943 matches
-
ascunde zâmbetul unei doamne. În romanul său de secol XI, Povestea lui Genji, Murasaki Shikibu descrie un cod de relații sociale bazat pe conversații prin pereți despărțitori, priviri fugare, deghizări transparente, zgomote și umbre. Atunci când avem de-a face cu segmentări compoziționale în spațiul unui tablou, nu trebuie să ne conducem exclusiv după tradiția apuseană care preferă să se limiteze la reprezentarea unui spațiu unic, coerent și în cea mai mare parte închis. Pot exista priveliști care să ofere o străfulgerare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei nucleare, condensarea și degradarea legăturilor internucleozomice, fragmentarea nucleului cu formarea de apoptozomi și în final clivajul celulei cu formarea de corpi apoptotici care vor fi fagocitați de către celulele vecine (Denis H. și Mignote B., 1994; Vasilakos J. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se pot folosi În diferite etape ale lecției; .ritmul proiecției aparține Învățătorului; proiecția este reversibilă; permite adaptarea comentariului la nivelul clasei; succesiunea imaginilor se stabilește de Învățător; redau imagini de ansamblu și detaliile acestora; - limite - poate apărea Însa o anumită segmentare a cunoștințelor și nu pot prezenta dinamic un fenomen. 2. diafilmele; - avantaje - se folosesc În diferite etape ale lecției; ritmul proiecției aparține Învățătorului; proiecția este reversibilă; textul Însoțește imaginea; prezintă imaginile În succesiune logică; - limite învățătorul depinde de textul autorului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]
-
Limitarea regiunii este importantă, căci elaborarea de scenarii devine mai dificilă pe măsură ce crește suprafața regiunii și mijloacele de subzistență se diversifică. În orice caz, este posibilă și o analiză complexă asupra unui stat sau o regiune, dar analiza implică o segmentare. Dacă ar trebui să se analizeze un perimetru extins, ar trebui să se fracționeze în subregiuni pe forme de subzistență sau zone administrative mai puțin extinse prin elaborarea unui anumit număr de scenarii mai restrânse. Se poate, de asemenea, elabora
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se sincretizează aspirația milenară a umanității de a concepe viața nu ca pe o întâmplare , ci ca pe o construcție înzestrată cu sens. Lucrarea stabilește o clasificare a narațiunilor din punctul de vedere al temei ordonatoare, destinul / norocul. O primă segmentare distinge un strat de suprafață , narațiunile în care se oglindesc riturile de trecere : nașterea și căsătoria. În primul capitol, consacrat opiniilor etnologilor, am căutat tot ceea ce privea, într-un fel sau altul, destinul.Aceasta a fost de altfel și calea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
firmei pe o singură piață nu mai era o garanție de profit și supraviețuire, întrucât un număr însemnat de domenii atingeau stadiul de maturitate și descreștere. Trebuia deci pusă în practică o strategie de accelerare a creșterii: extinderea pieței geografice, segmentarea pieței, stimularea cererii etc. III.2. Diversificarea De ce se diversifică întreprinderile? Edith Penrose arată că firma poate folosi diversificarea în trei scopuri principale (între care există desigur relații strânse): 1. ca soluție la problemele care apar în fața întreprinderii. Problema cea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
constituit în decursul timpului o problemă metodologică mult controversată. Apariția ei a fost primită ca o promisiune pentru revoluționarea calității și eficienței procesului de învățământ. Ulterior au apărut și criticii acestei metode care au invocat unele dezavantaje cum au fost: * segmentarea și automatizarea exagerată și prea elaborată a conținuturilor; * “tutelarea exagerată”a sportivilor, ceea ce ar limita participarea conștientă și dezvoltarea capacității creative; * promovarea gândirii analitice în dauna celei sintetice, specifice ființei umane. Investigațiile științifice și lucrările experimentale au demonstrat că instruirea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
