625 matches
-
fidelitatea, camaraderia în luptă, solidaritatea politică, onoarea, amintirea). Ziaristul responsabil cu rubrica de decese a citit anunțul la un prim nivel (o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea unui deces (semnificantul) se ascundea un al doilea nivel (semnificatul) moartea unui om pe care mulți îl considerau trădător. Acestui eveniment i-a urmat o manifestare colectivă de indignare, eveniment anodin, la prima vedere. Numeroase asociații și mulți cititori au pro-testat, demonstrând, astfel, caracterul indicibil al morții unui na-zist convins
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de lingviști, Ferdinand de S a u s s u r e consideră semnul lingvistic (cuvîntul) ca fiind o entitate psihică cu două laturi: un concept și o imagine acustică sau dintr-un semnificat și un semnificant 57. Prin urmare, semnificatul ar fi o denumire sinonimă aceleia de concept 58, atribuită atunci cînd se intră în descrierea semnului lingvistic. Termenul concept este însă, în general, considerat ca fiind un sinonim pentru noțiune, deși conceptul este văzut cel mai adesea ca fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate tipurile de entități mintale, indiferent de gradul lor de conceptualizare. Din acest motiv, ceea ce numește Saussure concept și devine semnificat în componența semnului lingvistic poate fi apropiat de noțiune. Semnificație și noțiune În acest context, se pune problema dacă semnificat este numai un nume diferit pentru "concept (noțiune)" sau întru-nește și trăsături diferențiatoare. O asemenea trăsătură ar fi, în primul rînd, cea care rezultă dintr-o relație specială cu semnificantul, dar această relație a fost atribuită, de logicieni și de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cînd stabileau că ea se exprimă printr-un cuvînt 59. Dintr-un alt punct de vedere, noțiunea, fiind o construcție logică, are o structură și o componență ce decurg exclusiv din modul de reflectare și de prelucrare a realității, în vreme ce semnificatul, fiind o realitate linvistică, are structura și componența dependente de organizarea și de funcționarea limbii, încît noțiunea și semnificatul sînt entități corespondente, dar nu congruente, întrucît construcția logică este supusă unei ajustări lingvistice. Ar fi însă greu de acceptat ideea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
construcție logică, are o structură și o componență ce decurg exclusiv din modul de reflectare și de prelucrare a realității, în vreme ce semnificatul, fiind o realitate linvistică, are structura și componența dependente de organizarea și de funcționarea limbii, încît noțiunea și semnificatul sînt entități corespondente, dar nu congruente, întrucît construcția logică este supusă unei ajustări lingvistice. Ar fi însă greu de acceptat ideea că mintea omenească are simultan două imagini total distincte pentru același tip de obiecte, unul ca element de operare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al conținutului)61 și noemele (care ar putea fi echivalate cu notele corespunzătoare trăsăturilor obiectelor reflectate în conștiință). La nivelul lingvisticului, noemele (care "reprezintă factori noționali") sînt convertite în seme (trăsături semantice relevante), care se întrunesc în sememe ce alcătuiesc semnificatul care se unește cu un semnificant. În acest model, există un paralelism și o corespondență între nivelul noemelor și cel al semelor 62 și între cel al denotatelor considerate inten-sional și cel al sememelor, încît trebuie presupus că ele sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conștiinței vorbitorului. În același timp, se poate observa că aceste corespondențe se realizează numai la nivel intensiv, ele lipsind între clasele de denotate și semnificant, lucru explicabil, de altfel, dar nefiind nici reportate din nivelul extralingvistic în cel lingvistic, ca și cum semnificatul nu s-ar aplica și el la obiectele cuprinse în clasa denumită. Pe de altă parte, Schifko nu specifică dacă semnificatul corespunde sau nu conceptului sau dacă este identic cu el, așa cum lasă să se înțeleagă Saussure, a cărui teorie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de denotate și semnificant, lucru explicabil, de altfel, dar nefiind nici reportate din nivelul extralingvistic în cel lingvistic, ca și cum semnificatul nu s-ar aplica și el la obiectele cuprinse în clasa denumită. Pe de altă parte, Schifko nu specifică dacă semnificatul corespunde sau nu conceptului sau dacă este identic cu el, așa cum lasă să se înțeleagă Saussure, a cărui teorie este în general urmată. Ferdinand de S a u s s u r e63 însă introduce în discuție și alte categorii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atribuit de creatorul de filozofie, textul reprezintă el însuși o lume, limba în care este scris primind astfel un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice, prin semnificanți, și nici prin îmbinările realizate de aceste forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
