625 matches
-
insistă asupra faptului că representamenul, obiectul sau interpretantul considerate izolat nu formează semne și nici nu pot desemna obiectele lumii exterioare. Semnificația este apriorică desemnării, dar și comunicării, iar faptul este în măsură să susțină autonomia limbii în raport cu lumea obiectelor. Semnificatul există numai în relația cu semnificantul și este de natură conceptuală (la nivelul semnificației), de natură socială (la nivelul langue) și, parțial, devine reprezentare individuală (la nivelul parole). Așa cum s-a mai spus (A. Bidu-Vrănceanu, 2012, D. Chiș, 2009), terminologia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
A. Bidu-Vrănceanu, 2012, D. Chiș, 2009), terminologia preia din domeniul lingvisticii triunghiul semiotic, însă utilizează alt tip de formulare: forma termenului - noțiune (concept) - obiect. Respectându-se modelul logicii, se utilizează unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formulare: forma termenului - noțiune (concept) - obiect. Respectându-se modelul logicii, se utilizează unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-un termen - indiferent dacă acesta s-a format prin analogie sau prin alte procedee. Metafora specializată este un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și se manifestă deopotrivă, la nivelul lexicului și/ sau la nivel morfologic. Literatura de specialitate acceptă numeroase alte tipuri de motivare. Motivare paronimică/ motivare omonimică: semnele primare capră, broască sunt termeni de referință pentru exprimarea unor trăsături distinctive din planul semnificatului noilor semne, formate în baza unor caracteristici comune care există între obiectele denumite de semnul primar respectiv, de semnul secundar (identitate de formă în ambele exemple). Această caracteristică definește omonimele capră, broască, lac. Termenul primar este întotdeauna arbitrar. Așa de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
luciu unghiilor/ parchetului etc. este motivat intern prin asemănarea în plan ontologic (reflectată în planul conștiinței) dintre lac - realitate geografică, și lac - luciul folosit în cosmetică/ în industria chimică. b. Motivarea externă se bazează pe dezvoltarea unei relații între obiectul semnificat și forma semnificantă, înafara sistemului lingvistic. Motivarea metasemică este unul dintre tipurile de motivare externă care se manifestă în cazul modificărilor de sens. Sensul primar al unui cuvânt din limba comună și/ sau dintr-un limbaj specializat poate dobândi numeroase
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de apă etc.). Eugen Coșeriu consideră metasemia un tip de metaforă cognitivă ("expresie unitară) și/ sau estetică ("spontană și imediată a unei viziuni, a unei intuiții poetice"), "o identificare momentană a unor obiecte diferite" (E. Coșeriu, 2009), realizată la nivelul semnificatului. În metafora medicală "ochi de pisică amaurotic" [desemnează în oftalmologie, un tip de "cecitate unilaterală care se însoțește de un aspect strălucitor al pupilei" (DM, 2007: 754)] există un concept primar,,ochi" (în expresia fonetică "ochi de pisică", la rându
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau latin, cu condiția să mențină mărcile de opoziție (semantică, noțională etc.) dintre sisteme conceptuale aparținând unor domenii științifice diferite. Termenul medical neutralizează valențele lexicale pe care cuvântul le are în limba-matrice (greacă, latină): substantivul ăνθραζ, -ακος (s.m.) avea drept semnificat, în limba greacă, noțiunea de "cărbune". Ansamblul de seme lexicale își pierde relevanța în terminologia medicală. Ceea ce interesează în medicina muncii, prin metafora formată prin interacțiune "anthracosis" (fr. anthracose, s.f.; ro. Antracoză, s.f.) este conceptul de boală profesională - ,,pneumoconioză cauzată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
respecializări în limbajele din sfera sociologiei (biosociologie, burghezie, câmp ideologic, comunism, socialism, dictatura proletariatului, existență, lume, psihologie, știință politică, țărănime etc.), a antropologiei (antropologie politică, antropologie socială și culturală), psihologiei (atenție, atitudine, emoție, empatie, pedagogie socială), lingvisticii (propoziție, semn, semnal, semnificat, semnificant, semiotică, vorbire), semanticii (semantică, sens), științelor naturale (ecologie, ecosistem) etc. VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive Interdisciplinaritatea este unitatea întregii cunoașteri științifice, sub aspect epistemologic. Pentru Maria Theresa Cabré (M.T. Cabré, 1998) terminologia s-a impus
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
