20,508 matches
-
de reclame camuflate și tot atîtea escrocherii cu ceasuri și bijuterii contra unui singur apel telefonic, cu tălpici pentru slăbit și cu leucoplast pentru tămăduirea tuturor durerilor - ghici dacă și pentru acelea de după citirea notei de telefon cu 20 de secunde ,,gratuite"! - , acțiuni în urma cărora se încasează bani tot atît de grei pe cît de necinstiți, de le mai fură și colaboratorilor, direct și cu nerușinare, drepturile bănești legitime, oricum derizorii în comparație cu statutul lor public și cu prestația culturală propriu-zisă? Ce
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
pe frunte, la miting; lapte de măgăriță în stiloul cu care să semneze tratate de incomensurabilă însemnătate pentru patrie; încărcături electrice în șireturile pantofilor, la călcatul mai repejor pe covorul roșu; viruși sub unghii, făcîndu-le să crească șase milimetri pe secundă, tocmai când arată cu mâna către viitorul luminos, către mineri; plombe dentare explozive, la gustările diplomatice, spray bucal care încleștează limba, tocmai când să invectiveze presa; bombe care, vuind, să-l înconjoare cu ceață ca pe cântăreții de rock, cu
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
cu eliberarea aia, de formă. Auzisem că, în cartierele rău famate, seara, se îmtîmplă să vie unul cu cuțitul, să ți-l proptească în burtă: Give me money! Dar nu era asta. Negrul voia să-i fiu recunoscător! Într-o secundă, mă gîndisem dacă nu era cazul să-i fie el recunoscător unui alt american, alb, care făcuse din el un cetățean liber și cu atîtea drepturi... Pe urmă, în altă fracțiune de secundă, îmi spusesem că, venind din estul mizerabil
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
voia să-i fiu recunoscător! Într-o secundă, mă gîndisem dacă nu era cazul să-i fie el recunoscător unui alt american, alb, care făcuse din el un cetățean liber și cu atîtea drepturi... Pe urmă, în altă fracțiune de secundă, îmi spusesem că, venind din estul mizerabil și mai greu de suportat față de epoca în care el era un sclav, normal ar fi fost ca el, negrul, să-mi spună de ziua lor darnică a Recunoștinței: "Na, omule, un dolar
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
un traseu inițiatic, în care popasul parizian a fost determinat pentru configurarea sa ca renascentist al veacului XX. Calitățile de om, dar și de cineast și artist plastic, de etern îndrăgostit și nemărturisit dezrădăcinat sînt parcă toate topite în melodia secundă a acestei opere cinematografice în care amplele pasaje muzicale rezonează sinestezic cu imaginile-ecou, reverberînd sentimente fel de fel ca valurile oceanului. Valuri în care va dispărea eroina, o superbă Joan Crawford transfigurată de iubirea disperată pentru un violonist (John Gardfield
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
m-a întrebat destul de sever: "Și ce citiți?" Și eu i-am răspuns, ce catastrofă! că-l citesc pe Dessila, și el a rămas tablou, nu-i venea să creadă, m-a și pus la insectar... Noroc că după două secunde am adăugat... și Doamna Bengescu... ochii i-au licărit într-un fel anume... crescusem, era mai bine... Citeam și literatură străină, ce se traducea curent... La Lovinescu mi-am corectat și cultivat gusturile... O.G.: Nu mai Dumneavoastră... Și critica
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
acută, dintr-o perspectivă interioară de-o finețe aproape nevrotică, a unei audiții muzicale, am putea crede că va urma cine știe ce aventură spațială demnă de cititorii împătimiți ai unui Frank Herbert: "O muzică nouă, nemaicunoscută, zgrunțuroasă, nărăvașă, a zecimilor de secundă, subatomică, disipativă simți că-i înveselește diafragma, îi învălui, îi zgudui timpanele celofanate cu obișnuitele ritmuri domoale /.../; o fantă difuză peticind aburul de mătase plutitor peste pădurea de conifere, cum prefera el, așezându-se în fotoliul de la geam, să-și
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
sîntem - după unii sociologi, - și cei mai păcătoși și mai inventivi oameni în ale răutăților de pe tot globul răspîndite peste tot de civilizația noastră albă în plină și spectaculoasă desfășurare... * * * Să ciocnim paharul cu șampanie ascultînd orologiul ce numără ultimele secunde ale mileniului unu; (cînd, domnule, nu s-a întîmplat nimic!) și să ascultăm un moment vuetul, presupus, al începutului de cataclism, abătîndu-se peste tot, numai peste noi, creștinii, catolici, ortodocși, protestanți, reformați,... trecîndu-ne în revistă păcatele. Iar dacă scăpăm și
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă într-o deruta ce intervine imediat după pierderea stării de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a renunța, și nouă lor condiție, de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tăi în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
fel cu mine, acelasi sînge, aceleași gene...Dezastrul cu Dominic care abia împlinise 50 de ani cînd s-a întîmplat. Șunt scene pe care le văd: cum a lucrat pînă în ultima clipă, cum m-a iubit pînă în ultima secundă înainte să se piardă... Plecarea părinților mei, a prietenilor mei dragi. Mi-amintesc și momentele teribile, de răscruce din viața mea. Dar și tot ce-a fost frumos, si luminos, și bun, și fericit. Am trăit dezastre dar și atîta
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Centru, fără să se știe. Cele mai dramatice sînt execuțiile, destituirile făcute, cinic, pe loc, si cu grijă să nu transpară ceva... Eram numai ochi, în fundul sălii. Bogza se oprise masiv lîngă masă lungă drapata în roșu. Una, sau două secunde a zîmbit spre sala cu mîinile împreunate sub pîntec cum făcea ori de cîte ori se pregătea să ia cuvîntul. Pe urmă, întorcîndu-se deodată spre Mihai Beniuc, din centrul prezidiului, si îndreptînd spre el brațul stîng, acuzator, parafrazînd două din
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
probabil de file. Calculele pentru fiecare calup: 720 și 620 - fără a fi fost integral puse pe hârtie. După socoteală gospodăreană a scriitorului, ăn acel stadiu, mai avea de realizat cam 80-120 de file din prima serie și 340-400 din secundă. Era anca de muncă! Deocamdată, ași fixă doar reperele, câteodată, simple titluri, spre a nu le pierde din memorie. Pe jumătatea de jos a paginii, schița scenariul uneia dintre narațiuni: O coborâre an iad, programată a se ăntinde pe 60
