1,001 matches
-
și Sollen ceea ce ar trebui să fie. Ei știu, așadar, că pot avea succes numai dacă iau lumea așa cum este ea, și nu cum ar trebui să fie, adică bună și dreaptă, dar care există doar în capul nostru. Acest Sein european este următorul: o constelație de state foarte diferite ca istorie, limbă, cultură, nivel economic etc., care s-au războit sute de ani. Acum ele nu mai vor război, ci pace și prosperitate economică, precum și un cuvânt de spus în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cuvinte, să păcătuiască fără niciun fel de pedeapsă. Desigur că organizațiile ecologiste precum Greenpeace sau WWF au protestat, dar fără efect, pentru că încă o dată s-a dovedit că realitatea efectivă este mai puternică decât cea care ar trebui să fie (Sein este întodeauna mai puternic decât Sollen). România a ieșit în câștig de la acest summit întrucât va fi premiată. Și nu pentru că ar fi lichidat poluarea, ci pentru că a redus-o la un nivel mai mic decât se așteptau cei din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
slabă și una medie, prin raportare la alți determinanți ai substantivului, dar este invariabil dacă are funcția de nume predicativ. Limba germană are un sistem foarte bogat de timpuri compuse în cazul flexiunii verbale, uzînd de auxiliarele haben "a avea", sein "a fi" și werden "a deveni" (acesta din urmă fiind și auxiliarul pentru diateza pasivă). Există, la fel ca în engleză, nuanțe modale, exprimate cu ajutorul verbelor semiauxiliare: dürfen "a avea voie", können "a putea, a fi capabil", müssen "a trebui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în gen este aproape absent (doar la acuzativ singular masculin desinența este -en, deosebită de feminin și neutru unde este -e). În sfîrșit, la declinarea mixtă, adjectivul este precedat de articolul nehotărît, de kein sau de adjectivul posesiv (mein, dein, sein etc.) și manifestă variație de gen doar la nominativ și la acuzativ singular (nom. kein schöner Tag, keine schöne Frau, kein schönes Frau). Dacă adjectivul are valoarea sintactică de nume predicativ, între el și substantivul determinat intervenind un verb copulativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism (germ. sein [sain], war, gewesen; neer. zijn [zein],was (waren 58), geweest; engl. to be, was, been [bi:n]), în vreme ce altele, precum cele nordice, au renunțat la el, instituind conjugarea tare (norv. å v(re, var, har v(rt; sued. att vara
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
valeurs européennes généralement partagées grâce à la co-mmunication, et des prémisses pour le rapprochement entre des ethnies ayant pourtant des traits spécifiques. Il est donc possible de déterminer les éléments de base qui forment l'unité et la différence au sein du Monde Européen et d'établir les sources de ces éléments car, malgré l'hétérogénéité apparente de cette problématique qui relève de la communication culturelle et linguistique européenne, on peut trouver des méthodes appropriés pour l'étudier suivant les objectifs déterminés
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deux groupes de langues modernes, romanes et germaniques, est représenté par les influences réciproques des langues qui les composent, influences qui se sont exercées à des moments différents de leur existence. Mais, si ces aspects rendent facile la communi-cation au sein des mêmes groupes ethniques et linguistiques, les emprunts de toutes les langues du continent au latin et au grec ancien garantissent la communication (et l'unité) généra-lement européenne. Il existe aussi de nombreux éléments linguistiques empruntés par tous ou par
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
auch eine andere Konstruktion andeuten, die erstens auf den Unterschied zwischen dem volkstümlichen und dem lite-rarischen Aspekt der Sprache basiert, einen Unterschied, der von diesem Linguist nicht behandelt wurde. Man kann also feststellen, dass die Synthesen, Ana-lysen und Interpretationen mannigfaltig sein sollen, aber sie sollen auch an dasselbe Ziel ausgerichtet werden, das heißt an das Ziel, bedeutungsvolle Elemente der europäischen geistigen Einheit zu unterscheiden und den Ursprung, die Intensität und den Umlauf dieser Elemente zu erklären. In der sprachlichen Beziehung soll