bloc", "blocaj" obligă terminologul la a stabili dacă în trecerea de la o disciplină la alta (de la limbajul tehnic la limbajul medical) este vorba despre unul și același concept sau nu. Din perspectiva semanticii lexicale, termenul poate fi analizat sub aspectul semnificatului lingvistic (în tradiție saussaureană), nu sub aspectul conceptului. Astfel, conform DEX "pompă" este definit ca "instrument sau mecanism care servește (înăuntru sau dinauntru) unui fluid". Această caracteristică semasiologică are avantajul de a putea constitui baza, permanența proprietăți semantice, capabilă să
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
filozofie, textul reprezintă el însuși o lume, limba în care este scris avînd un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice (prin semnificanți) și nici prin îmbinările dintre aceste forme, așa cum se întîmplă în cazul poeziei, ci prin conținuturi, prin semnificați, care devin specifici fiecărui sistem de gîndire și trebuie să-și păstreze caracterul relevant și în traducere. Ca atare, deși termenii filozofici nu se bazează pe conotație (pe folosirea figurată), ei realizează semnificarea fără referent material (care să facă posibilă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței, al conștiinței false și adevărate, al ideologiei și adevărului; modelul freudian al semnificațiilor latente și manifeste; modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă, așadar, moartea hermeneuticii; în locul noțiunii lui Ricoeur (1970) de "hermeneutică a suspiciunii" și lecturii moderniste polisemice a textelor și simbolurilor culturale, apare viziunea postmodernistă conform căreia nu mai există nimic dincolo de suprafața textului, nici
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei bune și molcome povestiri. Acele „burți” enorme eseistice și discursive din Mizerabilii pe care nu puțini contemporani inteligenți nu le-au apreciat cum se cuvine - vezi observațiile sarcastice ale lui Flaubert din Corespondența sa! Prin aceasta, prin „acestea”, e semnificată, În mod esențial, noua „libertate” a prozei moderne, iar un Robert Musil a dus-o până la extrem În a sa epopee neterminată Omul fără Însușiri. Opinia critică românească, Însă, nu e În totalitate de acord cu aceste „noutăți de un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vorbă prin intermediul funcției poetice care se opune funcției denotative. „Absolutizarea mesajului în el însuși” (Roman Jackobson) este proprie textelor sacre, a căror formă s-a cizelat printr-o lungă transmitere prin intermediul emițătorilor inițiați, conștienți de valoarea rituală intrinsecă. Egal realității semnificate, cuvântul are capacitatea de a aboli timpul și spațiul profan și de a introduce receptorul în lumea privilegiată a începuturilor: „ascultând povestea nașterii Lumii, devii contemporanul actului creator prin excelență, Cosmogonia”. Colindele pentru tinerii aflați în pragul maturității sociale valorifică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
susține fonetic coborârea, ca fază a saltului magic cu care bidiviul aduce natura de la început, fapt realizat prin întreruperea vocalei a, tot așa cum î din crâng și o din pod intercalate între vocalele mai înalte sugerează lovirea cu copita a semnificatului din planul semantic al colindei. Traseul calului poate fi lesne urmărit fonetic, ca un efect de palimpsest al peisajului ce se desfășoară sub ochii noștri. Calul vine de sus, coboară pentru a se încorda, și prin efectul strunirii dat de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu este implicat un hybris, numele ființei excepționale de pe lumea cealaltă echivalează cu o cunoaștere profundă a ei, știindu-se că în plan magic omul ori obiectul este tot una cu numele său, semnificantul își asumă aceeași valoare ca realitatea semnificată. Pe un plan superior, al universului ajuns în faza involutivă, unirea temporară cu principiul superior corespunde stării paradisiace a lumii și retragerea sacrului din contingent în urma păcatului inerent ființei necesită o recuperare a începuturilor, prin parcurgerea în sens invers a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un certificat de garanție deplin. De aceea, activiștii se străduiau ca la aparițiile lor publice să imite chiar și gesticulația lui Ceaușescu. Acesta, supremul purtător de cuvânt al regimului, absolvise patru clase primare și nu numai că avea probleme cu semnificatele un pic mai complexe și cu gramatica cea mai elementară, dar pe deasupra mai avea și un defect de vorbire: la alternanțele de vocale și succesiunea rapidă de consoane, limba i se împiedica - dictatorul molfăia. Încerca să-ți abată atenția