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
Daniel, Daniel, în spațiul înfricoșat dintre da și nu/ moartea amarnic foșnește/ în groapă din suflet umbră stelei/ se-alintă/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ adunînd fărîmele răbdării/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ dansînd pe acoperișul secundei./ Lasă vor veni destui să atingă/ corpustii curajului peticitele drumuri ale gloriei/ Daniel, Daniel, moartea foșnește în groapă/ cu lei?"(Groapă cu lei). Dar Daniel Corbu nu rămîne în preajma oricum intemporalelor "vetre", a "stelelor umflate de plîns", a "speranței care
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
ieșiți din sala de cinema regăsim, totuși, o realitate familiară și de încredere, oricît de contestabila ar fi ea filozofic. Este o realitate în care Eu și Tu au consistentă, se întîlnesc, oricît de efemera și de suava, impalpabila acea secundă a întîlnirii. Baudrillard ne propune să fim stoici, prin asta înțelegînd, de fapt, să fim vicleni: "dacă lumea este fatală, să fim mai fatali decît ea. Dacă este indiferență, să fim mai indiferență decît ea. Trebuie să învingem lumea și
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
un mare hotel bucureștean a fost șocată de scabrosenia filmelor porno ce se transmiteau necontenit la televizorul din cameră. "Dar de ce v-ați uitat la ele?", am întrebat contrariat. Evident că nu m-am uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
de amiază, după un prînz copios care îți moaie fiecare fibră a corpului, toropindu-te pînă ce abia mai ai răgazul, cu ochii pe jumătate închiși, să găsești un locșor moale pe care să te prăbușești adînc, dormind dulce-oblomovian fiecare secundă din ceasurile așa-zis moarte ale zilei, între 2 și 3 după masă. În anumite orașe ale Orientului, se pare, si astazi instituțiile, bănci, magazine, școli, se închid între aceste ore, totul ațipește, orice suflare devine simplu sforăit, ritmic și
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Val Gheorghiu Compartiment plin. Intrăm în munți și se simte deja răcoarea pădurii crude. Urmărim splendoarea de-afară. Numai ei doi, nu. De cînd s-au urcat, mesteca întruna vorbe. Ce dinamică perfectă! Termină unul de spus una, tace cîteva secunde, reia celălalt. Și nu s-au cunoscut pînă acum. Cine-or fi? Ce-or fi făcînd ăștia doi babani de vîrsta a treia, unul mai rumen că altul? Că, ce-au făcut... înainte, se cam simte. Ce tot turuie ei
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
astea strălucind în curățenie și în lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic, sportiv-despuiate, cu brațe și pulpe rumenite de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffă Marlene Dietrich, Discotecă Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînză albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pilcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
mică, rezultând o mare omogenitate, ceea ce conduce la o dispersie mică a rezultatelor. În tabelul 3 sunt prezentate valorile înregistrate la testările inițială și finală, precum și abaterea standard, coeficientul de variabilitate și rata de progres, exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării programului experimental, să înregistreze la testarea finală valoarea de 12,2 secunde. Cu toate ca saltul valoric înregistrat de 5,8 sec. nu
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
și rata de progres, exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării programului experimental, să înregistreze la testarea finală valoarea de 12,2 secunde. Cu toate ca saltul valoric înregistrat de 5,8 sec. nu mai necesită comentarii, trebuie amintit faptul că la începutul experimentului 4 subiecți nu reușeau să se scufunde sub apă. În acest context, rata de progres de 47,22% înregistrată la testarea
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
progres de 47,22% înregistrată la testarea finală, este cu atât mai relevantă. Apreciind individual rezultatele , constatăm că cel mai mare progres a fost obținut de subiectul M.D., care a avut o rată de progres de 53,3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul B.L., care a înregistrat o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
rezultatele , constatăm că cel mai mare progres a fost obținut de subiectul M.D., care a avut o rată de progres de 53,3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul B.L., care a înregistrat o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică în jurul valorii medii, precum și omogenitatea mare a rezultatelor înregistrate de întregul colectiv. Pe baza acestor
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
a fost obținut de subiectul M.D., care a avut o rată de progres de 53,3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul B.L., care a înregistrat o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică în jurul valorii medii, precum și omogenitatea mare a rezultatelor înregistrate de întregul colectiv. Pe baza acestor date putem afirmă că întreaga activitate experimentală
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
clinice negative” ulterioare apar mai repede în acest caz, decât în cazul efortului executat cu membrele inferioare. Pentru a evita pierderea stării de conștiență în lucrul cu haltera au fost făcute următoarele recomandări: reducerea sau chiar oprirea respirației cu câteva secunde înainte de startul în exercițiu (CO 2 produce vasodilatație la nivelul arteriolelor din circulația cerebrală, favorizând circulația sanguină din acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
haltera au fost făcute următoarele recomandări: reducerea sau chiar oprirea respirației cu câteva secunde înainte de startul în exercițiu (CO 2 produce vasodilatație la nivelul arteriolelor din circulația cerebrală, favorizând circulația sanguină din acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvența cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]