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
die Art von Europänismus bieten, das die östliche Romanität charakte-risiert und für diese Methode ist es eine Betonung einiger kultureller (und gesellschaftlicher) Probleme erforderlich und eine besondere Aufmerksamkeit wird hier der Problem der Sprache geschenkt. Diese Tatsache soll nicht überraschend sein, wenn man im Betracht zieht, dass die rumänische Sprache den Hauptaspekt der geistigen Beziehung der Rumänen mit der europäischen Welt und den Hauptübergang für die Begreifung der europäischen Werten bildet, so weit wie diese von ihnen übernommen wurden. Ohne Zweifel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wie diese von ihnen übernommen wurden. Ohne Zweifel kann ein solches Verfahren entweder auf die Exhaustivität in der Umfassung der Probleme noch auf die Vervollkommnung in der Behandlung dieser Probleme zielen, aber es kann und soll ein möglichst angemessenes Mittel sein, das die Aufmerksamkeit auf eine Art von Tatsachen und auf eine Art über sie nachzudenken lenkt. Übersetzung von Alexandra CHIRIAC Resumen Comunicación cultural y comunicación lingüística en el espacio europeo El Mundo Europeo, es decir, el conjunto de los (distin-tos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu se îndoiește de realitatea personajului, cum nu se îndoiește de realitatea Cléei, a doamnei Sinus, a falsului medic Pacienza sau a celor doi paznici. Și, firește, nici de realitatea "heideggerianei", chiar dacă, gândindu-se bine, dorința ei de a citi Sein und Zeit în original nu i se pare verosimilă. Totuși, de ce nu, în fond?! O pasiune, se știe, poate ajunge la cele mai rele extreme. Războiul purtat cu ea l-a pus pe seama unei interpretări eronate, din pricina bolii. Din păcate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de persoane au venit să se instaleze la oraș, această creștere producîndu-se mai ales în orașele cu mai mult de 100.000 de locuitori, dar mai ales îi periferia pariziană (2.043.000 de locuitori în 1931 în regiunea periferică Seine, față de 1.505.000 în 1921, ceea ce înseamnă o creștere de 35 %). În Marea Britanic, populația citadină a trecut de la 75% din totalul populației în 1914, la 83% în 1939, iar numărul orașelor cu peste 100.000 de locuitori de la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
marcante personalități în domeniul istoriei religiilor. Importanta sa monografie despre profetul Islamului a fost tradusă în numeroase limbi: Muhammaed: Hans liv och hans tro, Stockholm, 1930 = Muhammed: The Man and His Faith, 1936 (trad. de Theophil Menzel)/New York, 1956 = Mohammed: Sein Lebenund sein Glaube, Göttingen, 1932. Dintre lucrările sale, vezi și Der Ursprung des Islams und das Christentum, 1926 (despre influența creștinismului siriac asupra Islamului timpuriu); Die Frage der religiösen Anlage. Religionsgeschichtlich beleuchtet, Uppsala, 1932. Cf. s.v. Annemarie Schimmel, „Tor Andræ
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în domeniul istoriei religiilor. Importanta sa monografie despre profetul Islamului a fost tradusă în numeroase limbi: Muhammaed: Hans liv och hans tro, Stockholm, 1930 = Muhammed: The Man and His Faith, 1936 (trad. de Theophil Menzel)/New York, 1956 = Mohammed: Sein Lebenund sein Glaube, Göttingen, 1932. Dintre lucrările sale, vezi și Der Ursprung des Islams und das Christentum, 1926 (despre influența creștinismului siriac asupra Islamului timpuriu); Die Frage der religiösen Anlage. Religionsgeschichtlich beleuchtet, Uppsala, 1932. Cf. s.v. Annemarie Schimmel, „Tor Andræ”, în Mircea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
