1,859 matches
-
2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul combinării propozițiilor în fraze. Gramatica generativă definită de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
procedee contrarii"291. Într-un alt articol, Ritmul ca factor arhitectonic al versului, oprindu-și atenția asupra procedeelor specifice liricii, Tînianov constata că parodia în versuri antrenează metrul și sintaxa unei secvențe și le pune să interacționeze cu lexicul și semantica alteia 292. Spre exemplu, "revoluțiile pe tărâmul poeziei" rezultă din conjugarea unei secvențe noi cu o alta, anterioară. Urmuz sesizează și el atât automatizarea procedeelor realiste, dar și a celor venind dinspre romanele sentimentaliste ori de analiză psihologică la modă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
exigențele care fac diferența în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
exigențele care fac diferența în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
exigențele care fac diferența în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
SEMIOTICA SOCIALĂ /17 I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv /20 I.1. De la obiect la semn /23 I.1.a. O gramatică semiotica spațială /25 I.2. De la text la discurs /30 I.2.a. O semantica a predicației în compoziția textuala (non)verbală /30 I.2.b. Multimodalitate → resemiotizare /34 I.2.c. Puterea enunțătorului & puterea destinatarului o semiotica a acțiunii și pasiunii /35 I.2.c.1. De la acțiune la ideologie /36 I.2.c
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
globală /71 ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic /73 ÎI.3.d. Discursul (non)fricii /76 ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității sociale /77 ÎI.4. Semiotica textuala politică /82 ÎI.4.a. O semantica a predicației electorale Ion Iliescu versus Emil Constantinescu (1996) /83 ÎI.4.b. Imaginea lupilor în politica românească anul electoral 2000 /97 ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești /99 ÎI.4.c. Gustul dulce și picant al promisiunii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
adecvare progresivă între două elemente fundamental opuse, adică "obiectele" și "semnele"". Vectorii determinării și reprezentării care caracterizează un obiect și respectiv un semn sunt guvernați de un "flux" (flow). Suntem de părere că înțelegerea acestui flux semiotic se află în semantica prepozițiilor care ascund o metaforă implicită a unei călătorii: * un flux de la obiect către semn. Prepoziția "către" conferă semnului rolul tematic (Cornilescu 1995) de "țintă", un punct spațial care, odată atins, va presupune o finalizare a acțiunii. * un flux de la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de altă parte, "par lung", obiect întrebuințat în domeniul agricol, în construcții rudimentare, pentru a clădi clăile de fan sau de grâu; * spațiul istorico-cultural (românesc). Instanță de secunditate implică un mediu interpretativ specific unei comunități de interpretanți care activează memoria semantica 9 (cunoștințe generale despre lume). În cazul de față, țeapă activează o regiune istorico-culturală, specific românească, care este asociată (↔) cu instrumentul de pedeapsă folosit de Vlad Țepeș. Acest nod va conduce către terțitate/ simbolicitate sau nivelul metasimbolului. Figură istorică a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
constituie actul cognitiv de a înmagazina în memorie noi cunoștințe, iar construcția unei noi structuri cognitive a acțiunii este efectul care aduce procesul interpretativ sau semioza la un punct final. I.2. De la text la discurs I.2.a. O semantica a predicației în compoziția textuala (non)verbală Rețeaua spațiilor mentale construită pornind de la nodul central țeapă demonstrează faptul că implicit se creează un text bazat pe o secvențialitate temporală și spațială, unde participanții, alături de alte obiecte (non)verbale, intră într-
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imaginara. În ÎI.4.c. vom analiza aceste reprezentări ale tepei în contextul situațional al alegerilor electorale din 2004. Spațiile mentale idiomatice rezultate ("a da țeapă" și "a lua țeapă", Cmeciu C. 2007b: 528) pot fi analizate pe baza structurii semanticii cognitive, luând în calcul parametri 10 precum participanți (roluri tematice), durata și telicitate, care implicit apar și în semantica predicației a lui Pottier (1992), prezentată mai jos: Expresii idiomatice Parametrii cognitivi A da țeapă a păcăli = A lua țeapă a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Spațiile mentale idiomatice rezultate ("a da țeapă" și "a lua țeapă", Cmeciu C. 2007b: 528) pot fi analizate pe baza structurii semanticii cognitive, luând în calcul parametri 10 precum participanți (roluri tematice), durata și telicitate, care implicit apar și în semantica predicației a lui Pottier (1992), prezentată mai jos: Expresii idiomatice Parametrii cognitivi A da țeapă a păcăli = A lua țeapă a fi păcălit A da țeapă a pedepsi Participanți Agent = utilizatorul Pacient = victima Agent = victima Pacient = utilizatorul Durată Eveniment durativ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și o analiză sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și o analiză sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conturate pe cele trei domenii (memoria, actualitatea și anticipația). * liniile (razele) punctate = semnificațiile ascunse; * liniile continue care urmeaza liniile punctate sunt efectele intenționate. Aceste prezentări teoretice demonstrează faptul că trebuie depășit nivelul compozițional în urma căruia se delimitează un lexicon. Dincolo de semantica unui text este obligatorie aflarea efectelor pragmatice prin corelații valorice, pasionale, ideologice, economice, politico-culturale etc. I.2.b. Multimodalitate → resemiotizare Transcenderea dincolo de granițele unui text și contopirea într-o singură compoziție a elementelor lingvistice, vizuale, kinezice, muzicale sau de design
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
constituie produsul final al rotirii cubului rubik discursiv de către un abil producător. I.3.a. Anatomia imaginii Punctul de pornire în actul de înțelegere a unui concept îl constituie etimologia respectivului cuvânt. Jean-Jacques Wunenburger ([1997] 2004: 18) observa o dualitate semantica în definirea termenului imagine: * în primul rând, imagine [lat. imaginem (nom. imago), de la rădăcina cuvântului imitări = copie, idee, aparentă]16, se referă la forma, corp, având același înțeles precum Bild și Gestalt din germană și picture, figure, pattern, frame și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]