celei mai vârstnice, În raport cu care fiecare Își cunoaște legăturile genealogice personale. Membrul cel mai În vârstă deține În general autoritatea, veghează la respectarea regulilor de transmitere a patrimoniului și de succesiune În anumite roluri sociale. În decursul timpului, se produc segmentări și dispersia membrilor, cauzele fiind creșterea demografică, lipsa pământurilor disponibile, conflictele la alegerea partenerului/partenerei, mobilitatea muncii etc. Mai demult, pe baza liniei genealogice (În cazul căreia legătura cu strămoșii este biliniară, spre deosebire de situația neamului) erau aleși regii și conducătorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cu relațiile dintre ele, încît analiza automată nu este un tip de analiză discursivă sau o latură a ei, ci un instrument de adîncire a perspectivei privind componentele discursului. Din acest motiv, punctul de plecare este în mod obișnuit segmentarea textului în unități analizabile în mod automat, încît cuvîntul este delimitat ca formă grafică, ca un ansamblu de litere aflat între doi indici de delimitare (spații albe sau semne de punctuație). Există însă, în cazul acestei operații, unele dificultăți, între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dificultăți, între care cea care privește identificarea construcțiilor fixe (locuțiuni și expresii) cu ajutorul dicționarului de analiză. O operație inerentă oricărei analize automate este lematizarea, adică reducerea la o rădăcină comună (lemă) a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare, vocabularul sau indexul cu care operează analiza automată este reprezentat de corpusul de segmente ce se pot identifica în lista formelor lexicale. Pe baza indexului, se poate realiza statistica textuală, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de orientare argumentativă. Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență, fie ca un contra-argument
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnalează că o anumită porțiune de text nu este asumată de către vorbitor, ci este mediată de o altă voce sau de un alt punct de vedere. Sursele diverselor informații pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate. Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ; b) mărcile de reformulare indică, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă, care este adesea o modificare a punctului de vedere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezultatele nu au fost relevante. Potrivit unei alte abordări, gesturile nu au mai fost raportate la semne, ci au fost apreciate ca formatoare ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvînt tehnic (un termen), deoarece are de obicei o semnificație ce corespunde mai multor noțiuni și nu este univoc ca într-un limbaj de specialitate. Din punct de vedere logic însă, și cunoașterea populară are o organizare internă și o segmentare de tip noțional, dar noțiunile cunoașterii și culturii populare nu au de obicei aceeași sferă și același conținut cu cele din cunoașterea științifică, chiar și atunci cînd vizează aceeași categorie de realități și uzează de aceeași formă lingvistică (de exemplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîmp semantic, polisemie, reglare a sensului, terminologie. GREIMAS - COURTES 1993; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MORFEM. Semnificația generală a cuvîntului morfem este de "unitate lingvistică minimă dotată cu sens", reprezentînd astfel cea mai mică unitate semnificativă obținută prin segmentarea unui enunț. În lingvistica americană, analiza în constituenți imediați atribuie morfemelor statutul de unități gramaticale minime (care compun cuvintele), iar A. Martinet face distincția între morfemele lexicale (numite și lexeme) și morfemele gramaticale (denumite uneori grameme). În analiza obișnuită, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de "paratext" și la alte domenii cum ar fi presa scrisă (peritextul jurnalistic) sau cinematograful (generic, afiș, promovare). Paratextul rămîne dependent de genul de discurs (scris, oral sau plurisemiotic), care îl ajută să-și particularizeze procedurile de funcționare. V. secvență, segmentare, text. GENETTE 1979; LANE 1992; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA PARATOPIE. Noțiunea "paratopie" a fost introdusă în domeniul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale (nivel diferit de cel al frazei). Planul textului rezultă astfel din structura secvențială specifică lui, putînd fi sau nu explicit evidențiat la suprafața textuală, prin diverse modalități de segmentare. În funcție de posibilitatea încadrării textului într-un anumit gen discursiv, pot fi evidențiate două tipuri de planuri: planuri convenționale sau fixe (care pot fi păstrate ca atare sau supuse modificării, ca în cazul rețetei culinare, editorialului, sonetului) și planuri ocazionale sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
