3,225 matches
-
soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc. E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult o iubesc. Cluj Napoca 31 august 2015 Izvoare senine Îmi întind
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
fioros care a venit în apropierea sa, atras irezistibil de mireasma pielii ei delicate. Dacă Ly nu l-ar fi împușcat rapid, femeia ar fi fost victimă sigură a animalului sângeros. Iar șarpele impresionant, care se încolăcea pe trunchiul copacului secular i-a plăcut Violetei atât de mult, încât s-a apropiat inconștient de mult de el, să-l admire. Ĩi părea o apariție fantastică ... dintr-un basm pe care-l citise în copilăria sa... - Ai grijă Violeta, pitonul nu e
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
este! Nu mă mai satur să-l privesc! spuse femeia încântată de fascinanta reptilă. Acolo, în jungla africană, ea părea a zeiță a pădurii, care înțelegea și iubea miracolul naturii, de parcă ar fi trăit în mijlocul acesteia dintotdeauna. Era zâna arborilor seculari, prințesa gingașelor antilopelor și a zebrelor tărcate, regina leilor fioroși și a girafelor gigantice... Printre tufișuri se auzi un scâncet ciudat și Violeta se îndreptă instinctiv, în acea direcție. Descoperi surprinsă, printre crengile încolăcite și în frunzele cu margini înțepătoare
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
vezi, neomenia Ne-a-ndesat spinările cu câini de boieroi, Ne-a aplecat privirea călcând-o în noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor MÂNDRIE Să răsară! Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
în Occidentul laic cea mai mare primejdie." Parcă până nu demult afirmai că opoziția este între ortodoxia „reacționară" și catolicismul luminat care stă la baza „acquis-ului comunitar" și că singura soluție este recunoașterea supremației „Romei"! Acum occidentul a devenit brusc „secular". Nu, pericolul este în expansionismul occidental sub toate formele sale: cruciade, războaie, export de „democrație", apel la „unitatea lumii creștine" etc. Iar pericolul vine din subtilitatea subversiunii: în comparație cu Islamul care poate fi distrus militar, subversiunea occidentală este ideologica și morală
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: Tainele mării nu se cunosc de pe mal... Născută în Războieni-Cetate, pe malul Mureșului, inspirată de cultură seculară a Ardealului, Rodica-Elena Lupu trăiește în București. Studii Academia de studii Economice, Facultatea de Drept. De profesie economist și jurist, este director al Editurii ANAMAROL. A editat peste 700 de cărți printre care și ale renumitului scriitor Paul Goma: Artă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
în clepsidra vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți să nu observi asimilarea lor sumară în stil. Dar mai ales te întrebi cum au supraviețuit furiei anticriste a bolșevismului!? Ce pavăză au găsit închinătorii lor pentru a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
realizați prin desfacere să rămână în țară sau să aducă valută prin export. Exportul banilor ca atare sau al materiilor prime cum ar fi lemnul, produsele petroliere, chiar și sarea. Nimeni pe lume în secolul nostru nu mai vinde pădurile seculare pe picior sau sub formă de bușteni cu excepția țării noastre. Si aceasta deoarece politicienii, în goana lor după venit imediat, nu au decât 4 ani pentru îmbogățire. Banii astfel realizați unt negrii și trebuie spălați. Sunt astfel ascunși printre buștenii
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
sau la ofensiva așa-numitului Stat Islamic, două forme de raportare ideologică la religie care pun lumea europeană într-o situație dificilă cel puțin la nivel ideatic. De cel puțin două secole, Europa este și se recunoaște ca fiind fundamental seculară. Acest lucru nu înseamnă că religia nu este prezentă în multe dintre comunitățile care formează societățile europene cu efecte sociale dintre cele mai benefice. Aș putea spune că, în ciuda faptului că Europa este seculară, religia este o parte însemnată a
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
și se recunoaște ca fiind fundamental seculară. Acest lucru nu înseamnă că religia nu este prezentă în multe dintre comunitățile care formează societățile europene cu efecte sociale dintre cele mai benefice. Aș putea spune că, în ciuda faptului că Europa este seculară, religia este o parte însemnată a cetățeniei europene și o parte extrem de densă constituind identitatea națională a popoarelor europene. În acest peisaj, al unei Europe unite și aflate în continuă redefinire identitară, dinamica religioasă ce caracterizează foarte multe comunități, n-
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
peisaj, al unei Europe unite și aflate în continuă redefinire identitară, dinamica religioasă ce caracterizează foarte multe comunități, n-ar fi posibilă fără celelalte două concepte-cheie ale temei noastre, anume legislația și libertatea. Din triada „legislație, religie și libertate”, Europa seculară vede libertatea ca fiind un scop în sine, iar Europa religioasă vede religia ca scop în sine. În realitate cele două nu sunt antinomice, mai degrabă se completează reciproc în ceea ce trebuie să numim Europa democrației. În fapt, libertatea religioasă
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
cu ridicarea altor corpuri de clădire cu destinația de locuință, până s-a ajuns la forma arhitecturală actuală. Întreaga proprietate se întinde pe o suprafață de vreo cincizeci de hectare, iar de lângă castel pornea o pădure în care existau copaci seculari cu tulpini pe care doi bărbați vânjoși nu le puteau cuprinde. Mai era în apropiere și un mic heleșteu, în care chiar exista pește, heleșteu străjuit pe trei părți de pădurea respectivă. Acest castel de-a lungul timpului a suferit
