168,373 matches
-
și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să uite sau să constate că, în calitate de ditamai președintele, nu are nici o putere, cinic, va declara după ultima vizită în America, că lasă România pe mîini bune. Care mîini? Tot acelea ale Securității, care te ajung oriunde te-ai ascunde?". Corupția se află în siajul "odioasei instituții", căci altminteri n-ar fi atît de inflorescentă. O invenție de ultimă oră, care o favorizează: "Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare", care nu e
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
mele de efort, mereu diminuate? Sau Îmi fac probleme degeaba? Poate că peste Încă 10 ani de integrare și dădăceală europeană a României și-a Bucureștiului, Gara de Nord va fi vegheată de polițiști, gardieni publici, ori angajați ai serviciului personal de securitate, care-i vor asigura oricărui călător dreptul sacrosant de a-și căra În ritmul lui valiza, spre casa de bilete? Sau poate că toți indivizii de felul celor doi se vor muta la Londra, venind acasă cu avionul doar de
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
Cheney nu-și poate convinge fiica de această deosebire. v În ZIUA, Dan Pavel accentuează asupra acestei deosebiri: "Războiul din Irak este consecința faptului că SUA și Marea Britanie au refuzat să accepte starea de anarhie internațională pe care Consiliul de Securitate (al O.N.U., precizare Cronicar) a consfințit-o după încetarea Războiului Rece, dacă nu chiar de la începuturile O.N.U. De fapt, Consiliul de Securitate a ratat majoritatea ocaziilor de a interveni în numeroasele războaie care se desfășurau în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
și Marea Britanie au refuzat să accepte starea de anarhie internațională pe care Consiliul de Securitate (al O.N.U., precizare Cronicar) a consfințit-o după încetarea Războiului Rece, dacă nu chiar de la începuturile O.N.U. De fapt, Consiliul de Securitate a ratat majoritatea ocaziilor de a interveni în numeroasele războaie care se desfășurau în lume.(...) Cînd mijloacele tradiționale sau moderne ale diplomației internaționale au eșuat în încercarea de a-l dezarma pe Saddam, devine clar că pacea cu orice preț
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
doar cu cei două mii de "vigilenți" ai societății civile. Pe lângă ei, să vezi minune! Un grup solid, de vreo mie de oameni, excelent organizați, perfect coordonați, energici, posesori de pancarte și stegulețe. Erau sindicaliști? Pas! Intelectuali? Niet! Victime ale odioasei Securități? Ioc! Nici măcar pensionari care să fi confundat Casa Poporului cu Economatul Poporului nu erau. Pur și simplu - și incredibil - erau oamenii P.S.D.-ului. Trupeții mobilizați de Gușă pentru a confisca o manifestație, acțiune care, așa cum se întâmplă mereu în ultima
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
politice!" Așa să fie oare? Cum rămâne cu Ceaușescu? Dar cu "mineriadele"? Dar cu Târgu-Mureșul? Cu glas tare, am întrebat: "Dar ce se întâmplă dacă ai tăi chiar vor face ceea ce, demagogic, au promis? Adică îi vor da cheile arhivei Securității lui Ticu Dumitrescu și vor accepta aplicarea legii?" Prietenul meu a închis câteva secunde ochii, meditând, apoi s-a întors spre mine: În cazul ăsta, nu garantez nimic. La urma urmelor, nici nu suntem atât de departe de Iugoslavia, nu
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele părți la respectivul pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale." Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 01.08.1975, prevede că: "Statele participante vor respecta drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau de convingere pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
dintr-o perioadă delicată a raporturilor dintre partenerii de viață: ca urmare a unei aventuri pasagere, Dimov se trezește încorporat într-o unitate a detașamentelor de muncă din armată, probabil la intervenția soțului doamnei cu pricina care era ofițer de Securitate. Scrisorile pleacă de la o cazarmă și caută s-o îmbuneze pe soția înșelată. Ele sînt foarte frumoase și ar fi fost păcat să rămînă necunoscute. Toate cele ale vieții trec, rămîne expresia sentimentelor noastre, fie ele și de rușine: "Dragă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Principiu valabil chiar și cînd ocaziile se înmulțeau. Ca și atîtea alte valori, sexul își pierduse cota la Bursa schimburilor în natură" (pp. 250-251). Toate aceste zbenguieli sexuale se derulau la vedere, erau cvasi-oficializate, cunoscute de toată lumea, inclusiv de omniprezenta Securitate și de serviciile de cadre ale diverselor instituții. Ele deveneau, în cazul bărbaților, probe de șantaj, iar în cel al femeilor, pretexte pentru solicitarea altor favoruri sexuale. Chiar dacă se manifesta destul de rar, Securitatea era prezentă peste tot. Lumea era obsedată
