1,038 matches
-
locomotor VII. Medicina fizică și recuperarea 1.4.6.2. Tematica lucrărilor practice I. Semiologia aparatului locomotor 1. Semiologia coloanei vertebrale 2. Semiologia umărului 3. Semiologia cotului 4. Semiologia mâinii 5. Semiologia bazinului 6. Semiologia șoldului 7. Semiologia genunchiului 8. Semiologia piciorului II. Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelor III. Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice de laborator și operatorii 1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie 2. Examenele paraclinice în ortopedie - radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, echografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume - obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie - recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora - deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice - precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic - documentarea imaginilor - redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare; - recomandarea altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și a accesoriilor; stocajul lor Lucrări practice - tehnica bronhoscopiei rigide, insușirea metodei la copii și adulți - tehnica fibrobronhoscopică - căi de realizare, oro-faringo-laringiană, nazală, pe bronhoscop sau sonda de intubație - complicațiile tehnicii de realizare a inserției instrumentarului bronhoscopic flexibil și rigid - semiologia normală și endoscopică traheobronșică - mucoasa, calibru, statică Semiologia endoscopică patologică - endoscopia inflamației bronșice - hipersecreția bronșică - modificările de colorație, grosime a mucoasei și de secreții, reactivitatea de sensitivitate tusigenă - modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice, natura, forma proceselor obstructive, modificările dinamice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
bronhoscopiei rigide, insușirea metodei la copii și adulți - tehnica fibrobronhoscopică - căi de realizare, oro-faringo-laringiană, nazală, pe bronhoscop sau sonda de intubație - complicațiile tehnicii de realizare a inserției instrumentarului bronhoscopic flexibil și rigid - semiologia normală și endoscopică traheobronșică - mucoasa, calibru, statică Semiologia endoscopică patologică - endoscopia inflamației bronșice - hipersecreția bronșică - modificările de colorație, grosime a mucoasei și de secreții, reactivitatea de sensitivitate tusigenă - modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice, natura, forma proceselor obstructive, modificările dinamice - corelațiile modificărilor endoscopice cu cele radiologice, clinice, funcționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
1 . Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia) - genetice - biochimice - neuro-anatomo-fiziologice - relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie - rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei - teoriile personalității - orientări doctrinare - bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice - rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale - psihologie medicală - psihologie clinică I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei - funcționalitatea socială în cadrul familiei, la școală, la locul de muncă și în alte grupuri sociale - rețeaua de suport social - rolul factorilor sociali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
de suport social - rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale - diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie. II. Psihiatria clinică II.1. Epidemiologia tulburărilor mentale II.2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică II.3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică) - tulburările conștienței și ale somnului - tulburările pulsiunilor instinctive - tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase) - tulburările tulburările concentrării atenției și orientării - tulburările de percepție (iluzii, halucinații) - tulburările de memorie - tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștiinței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
oftalmologie - ORL - neurologie - stomatologie. 6. Substanțe de contrast utilizate în radiologie. - tipuri de substanțe, sfera de utilizare - incidente, accidente - reacții adverse și tratamentul lor 7. Imaginea radiologică normală (torace, tub digestiv, căi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital) 8. Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular 9. Diagnosticul radiologic al malformațiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar și vasculare pulmonare. 10. Diagnosticul radiologic în afecțiunile căilor respiratorii (trahee și bronșii) 11. Diagnosticul radiologic al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Tematica lecțiilor conferință (50 ore) - bazele fizice și tehnice ale tomografiei computerizate - deprinderea unor noțiuni teoretice și practice de anatomie secțională - cunoașterea principalelor tipuri de aparate - indicațiile metodei - modalități de achiziție - formarea imaginii - reconstrucții - principalele protocoale de examinare - noțiuni de semiologie CT 1.4.3.2. Baremul activităților practice: Efectuarea și interpretarea de examene CT: - examene craniu - 15 - examene - torace - 15 - examene - abdomen - 15 1.4.4. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ 1.4.4.1. Tematica lecțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
