5,553 matches
-
numai cine îl încearcă - aleg cîteva. Primul e despre prietenie, căreia toată lumea nouă, crescută cu cărțile vechi, cu frății și legăminte, îi deplînge lipsa. Zarifopol vede, forțat, cred, dar nu neargumentat, prietenia ca pe-o necesitate practică, din vremurile cînd semenii erau nevoiți, că vor sau nu, să strîngă rîndurile. Prietenia de calamitate, prietenia de război. O legătură necesară, nu importă cu care om. Insul trăia dependent de ceilalți, pe care-i accepta la modul abstract. Ceea ce nu se mai poate
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
cere o delimitare de teritoriu și o unitate de spirit. Numai nebunii își închipuie că pot juca rolul unor conștiințe care, vorbind în numele omenirii, se adresează tuturor. Rostul unui intelectual este să sporească cît mai mult cîmpul de înțelegere al semenilor săi. Acesta e singurul mod în care el se poate dovedi util în interiorul organismului național: să spună ceea ce a înțeles. Fără minciuni, fără deghizări, fără calcule temătoare. Dacă greșește, revine a doua zi și recunoaște că a greșit. Important e
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
de abundent, pe atât de pregnant, reconfirmă o solitudine orgolioasă, de care scriitorul suferă numai pe jumătate. Un obraz plânge, dar celălalt râde fiindcă poetul e singur și nefericit, în cadrul ostil ori indiferent al societății, în mijlocul regrupat și relocat al semenilor săi. Din această izolare și înșurubare în propria singurătate apar... noile secvențe lirice, tractate de un discurs prozaic, fragmentar și serial. În Craterul Platon, realitatea înconjurătoare, socială și pur umană, aproape că nu mai este percepută. Am notat o singură
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
indiferent de gradul lui de dezvoltare, face infinit mai mult decât un tribunal și chiar decât un stat, cel puțin în principiu... Dictatorul este un anti-om. Cei benigni își risipesc binefăcător energia și vitalitatea lor fizică și spirituală asupra semenilor. * Nimic nu durează mai mult decât ceea ce este intens, - chiar scurt. Nimic nu durează mai puțin decât ceea ce continuă... Aude atât de bine și cu finețe, încât dă impresia unui om surd din cauza ascuțimii auzului și a solicitării maxime, care
Note, contra-note by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7708_a_9033]
-
aproape monstruoasă. Se numește pe sine ucigaș, dar nu a omorît cu mîna lui. E un asasin, cred eu, în sensul în care un pasaj din Talmud, citat în Marșul lui Radetzky, spune că e ucigaș "cine ridică mîna asupra semenului său". Golubcik e o mică și foarte eficientă rotiță dintr-o organizație odioasă, membru al poliției secrete țariste, celebra Ohrana. Spion și denunțător, ajuns în misiune în capitala Franței, a trimis la închisoare sau în Siberia - și cu siguranță la
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
și iarna car"? Ne isterizăm doar când plonjăm în situații imposibile, când ne-a ajuns cuțitul la os. În România, noțiunea de bun public sau bun comun pur și simplu nu există. Egoismul exacerbat, disprețul pentru părerea celuilalt, indiferența față de semen, inexistența unui comportament civic real au făcut ravagii. Observăm frecvent exemple de paralizie a voinței în fața agresiunii unor derbedei în tramvaie, metrouri și autobuze. Toate acestea au o origine comună, născută dintr-un sentiment generalizat în care se amestecă meschinăria
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
E vremea să nu mai slujim deloc drept cutie de rezonanță și să cântăm de acum înainte din cobza și naiul nostru." Grupul Arghezi-Cocea-Galaction, pomenit în cuvinte cum azi nu se mai găsesc, decît ici-colo, în clipele de recunoștință ale semenilor noștri rari, minunați: "E încă un ban din tributul meu către acei oameni fermecători, contagioși..." Ciupite la colțuri - pentru ce însemnare urgentă îi vor fi făcut trebuință vechiului proprietar? - paginile cu Goga aduc aceeași adiere de familiaritate, cu cine nu
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
sprijinită de îndoielnic alb.// Un picior alintă epiderma covorului zburător.// Primăvară./ Verde întinat de relicvele evacuate de vânt.// Așteptare." Adaug cu mâhnire. Grăbită e viața artistului dar și insuportabil de leneșă, îndelungă și de atâtea ori mortală așteptarea artistului între semenii săi prinși cu folos și fără folos real cu viețile și așteptările lor! (Filip Köllö).