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
cvasi-oficializate, cunoscute de toată lumea, inclusiv de omniprezenta Securitate și de serviciile de cadre ale diverselor instituții. Ele deveneau, în cazul bărbaților, probe de șantaj, iar în cel al femeilor, pretexte pentru solicitarea altor favoruri sexuale. Chiar dacă se manifesta destul de rar, Securitatea era prezentă peste tot. Lumea era obsedată de prezența microfoanelor și a privirilor indiscrete ale agenților în instituții, acasă, la restaurant și în cele mai neașteptate locuri. Magazinele erau goale, legislația era plină de interdicții dar cu bani și relații
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
pus niște ochelari negri și m-au dus. Am fost imediat tuns chilug, mi-au făcut poze din față și profil (care nu le-au reușit prima dată) și apoi a urmat "vilegiatura" la Canal. - Fără nici o anchetă? - Doar la Securitate o anchetă sumară cu lampa în ochi, încât nu i-am văzut pe anchetatori. - Dar ce voiau să afle? - Nu mi-au spus care mi-a fost vina! - A fost proces? - Nici un proces. S-a numit doar "pedeapsă administrativă". Am
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel de intelectuali. Până una-alta, a început să-i caute prin școlile generale, unde se vorbește de organizații ale elevilor-pesediști. Nimic nou. Pe vremea Răposatului, Securitatea nu ezita să racoleze pentru uzina "Timpanul și Urechea" chiar copii din clasele gimnaziale. Multă vreme am crezut că e o bazaconie ca oricare alta. Când văd, însă, că tot mai mulți tineri intrați în politică nu sunt cu nimic
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer acoperit". Oricum, la întîlnirea de la Snagov a șefilor serviciilor europene de spionaj, Willem Matser a declarat: "Nu mă deranjează prezența foștilor ofițeri de Securitate în structurile actuale... De ce să ne lipsim de aceste valori?..." Citat pe care îl reproducem după România liberă nr. 3943. Potrivit acestui cotidian Tender ar fi pus ochii pe consilierul NATO, avînd informația că olandezul ar putea vehicula bani murdari
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Puțin? A.G.: Nu știu de ce se teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în acest caz... imorală. Pentru că, încurajînd furia războinica a statului major rus și a lui Puțin, se pune în pericol nu numai morală, dar chiar securitatea Europei. Puțin e în acest moment un pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce rușii au făcut în Afganistan. D.A.: Pentru că am vorbit de morală, să discutăm puțin despre atitudinea țărilor E.E. Cum vă explicați că un pacifist că Havel poate
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
mai puțin cunoscute, ați creionat tabloul unei epoci terifiante; mai ales pentru intervalul 1948-1954 ați întocmit un document zguduitor, de o valoare inestimabilă. Cum ați avut curajul să faceți acele note incendiare din pricina cărora, dacă ar fi fost găsite de securitate, ați fi făcut ani grei de pușcărie? - N-aș mai fi existat astăzi! Domnule Arion, m-am considerat întotdeauna un personaj atipic, inhibat; deși am scris și cîteva romane (dintre care unul publicat) și am publicat cărți de studiu al
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de tot felul de vizite nocturne: ba sectoristul, ba „ochiul străzii", ba un agent al Securitătii care doreau să mă „cunoască" mai bine, așa că nu le puteam ține în bibliotecă. De altfel, prin anii ’60 am fost „invitat" chiar la Securitate de vreo două ori din pricina corespondenței mele cu prieteni și scriitori din străinătate și, bineînțeles, din pricina trecutului meu. În perioada „antonesciană" lucrasem în Ministerul Propagandei Naționale unde activitatea mea era, evident, ostilă vecinilor noștri de la răsărit. - Sub ochii dumneavoastră, ai
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
dezmățul publicitar sancționat, cică, științific de magicienii de la instituțiile specializate. Totul părea să meargă strună. În ciuda urechelilor necontenite ale Cotroceniului, în ciuda corupției inimaginabile din partid și din administrația secretată canceros de către acesta, în ciuda scandalurilor financiare sau legate de dosarele de securitate, premierul-minune călărea cai din ce în ce mai mari. ată, însă, că mecanismul s-a defectat în mod jalnic. Populația — cu cât mai disperată, cu atât mai credulă, așa cum se întâmplă în orice perioadă de ciumă — ajunsese chiar să creadă că nu există nici o
