă nu s-a Întors. Când vine, ce să-i spun? ― Să mă sune imediat la telefon. S-a Înțeles? ― Am Înțeles, tov... După un sfert de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o operație complicată și ați avut nevoie de timp pentru a vă reveni după efort... Eu nu am să cedez nici un minut! ― Atunci, mâine la ora douăsprezece voi fi prezent la dumneavoastră. ― Vă aștept, domnule profesor... După ce a Închis telefonul, secretara a intrat la director. A Închis ușa și și-a Împreunat mâinile pe sâni, apăsându-i puternic: ― Of! Mă faceți să mor de inimă, domnule director - a vorbit ea În șoaptă. ― De ce? ― Uitați că vorbiți la telefon... Și Încă prin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fiindcă el, fiind om cu sufletul dăruit bolnavilor, uită să se ferească de nemernicii din jurul lui. Și ditai profesorul doctor, datorită funcției pe care o are, poate să aibă necazuriă...” - gândea ea. Ochii directorului au sesizat momentul de absență al secretarei și a Întrebat-o: ― Spune mi, la ce te gândești, fiindcă mi se pare că ai trecut În altă lume - dacă pot spune așa? Aveți dreptate. Am făcut un pas dincolo.. peste pragul iadului și am simțit dogoarea focului și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nici nu-i bănuim și... ― Am Înțeles, Măriuță, și Îți mulțumesc pentru grijă - a răspuns directorul, gândind: „Unul din dălcăuși a căzut deja În plasă...” ― Eu nu fac altceva decât să-mi respect cuvântul dat În fața alor mei - a răspuns secretara... ― ??? ― Ei m-au făcut să Înțeleg În ce mediu ne zbatem și ce pericole ne pasc... ― De unde până unde știi aceste lucruri? ― Un prieten al soțul meu, cu care el a copilărit, este mare pe la partid și, sub mare jurământ
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vorbî sî zâcî cî am pleacat cu cortu’... ― Cum adică lași vorbă? ―Pâi, la noi dacî Îl cautî pi unu’ șî nu vrem sî-l gasascî apâi nici dracu nu dă di el! După plecarea țigăncii, directorul a rugat-o pe secretară: ― Sună la centrală, să-mi facă legătura cu... Cu... știi cine - a conchis directorul, zâmbind ghiduș. În câteva minute, avea legătura cu securistul. ― Alo! La telefon este profesorul Tacitu, directorul spitalului. M-ați sunat la ora zece. Abia am sosit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
aflam Încă astăzi dimineață, se pare că chiar de la Începutul partidei ne-a picat zarul cel mare: șase-șase! ― Acum, trebuie să discutăm cu medicul de la reanimare. Măriuță, te rog, fă-mi legătura cu doctorul Pas. ― Îndată, domnule profesor - a răspuns secretara. ― Aveți Încredere În acest medic? ― Dacă n-aș avea convingerea că este un om de nădejde, nu l-aș chema. Abia și-a sfârșit directorul cuvântul, că telefonul a sunat. ― Aveți legătura, domnule director - a anunțat secretara. ― Alo. Să trăiți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesor - a răspuns secretara. ― Aveți Încredere În acest medic? ― Dacă n-aș avea convingerea că este un om de nădejde, nu l-aș chema. Abia și-a sfârșit directorul cuvântul, că telefonul a sunat. ― Aveți legătura, domnule director - a anunțat secretara. ― Alo. Să trăiți, domnule director - a salutat doctorul Pas, de la celălalt capăt al firului. ― Spune mi, te rog, ai vreo problemă urgentă de rezolvat? ― Nu, domnule profesor. Activitate obișnuită la această oră. Dimineață a fost o urgență. În rest... ― Te
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zâmbet bonom sub mustața bogată. ― Să trăiți, domnilor profesori. M-am prezentat. ― Bine ai venit. Ia loc, În fața domnului profesor Hliboceanu. Și, până una-alta, doamna Măriuța ne va aduce câte o cafea, ca să Încălzim puțin atmosfera... În scurt timp, secretara a intrat, ca o adiere de vânt, purtând cu eleganță tava pe care se aflau ceștile cu cafea aburindă... După ce fiecare a gustat din cafea, directorul a deschis vorba. ― Povestește-ne, te rog, cum s-au petrecut lucrurile cu urgența
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai pui că mi-au pus și <călușă În gură, pentru că am - cum Îi spuneau ei? - ceva cu scrânteala fălcii”... După o vreme, directorul l-a sunat pe profesorul Hliboceanu. Se vedea cât colo că uitase de „angajamentul” luat În fața secretarei, de a nu mai vorbi vrute și nevrute la telefon: ― Alo! La telefon e „burghezul” Tacitu. Nu știu dacă v-am spus ultimele vorbe ale „viteazului” colonel, Înainte de a da buzna peste dumneavoastră În sala de operație... Vreți să vă reproduc expresia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care te privesc pe tine și pe Hliboceanu. La un asemenea ton și mod de adresare, directorul nu a stat pe gânduri și a trântit receptorul În furcă... În scurtă vreme, telefonul a sunat din nou. Directorul a făcut semn secretarei să nu-l dea la telefon. ― Alo? - a răspuns ea, ascultându-l pe cel de la celălalt capăt al firului. ― Domnul director nu este În birou. A plecat la facultate, unde are cursuri cu studenții. Căutați-l după orele douăsprezece - a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