TEHNICI IMAGISTICE - IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) - bazele fizice și tehnice ale imagisticii prin rezonanță magnetică - deprinderea unor noțiuni teoretice și practice de anatomie secțională - indicațiile metodei - formarea imaginii - secvențe de bază - semiologie imagistică RM 1.4.4.2. Baremul activităților practice: Efectuarea și interpretarea de examene RM: - examene craniu - 5 - examene coloană vertebrală - 5 - examene schelet - 5 - examene body - 5 1.4.5. STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ 1.4.5.1. Tematica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
RM: - examene craniu - 5 - examene coloană vertebrală - 5 - examene schelet - 5 - examene body - 5 1.4.5. STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) - noțiuni de asepsie și antisepsie - instrumentar - manevre de radiologie intervențională - semiologie angiografică - metode intervenționale radiologice diagnostice și de tratament vasculare și nonvasculare 1.4.5.2. Baremul activităților practice: - participarea la manevre de radiologie intervențională - 20 - interpretarea de angiografii - cerebrale - 10 - periferice - 10 - selective - 10 1.4.6. STAGIUL DE RADIOLOGIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
de sonoterapie și sonoforeză (10) ● Tehnici de balneo- și crenoterapie (demonstrații) 4. Stagiul de ecografie musculoscheletală (1 lună, din cadrul pregătirii de specialitate) 4.1. Tematica lecțiilor-conferință (50 ore) Generalități: noțiuni despre ultrasunete, tipuri de examinare ecografică, metodologie de examinare, artefacte ● Semiologia ecografica normală a structurilor musculoscheletale: mușchi, tendoane, ligamente, periost și os, articulații (cartilaj, sinovială, burse, capsulă), nervi, țesut celular subcutanat ● Semiologia ecografică a principalelor tipuri de leziuni musculoscheletale: miozită, abces muscular, rupturi musculare, procese degenerative musculare; tendinite, tenosinovite, peritendinite, rupturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
specialitate) 4.1. Tematica lecțiilor-conferință (50 ore) Generalități: noțiuni despre ultrasunete, tipuri de examinare ecografică, metodologie de examinare, artefacte ● Semiologia ecografica normală a structurilor musculoscheletale: mușchi, tendoane, ligamente, periost și os, articulații (cartilaj, sinovială, burse, capsulă), nervi, țesut celular subcutanat ● Semiologia ecografică a principalelor tipuri de leziuni musculoscheletale: miozită, abces muscular, rupturi musculare, procese degenerative musculare; tendinite, tenosinovite, peritendinite, rupturi tendinoase, entezite; rupturi ligamentare; periostite, colecții subperiostale, fracturi, eroziuni osoase, proliferări osoase; colecții intraarticulare, leziuni cartilaginoase, bursite; edem subcutanat, noduli subcutanați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară) 7. Șocul endotoxic - M.S.O.F. 8. Tulburările cantitative ale diurezei 9. Insuficiența renală acută. Anuria obstructivă 10. Insuficiența renală cronică de cauză urologică 11. Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenția incompletă de urină, retenția completă de urină, piuria, hematuria, incontinența de urină, durerea în afecțiunile urologice) 12. Anomaliile aparatului urogenital 13. Hidronefrozele 14. Ptoza renală 15. Traumatismele aparatului urinar și genital la bărbat și femeie 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
măsurare în distanțe și volume 6. obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie 7. recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora 8. deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice 9. precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic 10. documentarea imaginilor 11. redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
zilnică, efectele consumului neadecvat). ● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale. ● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic. ● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete. ● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul nu se definește prin obiectul mesajului său, ci prin felul în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
slabe, locale, ale unui anumit grup social sau societate dintr-un anumit timp istoric. Această repetare conceptuală în diverse forme dă naștere mitului, la fel ca în analiza mitului tradițional realizată de Lévi-Strauss. Semnificația în mit, la fel ca în semiologia lingvistică a lui Ferdinand de Saussure, ia naștere din asocierea termenilor de concept (semnificat) și formă (semnificant). Semnificația ca rezultat al procesului de semioză, este însuși mitul potrivit lui Barthes. Sensul mitului nu va corespunde însă conceptului mitic, deoarece în urma procesului