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
Nume de păsări fermecate,/ Nume de ape românești/ În Transilvania./ Patrie binecuvântată,/ Se adună roată/ Bătrânii,/ Se cheamă pe nume,/ Gă-sin-du-l pe fiecare". Emoția vine de data aceasta din simplitate, în mod firesc, coeziunea tărâmului natal, unde fiecare își găsește semenii cu atâta ușurință, contrastând cu alienarea tipică, alteori, spiței umane. În majoritatea poemelor din a doua parte a cărții, bunăoară, golul se adâncește, tonul devine sarcastic, nemișcarea, plumbul, senzația carcerală, pigmentată cu scene grotești și străbătută de o mare oboseală
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
care-l îndeamnă a-i lua în colimatorul său pe mai toți contemporanii de oarecare semnificație. Oamenilor le putem reproșa adesea compromisul. Lui Paul Goma i-am putea reproșa... lipsa de compromis. El practică o scrutare inumană, aș zice, a semenilor săi, nedispus a le face nici cea mai mică concesie. Exagerări? Multe și recunoscute chiar de el însuși, căci instrumentul său preferat îl alcătuiesc lentilele măritoare. Un fir de praf poate deveni mare cât oul, dar el există în realitate
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
atît mai mult cu cît viața de care a avut parte în România lui Ceaușescu seamănă cu subiectul unui roman picaresc. Urmărită și supravegheată de Securitate din cauza originii etnice nesănătoase, Herta Müller a cunoscut pe pielea ei ce înseamnă oportunismul semenilor în condiții de șantaj. Am fost concediată din fabrică, însă nu imediat, ci după șicane care au durat săptămîni în șir. În fiecare zi la ora șapte și jumătate trebuia să stau de vorbă cu directorul în prezența secretarului de
Dialog cu Herta Müller by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9669_a_10994]
-
prin transcrierea unei stări psihologice ce depășește conjuncturile: revolta clocotitoare a unui personaj ultragiat față de nedreptățile ce i se fac printr-o falsă înțelegere a trecutului și a prezentului său, o interpretare morală total greșită a unui individ atipic de către semenii săi. Sâmburele neperisabil al experienței înfățișate într-un realism deopotrivă psihologic și politic ar putea fi drama camusiană a neînțelegerii. Orgolii participă, alături de alte cinci-șase romane politice, la competiția pentru cel mai bun roman despre experiența românească a comunismului, competiție
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
la piept o servietă de funcționar, plină de hârtii și alte lucruri: un măr, un cârnat. Era vorba de un marginal, un om suferind de "un mal d^esprit" a cărui frustrare căuta un mijloc de exprimare, o comunicabilitate cu semenii săi. Dar tot ce făcea se întorcea împotriva lui, hainele, costumul kafkian se răzvrăteau, până și cravata îi sărea în față ca un șarpe, a încercat s-o pironească pe pupitrul de la care vorbea zadarnic. El eșuează în tot și
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
eșuează în tot și până la urmă cârnatul sare în aer, mărul e tăiat în două cu un cuțit de bucătărie purtat în servietă ca o sugerare a soluției ultime de salvare din neputința individului de a dialoga cu timpul și semenii săi. Strălucitul joc al actorului, devenit el însuși corp de vorbire, limbaj al angoasei sale, mi-a amintit de Antonin Artaud, de "teatrul chintesenței" în care personajul se transformă în alfabet și obiectele în hieroglife. Actorul a creat acea metafizică
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
facă teorie pe această temă, Amos Oz schițează tabloul psihologic al fanaticului de pe orice latitudine a globului. Ceea ce definește cu precădere fanaticul este credința neclintită că se află în posesia adevărului ultim. De aici rigiditatea interioară cu care își întîmpină semenii și tot de aici ardoarea pătimașă cu care așteaptă ca ceilalți să se supună adevărului pe care li-l propovăduiește. Numai că, pentru a-i putea aduce pe ceilalți pe calea cea bună, modificîndu-le radical convingerile, este obligatoriu ca ideile
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
obligatoriu ca ideile proprii să nu se modifice cu o iotă - acesta e principiul de conduită al fanaticului. Toți trebuie să se schimbe, numai el nu. Seriozitatea încrîncenată cu care își urmărește țelul îl preschimbă într-un misionar inflexibil. Dacă semenii au vreun rost pe pămînt, acela nu poate fi legat decît de graba recunoscătoare cu care îi vor primi ideile, întreaga lume fiind anume făcută ca el s-o cucerească cît mai repede. Cine nu acceptă convertirea e un pigmeu
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