concept pe care filosofia actuală, profund postromantică, nu prea Îndrăznește să-l abordeze - pe care, mai sus și altădată, În ceea ce ne privește, l-am „extras” din fraza spectaculară a lui Nietzsche: Hat man Charakter, so hat auch man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt, „Cine are caracter, are deci și o trăire-tip care revine mereu” - trebuie să spunem că de această nouă concepție asupra a ceea ce numim destin - concept, evident, polisemantic! - se leagă și ideea indestructibilă de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire tipică ce revine mereu”. 3 „Hat man Charakter, so hat man auch sein typisches Erlebnis, das immer wieder kommt.” - „Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. O frază care m-a urmărit decenii, mult înainte de a o fi pus ca motto la partea a doua, centrală, a romanului meu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și nobil. Cartea bună ar urma s-o scriu de acum înainte. Cine știe! În ultimul timp au căzut în jurul meu o serie de prietini. Odihniți-vă în sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu. 25 Dechemvrie. Alaltăieri a plecat "sein excelenz". L-am văzut regulat la masa de amiază și sara până alaltăieri. Ieri nu l-am mai văzut. Excelența sa era un episcop catolic din Slovacia. Foarte modest și sobru îmbrăcat; discret în mișcări și gesturi; cu vorbă moale; părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1930, de către germanii KARL JASPERS (1883-1989) și MARTIN HEIDEGGER (1889-1976), de francezii GABRIEL MARCEL (1889-1973) și JEAN-PAUL SARTRE (1905-1980). În deceniile următoare, existențialismul s-a definit ca o filosofie neliniștită de unele consecințe dezumanizante ale progresului tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane constă în năzuința de a se înfăptui pe sine, în aspirația
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
C. Elenă Dogaru M. Filip Dragoslav Gh. Traian Ghiuzu M. Mariana Glod V. Simion Grigoriu D. Grigore Herșcovici S. Carola Iosif M. Mia losub I. Mihai Lăzescu Gh. Maria Leibovici A. Netty Leneschi C. Elenă Manolache Gh. Aurel Marcus I. Seina Marin Gh. Dumitru Mihai V.Victoria Moisă Gh. Cornelia Munteanu Ț. Tiberiu Nicolau P. Adriana Pivniceru V. Maria Plugaru I. Teodora Popa D. Constantin Poroșnicu D. Maria Racoviță M. Minodora Raicu N. Clară Reiter D. Liliana Român I. Ana Săveanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
4, pp. 113-119, și ilustrațiile 10-14)"/>, dar și injurioasa expresie populară Judenschwein („porc de evreu”). Într-un cântec nazist, Cristos Însuși este taxat astfel : „Nu vrem să fim creștini,/ Isus a fost un porc de evreu” (Wir wollen keine Christen sein,/ Denn Christ war ein Judenschwein) <endnote id="(569 și 789, p. 291)"/>. Asocierea evreului cu animalul prohibit a devenit unul dintre stereotipurile antisemite cele mai puternice, iar Claudine Fabre-Vassas este Îndreptățită să sublinieze acest paradox : „În pofida regulii universale care Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar onticul nu poate fi determinat cu astfel de mijloace decât ca simplu concept. Preluat de ontologie, el devine o simplă funcție terminologică. „Die ontologische elementare Ganzheit... kann nicht auf ein ontisches «Urelement» zuruckgeführt werden”, spune Heidegger, magistrul în materie (Sein und Zeit, Halle, 1941, p. 196). Onticul, ca realitate adâncă, e obscur și nedeterminabil ; în speță, la Eminescu (și la nici un alt poet, lucrul nefiind cu putință), nu se află vreun vers care să-l exprime ca atare, el nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
esențe din care se constituie totuși lumea. Fiindcă aicea mi se pare că este cazul să citez o vorbă extraordinară a lui Hegel (nu știu dacă a luat-o din filozofia orientală, dar concordă cu gândirea orientală). Hegel spune : „Das Sein und das Nichts sind ein und das selbe”. Ființa și Nimicul sunt unul și același. Caragiale habar n-avea de Hegel, bineînțeles. Și cred că, dacă ar fi știut fraza asta, l-ar fi încântat și probabil că și-ar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
țară și domnul ei. La 1 iunie 1878 s-au deschis lucrările Congresului de la Berlin, În cadrul căruia I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu n-au fost primiți ca reprezentanți ai unui stat beligerant ci, din grația lui Bismarck, fuseseră admiși „au sein du congres, afin d’y exposer et defender les droits de leur pays”. Ca și la San Stefano, România a fost din nou ultima, ceea ce l-a determinat pe lordul Salisbury să ceară Congresului, cu o amară ironie, ca „după ce
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]