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
Disciplină implică topografie, excavare și în cele din urmă , analiza datelor colectate pentru a afla mai multe despre trecutul. În domeniul de aplicare larg, arheologia se bazează pe cercetare trans-disciplinara. Se bazează pe antropologie, istoria artei , etnologie, geografie, geologie, lingvistică, semiologie, fizică, științe informaționale, chimie , paleoecologie , paleontologie , paleozoologie și Paleobotanica . Arheologia s-a dezvoltat din antichitate până în Europa secolului al XIX-lea , si a devenit o disciplină practicată în întreaga lume . De la dezvoltarea să timpurie, diverse sub- discipline specifice arheologiei s-
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
franceză". Volumele care urmează, "Sur Racine" („Despre Racine”), "S/Z" îl vor menține în centrul atenției. Din 1963, în mai multe rânduri, va avea reședința în Maroc, unde va preda la Rabat, în 1969-1970. Roland Barthes a ocupat catedra de semiologie de la Collège de France din 1977 până la moarte, în 1980. Joacă rolul lui "William Makepeace Thackeray", în filmul lui André Téchiné, "Les Soeurs Brontë" („Surorile Brontë”) (1979). Pieton fiind, Roland Barthes a fost accidentat grav de o camionetă a unei
Roland Barthes () [Corola-website/Science/311667_a_312996]
-
se formează în această specialitate sub direcția profesorului Iacob Iacobovici la Clinica I-a Chirurgicală alături de alte personalități medicale clujene (Aurel Nana, O. Filipescu, M. Albu, Emil Țeposu). Devine asistent (1 mai 1927 - 31 ianuarie 1928) și Conferențiar suplinitor de Semiologie chirurgicală (1 februarie 1928 - 1930) la această clinică. Din octombrie 1928 și până în aprilie 1929 a făcut studii de specializare în străinătate (Berlin, Paris, Viena, Dijon, Strasbourg și München). În 1933, după plecarea profesorului Iacobovici la București, a fost numit
Alexandru Pop (chirurg) () [Corola-website/Science/321601_a_322930]
-
văd că nu prea merge, poate nu vor să mă popularizeze sau cine știe ce este? Nu demult a apărut o nouă ediție Eugene Ionesco - Notes et contrenotes. Collection Idées, cu multe inedite; Roland Barthes, adaugă la un volum vechi, Elements de semiologie, iar acum apare un volum nou, Structure de la monde 11, e tare scump însă (23 fr.). Aici am scris marginal câteva note și după ce le citești, fii amabil și dă-le la mașină și o copie trimite-o la revista
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
ramuri: Conform lui Ferdinand de Saussure, care alături de Charles Sanders Peirce este pionier al semioticii moderne, „limba este un sistem de semne ce exprimă idei”, comparabil cu alte sisteme omoloage precum codul morse, limbajul surdomuților etc. El denumește prin termenul "semiologie" știința care ar putea să studieze sistemele de semne, de la grecescul "semeion". „Ea ar putea să ne spună în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Deoarece nu există încă, nu putem spune ce anume va fi; totuși are dreptul
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
asemeanea teorie trebuie să poată să dea seamă de toate "funcțiile-semn". Întrucât semnul are caracter de artefact, are încărcătură culturală în virtutea căreia poate fi interpretat, acest lucru „face din semiotică o teorie generală a culturii”. Aurel Codoban - “Semn și interpretare“ Semiologia, așa cum este ea ințeleasă astăzi, își are originea în tematizarea, contemporană cu noi, a comunicării. Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute, succesiunea tematizărilor sau epistemelor gândirii occidentale - „ceea ce este”, cunoașterea și comunicarea
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
noi, a comunicării. Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute, succesiunea tematizărilor sau epistemelor gândirii occidentale - „ceea ce este”, cunoașterea și comunicarea - distribuie în mod categoric disciplinele și problematizările și implicit pe cele ale semiologiei. Privite de pe terenul problematizării a „ceea ce este”, calitatea de lucru a semnului împiedică constituirea lui ca obiect epistemic autonom, ordinea existenței, a gândirii și a rostirii fac una, nu sunt desparțite. Odată cu a doua tematizare, a recunoașterii, „ceea ce este” devine
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
lui ca obiect epistemic autonom, ordinea existenței, a gândirii și a rostirii fac una, nu sunt desparțite. Odată cu a doua tematizare, a recunoașterii, „ceea ce este” devine relativ „ceea ce cunoaștem”. Adică ceea ce nu cunoaștem nu există în mod real pentru noi. Semiologia devine o teorie generală, centrală odată cu cea de-a treia tematizare care este cea a comunicării. Acum „ceea ce este” și ceea ce cunoaștem ca realitate este relativ la comunicare: ceea ce nu comunicăm nu există! Simetric față de prima tematizare totul este una acum
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]