irelevantă, lovită de banalitate. Autenticul poet religios se cuvine a fi... poet pur și simplu. Putînd fi un admirabil exemplar de homo religiosus, dacă nu dispune de imanența harului poetic, riscă a eșua în tentația sa de-a se înfățișa semenilor ca atare. Paul Aretzu, așa cum am mai afirmat, e unul din puținii poeți ai literelor indigene care au izbutit acestă, să zicem așa, alchimică operație de transmutare a valorii religioase într-o valoare estetică validă. Operație ce îngăduie credinței a
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
pasivi ai unor stări de spirit cărora le dăm ascultare. Numai așa se explică cum fiecare epocă are o anumită ideologie dominantă și de ce este atît de greu să gîndești singur, de capul tău, într-o comunitate în care majoritatea semenilor, încărcați fiind cu o anume dispoziție, nu pot gîndi decît în tiparul ei. Din acest punct de vedere, gîndirea autonomă este o raritate, și asta fiindcă mai întîi trebuie să scapi de cîmpul de sugestibilitate al comunității în care trăiești
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
multă prostie" sau ca în versul lui Macedonski din "Noapte de ianuarie": "Grași, pedanți, burduf de carte și de-nvățătură goi". Pedantul a cărui minte e ticsită de cunoștințe livrești pierde examenul vieții închipuindu-și că succesul în relațiile cu semenii depinde de același tip de istețime pe care o stăpînește atît de bine în singurătate: deșteptăciune măsurată prin IQ și examinată prin toată gama imaginabilă de teste de inteligență. În al doilea rînd, inteligența socială nu e una emoțională. Nu
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
-le nuanță cu nuanță și despicîndu-le fir cu fir, și totodată poți să oferi surpriza ca, ajuns în fața unui om, să dovedești lipsa de fler a unui om complet incult sufletește. Cu emoțiile nu te porți cum te poți cu semenii, ceea ce înseamnă că a mistui sentimente nu e totuna cu a manevra oameni. Dar dacă nici cu abstracțiuni și nici cu emoții nu avem de-a face în cazul inteligenței sociale, atunci despre ce vorbim de fapt? Ce poate să
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
macine, își spuse Charlot. Vedea cu groază cum un om atât de prefăcut poate pune stăpânire pe mintea unei fete atât de curate. Lucrurile nu funcționează și în sens invers, își spuse el. Adevărul nu te învață să-ți cunoști semenii. Acum totul s-a terminat, nu te mai gândi la asta, îi spuse el. — Ce crezi, o fi găsit adăpost pe undeva? Poate că i-o fi fost teamă să caute în sat. Dacă-l lăsam să-și petreacă noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
păpădiilor înalte, nu ai cum să ieși decât traversând o, semințe de păpădie înaltă pot lovi acoliții tăi, ele cad ca fulgerul ascuțit, semințe de păpădie înaltă pot reteza gâtul adepților tăi, mâna ta dreaptă devine din nou bishamonten, toți semenii tăi sunt iscusiți, taie cu sabia strălucitoare orice sămânță căzând, înaintezi, trăgând toată oastea ta după tine, sacrificiul pădurii păpădiilor înalte este uriaș, semenii tăi au zădărnicit mii de semințe, mii de semințe nici nu au ucis, nici nu au
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de păpădie înaltă pot reteza gâtul adepților tăi, mâna ta dreaptă devine din nou bishamonten, toți semenii tăi sunt iscusiți, taie cu sabia strălucitoare orice sămânță căzând, înaintezi, trăgând toată oastea ta după tine, sacrificiul pădurii păpădiilor înalte este uriaș, semenii tăi au zădărnicit mii de semințe, mii de semințe nici nu au ucis, nici nu au sădit. norocul e cu tine, persistența lui bishamonten salvează întreaga ta oaste. nouă în al doilea loc: plase de păianjen de care nu ai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
culori. nu întotdeauna înțelepciunea aduce noroc, o pădure de curcubee se arată acum în fața adepților tăi, strânși aproape de tine, de miezul care ești tu și care ești, în esență, drumul tău către prințesa ta strălu citoare, viteza oștirii tale aruncă semenii tăi în înnodate curcubee, nu ai cum să eviți coliziunea. vezi numai cum un lac secret, un lac fermecat de pe pântecul pământului, se întunecă, și unele culori pălesc, unele curcubee devin moi, diluate, de apă. ebisu preia comanda și se
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu-mi doresc să trezesc, fie în admiratorii acesteia, fie în cel care a scris-o, scântei de ură sau de împotrivire, fiindcă, toată viața mea, am urmărit atent un singur lucru: să nu devin antipatic și de nesuferit pentru semenii mei. Firește că tânărul - elev eminent, de altfel -, neavând cartea cu pricina în casă, se duse la bibliotecă - loc foarte drag și apropiat sufletului său -, spre a șio împrumuta. În zilele care au urmat, parcurgând cartea pagină cu pagină, își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]