el însuși o lume, limba în care este scris primind astfel un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice, prin semnificanți, și nici prin îmbinările realizate de aceste forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît de alte terminologii, cît și de lexemele limbii comune. Realitățile desemnate de termenii filozofici sînt construcții ale rațiunii și, de aceea, semnificațiile lor sînt congruente cu conținutul noțiunilor semnificate. Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și mai mult identificări ale unor arii semnificative atribuite în cadrul spațiului cognitiv construit de gîndirea filozofică. Poezia se exprimă prin limbajul poetic, care este încadrat în stilul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
referință (entitate denumită) este un produs al fanteziei, deci nu o construcție logică, ci o construcție în care elemente ale realității sensibile se află într-o combinare neobișnuită, ireală. În cazul numelor abstracte, caracteristice limbajului filozofiei, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă și, de aceea, există posibilitatea interpretării diferite a semnificației, situație ce rezultă dintr-o mobilitate intensivă (a intensiunii) a noțiunii ce stă la baza semnificației respective. Acesta este motivul pentru care semnificația acestor nume se manifestă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ascunde, a tăinui, a camufla. Sinonime ale unei aceleiași imprecizii semantice. A nu depăși superficiul Întâmplărilor, a nu fora În adâncimea lor. A nu agresa intimitatea. A nu coborî prea adânc spre rădăcina lucrurilor. A ignora atât semnificantul, cât și semnificatul. Adică adânca lui Înrădăcinare socială. Printr-o bizară suită de transformări, intimismul a ajuns să semnifice retragerea din lume, ascunsul, secretul, ne-dezvăluirea. Se ignoră Însă că o Întreagă cultură (cea anglo-saxonă) s-a fundamentat pe valoarea axiomatică a intimității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un proces de utilizare activă și concretă a acesteia, prin limbaj, se realizează trecerea de la semnalul concret (obiectul, fenomenul) la simbol, ca substitut al unei categorii de obiecte, fenomene. Conform teoriei lui Ferdinand Saussure, (traducere), Paris,, semnul unește un concept „semnificatul” și o imagine acustică, „semnificantul”. Prestigioși cercetători ai psiholingvisticii fac distincția dintre limbă ca instrument folosit și operațiile care se execută în cadrul comunicării unor informații, cu ajutorul limbii respective, referindu-se la mecanismul de apariție, de formare a limbajului. Limba ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poeții, romancierii, pictorii, sculptorii, muzicienii sunt preocupați de forma în care redau ideea, căci ea valorează prin ea însăși. Intelectual subtil reușește după o lungă succesiune de analogii, refuzuri, accepțiuni, să comunice accesibil și clar, pentru alte spirite adevărul sensului (semnificatul) printr-un sistem de semne, adică o combinație de cuvinte, sunete sau figuri, desene etc. (semnificantul). Gândirea și limbajul se constituie simultan. C. Păunescu arată că în perspectivă sistemică .. În mod convențional orice sistem substanțial cum este individul uman, poate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau îl prezintă sub forma unor afirmații neverificate, a unor demonstrații incongruente logic sau neadecvate situației concrete avute în vedere, minciuni care maschează adevărul în contextul eșafodajului explicativ, minciuni generate de ruptura dintre semnificant (modul în care se spune) și semnificat (ceea ce se spune), minciuni rezultate din conotarea negativă a mesajului sau enunțarea adevărului ca și cum ar fi minciună ori invers, minciuni stimulate de cultivarea programatică la nivelul receptorului a amestecului dintre adevăr și fals etc. Pătrunderea acestor rafinate moduri de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mistificator, iar pe de altă parte prin indistincția dintre limbajul în care se vorbește și cel despre care se vorbește apariția paradoxurilor logice de tipul mincinosului (CUM?); • funcția denotativă (cognitivă, referențială) vizează dimensiunea informațională a semnului lingvistic, corelarea lui prin intermediul semnificatului cu un anumit referențial (ÎN CE CONTEXT?); or, așa cum am văzut, "distanța" dintre semn și realitatea denominată este întotdeauna încărcată cu o doză de "minciună", semnul stînd în locul unui lucru anume prin altceva decît lucrul este; semantic vorbind, situația devine