de la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aspirațiile ei fundamentale, cultura românească actuală se situează în orizontul proiectului dezvoltării viitoare, elaborat de Partidul Comunist Român, și prin aceasta se integrează în procesul universal de construire, cu o certă notă de originalitate, a unei culturi capabile să genereze semnificat, valori și realizări ce reorganizează prezentul în perspectiva viitorului. Această orientare a fost și este inițiată, stimulată și tradusă în viață prin consecvența revoluționară cu care se pune în valoare esența prospectivă a ideologiei marxiste, atât în teorie, cât și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Termenul actual de imaginație este folosit chiar autoreferențial la ora actuală în limbajul și în literatura non-ficțională ("imaginație științifică"), pe când diferitele grafii ale cuvântului "fantezie", în limbile europene de mai largă circulație sau influențate de acestea, atestă o cantonare a semnificatului în zona ficționalității, în general a artelor (există chiar și un sens peiorativ al cuvântului). Cercetarea de față caută să exploreze ambele sensuri ale cuvântului "imaginație": și pe cel apropiat de reprezentarea mai curând a ceea ce este perceptibil, obiectual, în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de fraze care anulează astfel orice transcendență, orice submersibilitate a frazei care, În literatura clasică, nu există decît pentru a orienta privirea pe obiectele și ființele semnificate. Textul Mariei Redonnet simulează o inocență pe care nici Balzac n-o avea, dar repetițiile sînt presărate pentru a opri, ca din Întîmplare, imersiunea În referință, identificarea și așa-numita „judecată estetică” spontană și aconceptuală. Mobilul evoluției narative este adesea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în mod literal și nu învăluit într-o înșelătoare tunică de mătase cu efecte baroce, metaforice, alegorice sau simbolice, Limbajul nu va spune decât ceea ce el este, el ar fi același și cel care îl reprezintă, semnificându-l ar fi semnificatul. Witz-ul vine atunci să spună ceea ce scapă în această lungă minciună laborioasă, în această obișnuită încâlceală. Recurgând la sistemul de denumire negativă, Kafka imită desigur tabuul iudaic imemorial, dar deschide și un spațiu în limbaj, cel al unei ospitalități obscure
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o secvență mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate. Acest instrument reprezintă o colecție din produse ale activității elevului, selectate de el însuși, structurate și semnificate corespunzător. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Acesta permite investigarea produselor elevilor care rămân neimplicate în actul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
temeiul, principiul. Cea de a doua tematizare, cea a cunoașterii, reducea realul la ceea ce este cunoscut conform formulei: a fi înseamnă a fi cunoscut. Sensul celei de-a treia tematizări, a comunicării, reduce realul la ceea ce poate fi comunicat sau semnificat, sau la limbaj: nu există decât ceea ce este exprimat, comunicat, semnificat. în raport cu prima tematizare, care este propriu-zis ontologică, celelalte două sunt punctele de plecare pentru cele două criticisme filosofice: cel al cunoașterii și cel al comunicării. Ontologia inițială este subțiată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
realul la ceea ce este cunoscut conform formulei: a fi înseamnă a fi cunoscut. Sensul celei de-a treia tematizări, a comunicării, reduce realul la ceea ce poate fi comunicat sau semnificat, sau la limbaj: nu există decât ceea ce este exprimat, comunicat, semnificat. în raport cu prima tematizare, care este propriu-zis ontologică, celelalte două sunt punctele de plecare pentru cele două criticisme filosofice: cel al cunoașterii și cel al comunicării. Ontologia inițială este subțiată, diluată, dar practic extinsă de către cele două criticisme, care nu se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
între limbajul care apare, ca sistem semnificant, tot dintr-o dată și Lumea care îl precede, legăturile se constituie simultan și solidar. Cunoașterea este mai puțin și altceva decât această solidaritate: identificarea anumitor aspecte ale semnificantului (Lumea) cu anumite aspecte ale semnificatului (Limbajul), adică punerea în legătură a părților care prezintă între ele raporturi de conivență reciprocă. Procesul cunoașterii, spre deosebire de cel al semnificării, este treptat, lent și progresiv. El constă în a atribui nume și calități, în a rectifica decupaje, a proceda
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]