1,199 matches
-
timpul, ca-n Micul Paris. Deși am auzit că, la Paris, burnițează mult mai des ! Ori te grăbești, ori nu, vorba înțeleptului nea Gelu din Iancului, tot la Bellu ori Străulești ajungi ! După caz. Nu e cinism. Pragmatism. Plimbarea pe Sena, nu are, nici pe departe, farmecul celei de pe Dunăre, la Budapesta. Igen !? Din cauza malurilor înalte, pe alocuri, Însă rețeaua fluvială superdezvoltată te atrage cu oferta diversificată. După aceea, tragi singur concluzia ! Nema gulaș, nema Tokay ! E clar ! Farmecul Marelui Paris
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
instituție civilizatoare vreo cinci secole) → Conciérgerie (închisoare până în 1914; aici a fost închisă Marie-Antoinette; muzeul Revoluției) → Piața Delfinului (1607; pentaque - joc național cu bile) → Palais Royal (1629, azi Administrația de Stat) → Pont Neuf (1607, cel mai vechi; 275 m) → cheiul Senei (lumini și umbre, jocurile străzii) → Hotel (ora 1). A doua zi. Ora 8. Metrou La Motte Picquet → Stația Kleber - Arcul de Triumf (dedicat victoriilor lui Napoleon; 50 m Î și 40 m L) de aici pe jos → Champs Elysées (magazine
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
rafinată, diverse meniuri de la 150 la 180 de euro, dar și 80 fără) - străduțe, oferte comerciale de nerefuzat, scene imprevizibile → Opera Națională (Garnier - capodoperă de sec. XIX) → Madeleine → Olympia (altă scenă celebră unde au jucat și cântat mari artiști) → cheiul Senei spre Turnul Eiffel → Podul Alexandre III (cel mai frumos pod) → Hotel (ora 2). A treia zi. Ora 7. La Motte-Picquet metrou - Bercy → Ministerul Finanțelor → Biblioteca Națională (arhitectură modernă impresionantă; sunt stocate miliarde de informații, scrieri din toate domeniile cunoașterii păstrate
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
frumos pod) → Hotel (ora 2). A treia zi. Ora 7. La Motte-Picquet metrou - Bercy → Ministerul Finanțelor → Biblioteca Națională (arhitectură modernă impresionantă; sunt stocate miliarde de informații, scrieri din toate domeniile cunoașterii păstrate pe diverse tipuri de suport) → Gara Austerlitz → cheiul Senei → Musée d’Orsay (1900, inițial gară; din 1977 muzeu de artă modernă 1848-1914: Van Gogh, Manet, Monet, Renoir, Gauguin, Matisse, Toulouse-Lautrec, Millet, Klimt, Delacroix; Rodin) → Le Pont Neuf → Jardin de Tuilleries → Sainte Chapelle (în interiorul Palatului de Justiție; la 1246 de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
cinematograf, centru cultural ...) → Muzeul Brâncuși (atenție, poți trece pe lângă el fără să-l vezi) → Halele → St Eustache (1532-1637, stil gotic, imită Notre-Dame, orga - 7000 de tuburi) → Bursa → Bd. Haussman (magazine, inclusiv filatelice, mari magazine: La Fayette II, Le printemps) → cheiul Senei → Palais de Chaillot → Trocadero (palatul, esplanada spre Turnul Eiffel; fântâna, jocuri de lumini ) → se trece Sena pe Pont d’ Iena → La Tour Eiffel (1889; 300 m+20 m antena; 10.000 t; scări, lift - panoramă)→ Champs du Marte → Hotel (ora
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Eustache (1532-1637, stil gotic, imită Notre-Dame, orga - 7000 de tuburi) → Bursa → Bd. Haussman (magazine, inclusiv filatelice, mari magazine: La Fayette II, Le printemps) → cheiul Senei → Palais de Chaillot → Trocadero (palatul, esplanada spre Turnul Eiffel; fântâna, jocuri de lumini ) → se trece Sena pe Pont d’ Iena → La Tour Eiffel (1889; 300 m+20 m antena; 10.000 t; scări, lift - panoramă)→ Champs du Marte → Hotel (ora 1). A patra zi. Ora 9. Paris (RER) → Gara Versailles (10-15’ pe jos) → Palatul Versailles (Louis
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Mare (1687-1688; rafinament și fantezie; sala unde s-a semnat tratatul din 1919) - trenuleț) → Palatul Versailles (10-15’ pe jos) → Gara Versailles (RER) → Paris (ora 16). Ora 17. La Motte Picquet → Plaçe de la Concorde pe jos → Madeleine → Grădina Botanică (1626)→ cheiul Senei (muzeul de scultură în aer liber) → Bd. Saint Germain → Cartierul Latin (cină; spectacolul străzii) → cheiul Senei → Podul Alexandre III → Hotel (ora 1). A cincea zi. Ora 7. La Motte Picquet metrou → Plaçe de la Concorde → Orangeria în dreapta intrării în Grădina Tuilleries
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
10-15’ pe jos) → Gara Versailles (RER) → Paris (ora 16). Ora 17. La Motte Picquet → Plaçe de la Concorde pe jos → Madeleine → Grădina Botanică (1626)→ cheiul Senei (muzeul de scultură în aer liber) → Bd. Saint Germain → Cartierul Latin (cină; spectacolul străzii) → cheiul Senei → Podul Alexandre III → Hotel (ora 1). A cincea zi. Ora 7. La Motte Picquet metrou → Plaçe de la Concorde → Orangeria în dreapta intrării în Grădina Tuilleries (uriașul ansamblu al Nimfelor lui Monet + alte 144 de pânze semnate de Renoir, Modigliani, Fragonard, Cézanne
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