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
structurile sale de suprafață, formele aparente, sensibile) cu ajutorul celui de-al doilea (modele logico-formale, mai mult sau mai puțin abstracte). Modul în care minciuna este transmisă cu ajutorul limbajului natural sau/și artificial (forma semnificantului) este decisiv pentru efectele minciunii (ale semnificatului), respectiv pentru îndeplinirea scopului pe care mincinosul îl urmărește de la bun început. Este suficient să rostim șoptit o informație, sau dimpotrivă, cu trîmbițe și surle la intersecția tuturor drumurilor, pentru ca ea să fie automat crezută. Regăsim aici o elementară definiție
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a lui Dumnezeu este "imposibilitatea de a face lucruri absurde", cum ar fi, de exemplu, de "a se ucide pe sine" [Kolakowski, 1993:19, 30]. 9 Rolul de excepție al analizatorului vizual în generarea unei reprezentări de tip "hologramă cerebrală" (semnificat) pe care complexul sonor al cuvîntului (semnificant) îl poartă face obiectul de interes al unei lucrări de sine stătătoare, prefigurată deja în ideile sale majore [Stănciulescu, 1996:44-46]. 10 O dată mai mult, vom înțelege că tot ceea ce omul a descoperit
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului, subiectul semnificator și referențial. O analiză triadică sintactică, semantică, pragmatică ar putea face, printre altele, obiectul unei mai dezvoltate "semiotici a minciunii". 26 Să ne amintim de întrebarea filosofului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și o alta moderată, care acceptă semnificații comune, dar insistă asupra unicității resurselor expresive din fiecare mediu și asupra reconstruirii setului de instrumente analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
aplicată în cazul narațiunii harta trebuie să fie conectată cu dimensiunile spațiale ale textului. Spațiul actual al textului este contextul geografic în care este construit, sau la care se referă textul. Construcția lui este o problemă de istoriografie literară. Spațiul semnificat al textului reprezintă organizarea geografică sau topografică a lumii textuale reale sau ficționale. Forma spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în care cititorul pătrunde
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la evoluția psihologică și motrice a copilului, constituind ilustrarea cea mai bogată a acesteia, alcătuită din culori și vise. Desenul este, Înainte de toate, un joc pentru copilul care Își pune toată bucuria și puterea În realizarea lui. Dar copiii confundă semnificatul cu semnificantul, gândirea cu lucrul la care se gândesc. Din acest punct de vedere, copilul nu ar face distincție Între o casă reală, de exemplu, sau imaginea mintală, sau numele acestei case. Orice obiect În ochii copilului pare să aibă
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
A accepta cu seninătate o identitate multiplă e mai ușor în acest context. Atiq Rahimi, aidoma multor alți scriitori care au trăit experiențe similare, este afgan în gîndire și francez în expresia acesteia, presu punînd că am putea separa radical semnificatul de semnificant, ceea ce, desigur, nu e posibil, firele nenumărate care se împletesc în cazul de față determinînd transferuri reciproce, fertile și salutare. Viziunea despre lume se modifică prin noua formă care o fasonează, iar limba franceză respiră în ritmul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
decât un sac de grâu este semnul unui ludovic. Ce rău există în faptul că se consideră moneda semnul bogăției? Există acest inconvenient, că se crede că ar fi de ajuns să se mărească semnul pentru a se mări lucrurile semnificate și se cade în toate falsele măsuri în care ați căzut chiar și dumneavoastră când v-am făcut rege absolut. Se merge prea departe. Tot așa cum se vede în bani semnul bogăției, se vede în moneda de hârtie semnul banilor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]