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370759_a_372088]
-
diferite personalități culturale, sau reprezentative ale unor timpuri de distinsă și memorabilă glorie ale Moldovei. Așa am ajuns în fața teiului lui Eminescu, acum încins cu un rezistent brâu metalic pentru a nu i se risipi în zeci de bucăți trunchiul secular, ajuns într-un real grad de putrezire. Cum Eminescu va dăinui pentru cultura românească de-a lungul timpurilor viitoare, în pofida faptului că aceasta a devenit o soră vitregă atât pentru guvernanții acestei țărișoare greu încercată în ultimii douăzeci și patru de ani
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
este complet dezinteresată de cărți și conținutul lor, indiferent de tematica acestora, teiul lui Eminescu va dăinui și va fi permanent în inimile ieșenilor și prin ei a tuturor românilor, de aceea Bunul Dumnezeu a făcut ca din rădăcinile teiului secular, să răsară o nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire. Atâta timp cât teiul va pulsa de viață, sub coroana sa măreață, mereu se va naște o nouă dragoste, iar perechile ce se vor
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
sinodală se bazează pe perenitatea Credinței ce s-a dovedit absolut necesară împlinirii sufletului omenesc, în vreme ce erezia salvării Bisericii prin compromisurile făcute de muritori aparține unei alte permanențe umane care este de natura meschinului, a interesului material de putere, a secularului care sfidează Veșnicia. Or, în ce altceva mai frumos s-ar putea întruchipa Credința, decât în năzuința de a sluji Veșnicia chiar dacă suntem trecători?! Corneliu LEU București ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) / Corneliu Leu : Confluențe
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
dorul fulg din aripi al păsării cerești Din secole pierdute îți vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră slugile boierești, Așteaptă să îți taie bucăți din propriul steag Acei ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
bine cu drumul, cu forțe proaspete, mi-am pus rucsacul pe umăr și am pornit pe drumul ce duce la Agapia din deal. Când linia caselor se termină, în fața mea se afișă un munte cu piepturi abrupte și cu păduri seculare. Îmi ridicai privirea și rămăsei câteva clipe înmărmurit de frumusețea priveliștii ce se ridica în fața ochilor, și atunci mă năpădiră amintirile unui vis frumos din îndepărtata mea copilărie, când admiram pentru prima dată albul imaculat al zăpezii și verdele odihnitor
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII EROI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eroii noștrii s-au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri nesfârșite Si ar ieși...cu arma-n mână Să ia hotarele-ntrgite... Eroii noștrii, în asfințit Cu drag ne veghează ogorul, Că hoții prea s-
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
profund și răvășitor, dorul capătă valori simbolice în poezia lirică a poetului Traian Vasilcău iar tăcerile din cartea sa „Sfeșnic în rugăciune”au semnificații multiple. Ca și Lucian Blaga sau Mihai Eminescu poetul își hrănește poezia la izvoarele unei sensibilități seculare: ”dar fără dor,/ Popor ce-a fost în ireale ere/ Și nu mai e deloc. Care popor?”, în drumul singurătății sale luând cu el „dorul”. Ca element esențial al civilizației omenești dorul devine mit, o adevărată codificare a religiei și
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
chiar la Cinema Balada ! Cum te cutreieram eu primăvara Ai mei spunându-mi, că-s un derbedeu Și numai când sfârșită era vara Mă dezlipeam de tine, Ateneu. Iar prima mea iubire arsă-n pripă Sub doi copaci bătrâni, și seculari Iubire ce a fost doar o risipă O știu prea bine, și cei Doi Stejari Duminica îți vizitam Oborul... Așa cum cetățenii toți, făceau Talciocului mereu o să-i duc dorul Și micilor de pe grătar, ce sfârâiau. Sa plec la oaste, mare
FOCSANI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353413_a_354742]
-
evit? - Și ce ți-a plăcut cel mai mult de la excursie? Sărutările mele? - Nicidecum. Acea liniște a pădurii atât de profundă,încât îmi venea să plâng de bucurie. Mă copleșea cu tăcerea ei. Îmi venea să îngenunchiez în fața măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată? - De ce
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
atunci când forța dreptului este spulberată de propria noastră nebunie megalomanică. A doua temă importantă este plecarea din țară. Alia, cum o numesc evreii și care dincolo de motivații, multe și grave, a reprezentat o traumă, fiindcă în urma ta rămâne o tradiție seculară, un anumit fel de a fi, rude, prieteni, amintiri și, de ce să nu recunoaștem, ceea ce strămoșii tăi au construit în acele locuri (este vorba aici mai ales de moștenirea spirituală) din care, la un moment dat, trebuie să pleci. Și
POVEŞTI INCREDIBILE DOAR PENTRU CEI DE MÂINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352764_a_354093]
-
Dar ca‐ntr‐o chingă mă țineau Întoarcerile la plăcere Chemându‐mă, atât de lin, Mierlos și tainic, plin de vrere. Am adunat și suferinți, Plâns, lipsuri și dureri amare Și mi‐au adus scrâșniri din dinți Păcate vechi, reci, secular L‐am cunoscut pe Dumnezeu Și Maica Sa cea iubitoare În zi cu soare și iubiri De semeni, țară și de floare M‐a îmbăiat liniștea Sa Simțind adâncul nemuririi Dorința mare de‐ a ierta Și‐a alunga păcatul firii
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]