studenții. Căutați-l după orele douăsprezece - a răspuns Măriuța, privind la director cu zâmbet de complicitate. ― Când se Întoarce să dea un telefon la mine. Centralista știe unde... ― La ora douăsprezece trebuie să dați telefon la securist - i-a comunicat secretara. ― Să aștepte mult și bine, Măriuță - a răspuns directorul zâmbindu-i. Apoi și-a văzut de treburile zilnice... La puțin timp după ora douăsprezece, a sunat telefonul. ― Alo! - a răspuns Măriuța. ― Dă-l la telefon pe director - s-a auzit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la telefon. Ca urmare, i-a spus prin semne că nu este prezent. ― Domnul director nu este În cabinet. ― Da’ unde umblă? Ți-am spus de dimineață că la ora douăsprezece aștept telefonul lui! Când vine, să mă sune! După ce secretara a pus receptorul În furcă, directorul a răbufnit: ― Ia mai dă-i Încolo de neisprăviți! Lasă-i să fiarbă În zeama lor. Dacă mai sună - până la ora unu „nu sunt În cabinet”. Unde? Nu știi... ― Am Înțeles, domnule director. Telefonul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Înțeles, domnule director. Telefonul a sunat În repetate rânduri, dar Măriuța de fiecare dată răspundea: ― Domnul director nu s-a Întors În cabinet Încă. Pe la ora două, s-au auzit bătăi În ușă. Fără ca cel de afară să aștepte invitația secretarei, ușa s-a deschis... În cadrul ei a apărut un individ „lipsit de culoare”, care, fără să dea bună ziua, a Întrebat: ― Unde-i directorul? ― Da’ cine Întreabă? ― Nu te interesează pe dumneata. Este sau nu este? Măriuța, recunoscându-i glasul de la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dumneata. Este sau nu este? Măriuța, recunoscându-i glasul de la telefon - cu gând să nu complice lucrurile - a răspuns: ― Este. ― Atunci... ― Numai o clipă. Pe cine să anunț? - a Întrebat ea, blocându-i drumul către ușa cabinetului directorului. ― Căpitanul Vătrai! Secretara a intrat la director. ― Ce s-a Întâmplat, Măriuță? ― Securistul - i-a șoptit ea. ― Să intre. Secretara a revenit și i s-a adresat străinului, care se apucase să foileteze un dosar de pe birou. ― Poftiți. Individul a intrat și, după
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a răspuns: ― Este. ― Atunci... ― Numai o clipă. Pe cine să anunț? - a Întrebat ea, blocându-i drumul către ușa cabinetului directorului. ― Căpitanul Vătrai! Secretara a intrat la director. ― Ce s-a Întâmplat, Măriuță? ― Securistul - i-a șoptit ea. ― Să intre. Secretara a revenit și i s-a adresat străinului, care se apucase să foileteze un dosar de pe birou. ― Poftiți. Individul a intrat și, după un bună ziua aproape răstit, s-a așezat În fotoliul din fața biroului. ― Bună ziua. Cine sunteți și ce doriți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lipsei de oxigen. Așa că dumneata trebuie să-ți adaptezi programul după al nostru și nu invers. ― Aș vrea să vorbesc cu profesorul Hliboceanu. Directorul a ridicat receptorul. ― Te rog cere centralistei legătura cu domnul profesor Hliboceanu - i s-a adresat secretarei. ― Îndată, domnule director... Apelurile repetate la cabinetul profesorului nu au primit nici un răspuns. Acesta tocmai se afla la vizita bolnavilor. Când a terminat, a revenit În cabinet pentru a se pregăti să intre Într-o intervenție chirurgicală deosebită. Tocmai era
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
răspunse că n-avea nimic împotrivă. Bine, atunci poftește cu noi, îi ceru liderul comunist și, ieșind din cabinet, o apucară toți trei la stânga pe coridor. Trecură pe lângă o santinelă, care salută pocnind din călcâie, apoi se încrucișară cu o secretară foarte frumoasă și foarte tânără, ducând un întreg teanc de dosare în brațele-i delicate. Când dădu ochi cu șeful cel mare se fâstâci atât de tare, încât fu cât pe-aici să scape dosarele din mână și se înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ochelarist, fără să-i mai asculte explicațiile chinuite. Un bese-n cizme!... îl categorisi el râzând pe amploiat, conducându-l pe Sever înainte pe coridor și urcând după aceea scările la primul etaj și intrând într-un birou unde o secretară tânără bătea de zor ceva la mașină. V-a căutat de la radio, îi dădu de veste secretara, oprindu-se o clipă din bătut. Spune-le că sunt ocupat acum, îi dădu el instrucțiuni și, cerându-i să aducă niște cafele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
amploiat, conducându-l pe Sever înainte pe coridor și urcând după aceea scările la primul etaj și intrând într-un birou unde o secretară tânără bătea de zor ceva la mașină. V-a căutat de la radio, îi dădu de veste secretara, oprindu-se o clipă din bătut. Spune-le că sunt ocupat acum, îi dădu el instrucțiuni și, cerându-i să aducă niște cafele, deschise o ușă capitonată și-l introduse pe Sever în cabinetul său. Ia loc, îl invită, arătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lume multă, dar Sever, cu firea lui insistentă și răzbătătoare, reuși să le rezolve pe toate cu bine și în plus mai află o mulțime de lucruri utile, stând de vorbă cu diverse persoane, între care și cu una dintre secretare, pe care o cunoștea de pe vremuri. Aflară astfel câți candidați se înscriseseră până atunci, câți se mai aștepta să se înscrie în continuare și chiar ce profesori era posibil să facă parte din comisiile de examen. Într-una din zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]