miniatură și în tipul subordonat (astfel, dacă într-o nuvelă tipul dominant este cel al narațiunii, diversele forme ale discursului raportat ca tipuri de interacțiune vor fi forme minore, dar ele pot conține în filigran secțiuni narative distincte). V. enunțare, segmentare, text. BENVENISTE 1966; KRISTEVA 1975; BRONCKART 1996; ADAM 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB PLURILINGVISM v. MULTILINGVISM. POLEMICĂ. Fiind o discuție în contradictoriu, polemica este în mod necesar unul dintre principiile pe care se construiește discursul narativ, chiar și atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai ales de schițele lui I. L. Caragiale. Dintr-o perspectivă total diferită, textele înregistrate pe suport informatic pot uza de posibilitățile punctuației, îndeosebi pentru a putea detașa anumite fragmente (și pentru a le reda pe hîrtie). V. ghilimele, oralitate, scriere, segmentare grafică. DUBOIS 1973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN R RATARE A VORBIRII. Prin ratare a vorbirii se înțelege consecința unui conflict apărut în spunere sub forma unei perturbări (bîlbîială, ezitare, lapsus, întrerupere bruscă, reduplicare etc.). Potrivit unor cercetări, această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Grupul μ). Cert este că, luînd în considerare discursul ca un tot, pe de o parte, și recunoscînd existența unor părți de discurs într-o organizare sintagmatică, pe de altă parte, retorica se relevă ca deosebit de apropiată demersurilor contemporane de segmentare și de definire a unităților discursive (de obicei mai extinse decît fraza). V. argumentare, dialectică, discurs, figură, gen de discurs. ARISTOTEL, R.; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în acest caz, s-au stabilit cîteva chestiuni de principiu, precum folosirea mijloacelor grafice, realizarea unor programe informatice și a unor metodologii de determinare a ocurențelor. V. coocurență, lexicometrie, secvență, specificitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN SEGMENTARE GRAFICĂ. Punctuația poate fi considerată un fenomen de segmentare grafică a lanțului verbal scris, fiindcă ea furnizează instrucțiuni pentru construcția sensului prin decuparea și regruparea unităților de complexitate variabilă. Semne grafice precum virgula, punctul și virgula, punctul, semnul exclamării și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiu, precum folosirea mijloacelor grafice, realizarea unor programe informatice și a unor metodologii de determinare a ocurențelor. V. coocurență, lexicometrie, secvență, specificitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN SEGMENTARE GRAFICĂ. Punctuația poate fi considerată un fenomen de segmentare grafică a lanțului verbal scris, fiindcă ea furnizează instrucțiuni pentru construcția sensului prin decuparea și regruparea unităților de complexitate variabilă. Semne grafice precum virgula, punctul și virgula, punctul, semnul exclamării și al întrebării, punctele de suspensie, cuplul de paranteze sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produce așteptarea lui pe de altă parte, într-o poziție comparabilă, adverbul desigur este adesea inversat de conjuncția adversativă dar, adverbul totodată sau un element concesiv în același paragraf sau în unul următor. Astfel se realizează echilibrul întregului text între segmentare (decuparea unităților de diferite ranguri de complexitate) și articulare (construcția de sens). V. conector, enunț, paratext, plan de text, punctuație. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SEM. În terminologia semanticii, semul este o "unitate minimă de semnificație, lipsită de independență, care face
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În această perspectivă, efectul de sens reprezintă un punct de vedere particular asupra sensului, încît acesta nu se poate localiza direct în discurs și, de aceea, trebuie descris ca o mișcare a gîndirii spre elaborarea unei noțiuni, prin operarea unei segmentări. Astfel, numai cunoașterea prealabilă a sensului permite înțelegerea efectelor de sens, o înscriere în teoria lui F. de Saussure, prin urmare, cu o completare prin cuprinderea faptelor de limbă care se opun vorbirii. Efectele de sens sînt observabile, în vreme ce sensul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]