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
fel, articolele din PROSPORT. Dl Ungureanu a fost pedepsit pe vremuri de către oficialii comuniști pentru o vorbă de acest fel, adică amuzant-instructivă. El a folosit, în legătură cu echipa de fotbal Flacăra Moreni, împinsă spre vîrfurile ierarhiei naționale de niscai generali de securitate, expresia "morenașterea fotbalului românesc". Oare azi, în epoca eternului și fascinantului Dumitru Dragomir, și el cîndva pe la Scornicești, ca toată musca pe produsul organic bine mirositor, ce expresie potrivită cu situația fotbalului românesc am putea găsi? Să-l punem la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
împrejurările literare. Rostești un nume, care d-sale i se pare odios, fie al unei reviste, fie al unei persoane, gata, te-ai înțeles cu securiștii. Și chiar dacă nu-l rostești (dar așa crede dl L. P.), tot înțelegere cu securitatea se cheamă. Este îngrozitor cum un om cu atîta știință de carte poate să aibă atît de puțină minte. Să fie emisiile de venin o formă de sterilitate, ca la conjudețeanul Dan Petrescu? De la o vreme, Iașii lui Maiorescu produc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
urmărire a jurnaliștilor străini, Dimităr Iordanov, dă acum permisele de acces la informațiile clasificate NATO". Potrivit publicației citate de ZIUA, Iordanov a fost numit în această funcție pentru experiența lui, la fel ca și alte foste cadre de nădejde ale Securității bulgare. Dacă premierul țării vecine ar fi fost emanația socialiștilor, această numire ar mai fi avut o logică, dar cînd șeful guvernului e fostul rege al Bulgariei, numai sfinții Chiril și Metodiu și poate Dimitrie Basarabov din Dealul Mitropoliei să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
un atelier (eram singura cartelă în casă, numai eu aveam slujbă) și fumul tot nu ieșea! O adevărată întâmplare de roman a fost atunci când ne-am trezit la ușă cu Petre Ghiață care a spus doar atât: "Sunt urmărit de securitate." Într-adevăr, la scurt timp i-am văzut mișunând în jur. Dar nu numai oameni au intrat în casa noastră, ci și multe cărți. Tata nu scotea niciodată cărți din casă, cu excepția celor pe care le-a vândut sau le-
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
fără să mă sclifosesc. De ce n-a fost închis tata? Presupun (e doar o supoziție) că datorită simpatiilor evreiești. Evreii erau foarte puternici în acel moment și e posibil să-l fi apărat. Poate Leonte Răutu? Erau în aparatul de Securitate, de conducere... Sau, poate sperau că se va întoarce "la linie". Au fost foarte tulburați când tata, în loc să se înscrie în Partidul comunist a scris la Dreptatea. Credeau că este al lor! - Dumneavoastră ați avut o atitudine foarte tranșantă încă
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
o minciună cu o alta, poate mai poleită, dar tot o minciună? - Iată un lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a vrut răsturnarea lui Ceaușescu - asta-i convingerea mea intimă. Ea a pus pe picioare viața politică, infiltrându-și, așadar, oameni în toate partidele, a pus mâna pe puterea economică. Foștii specialiști comuniști și-
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
mai poleită, dar tot o minciună? - Iată un lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a vrut răsturnarea lui Ceaușescu - asta-i convingerea mea intimă. Ea a pus pe picioare viața politică, infiltrându-și, așadar, oameni în toate partidele, a pus mâna pe puterea economică. Foștii specialiști comuniști și-au continuat slujbele, devenind adepți ai
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
politice de dreapta și al fostului președinte Emil Constantinescu, scriitorul se transformă, imediat după alegeri într-un adversar al acestora. El denunță intransigența anticomunistă din discursul unor oameni care nu erau complet străini de vechile structuri (de partid și/sau securitate), incompetența, nepotismul, spiritul gregar și rapace ale noilor conducători, fără a trece cu vederea tradiționala obsecviozitate a tagmei scriitoricești față de lumea politică. Elocvente, din punctul de vedere al lui Liviu Ioan Stoiciu (chiar dacă discutabile în termeni absoluți) au fost reacțiile
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]