merg la banca cu capital francez, ca să-mi rezolv problemele pecuniare. Dar să nu uit să mă întorc acasă la timp, ca să văd ce face Porumboiu. Nu fiul, care face filme bune, dar pînă nu-s luate în seamă pe Sena sau pe Riviera, nu-s socotite bune pe Dîmbovița, ci tatăl. „Plăieșii” tatălui, cum îi alintă presa, aduși de prin Africa sau Brazilia au un meci important. Mă ogoiesc știind că și garda personală a Măritului Ștefan era formată din
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
ciudate, fără să aibă acte de stare civilă și nici convenții legiferate, - este un LOC - miracol . Pulsul clipei se zbate în jugularea copilului care crește fără acoperiș deasupra capului, pulsul mișcă laptele în sânul femeii care face dragoste în apele Senei, așa ca la începutul de lume. O femelă și un mascul sfindând civilizația și relgulile impuse prin codurile de conviețuire într-o Europă ca o Doamnă bătrână. Dincolo de instinct și supraviețuire, personajele cărții își trăiesc ,,visul-american,, aruncând în jocul vieții
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
is pour deuxieme? A stat două secunde pe gânduri. Nu pentru că n-ar fi înțeles, dar nu se hotăra cum să-mi răspundă - “Yes” sau ”Oui”. Trăgând linie, pot răspunde la câteva întrebări ipotetice. Dintre toate croazierele -pe Tamisa, pe Sena și pe canalele Amsterdamului- cel mai mult mi-a plăcut cea de pe Rin. Dacă ar fi să mă stabilesc într-un oraș, între Londra cu toleranța lui, Paris cu minunata lui arhitectură, patriarhalul Bruges și Bruxelles cu berea și cu
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
avea să se stabilească la Paris. Studiază asiduu germanistica, publică până la sfârșitul vieții opt volume de versuri, iar postum i se publică volumul „Parte de zăpadă” (1971). La 20 aprilie 1970, poetul se sinucide aruncându-se de pe podul Mirabeau în Sena, un gest pe care l-au făcut Gherasim Luca (în 1994) și mulți deznădăjduiți poeți sau nepoți... Primul său volum de versuri este intitulat „Nisipul din urne”, poetul fiind marcat de Holocaust, de ideea vinovăției, desigur, nejustificată. O întâlnire nefericită
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor. Pasagerii pentru croaziere -unele pe fluviile europene-Rin ,Sena sau pe Dunăre treceau podețul ,ba chiar traversau un alt vapor ,,al plăcerilor''sau ,,al dragostei''pentru a fi întâmpinați de vaporenii pe a căror epoleți erau înscrise inițialele croazierei. Tinerii vaporeni primeau oaspeții cu acel zâmbet al unor gazde
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
Paris în buzunar și cu o adresă unde puteau găsi sprijin în capitala franceză, urcă în primul tren spre „orașul luminilor”, făurindu-și planuri mărețe pentru un nou început. După două săptămâni petrecute în condiții insalubre, alături de „cloșarii’ de pe malurile Senei, dar cu un acoperiș deasupra capului și masa asigurate, tinerii au fost mutați din căminul aparținând „Armatei Salvării” - locul care le fusese recomandat la intrarea în Franța -, într-un alt gen de cămin, cu condiții mult mai omenești, unde au
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
uscat “ în paginile unei istorii triste. Pentru a confirma că succesul este de multe ori efemer și nedrept, dau exemplu din muzică. Primele două acte din opera Carmen n-au avut nici un succes, Bizet, disperat, vroia să se arunce în Sena. Premiera a fost salvată la limită de aria toreadorului din actul III. Azi, această operă este cea mai cântată de pe mapamond. Succesul se creează într-un mediu social. Acesta trebuie privit cu oarecare scepticizm. El este o cauză, în sensul
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
Toiegelor, „icoane violete de iarnă”, glicine, petale roșii de lotus nashiwara, salcîmi albi de Kamciatka, „trecerea unei păpădii mari / cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl”, goeția kahunei chemînd magic Sufletul Gaiei, Folies Bergères și plumbul Senei, nopți pluviale în Tahiti, luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
lumea mea. Știu că ai să pleci pe un anume drum Lasa-mi adresa ,un număr ,un ceva C-am să-ți trimit din când în când săruturi La post restant,pe Terra,undeva. Poate-ai să uiți pe îndepărtate Sene De marea ce ne-a înțeles mereu Trimite-un val și înspre Marea Neagră S-atinga că o palmă trupul meu. Și scrie pe un val ce ne desparte Un continent al tau de-un continent al meu Ca-ndepartare să
TARZIU, PRIN TOAMNA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356049_a_357378]
-
unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul homeless sau în România, oamenii străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică - însă spre deosebire de homeless, cloșarii dețineau un fel de permis de ședere pe malul Senei. Aparțineau tuturor categoriilor sociale, dar mulți erau din rândul intelectualilor. Dan Isăcescu stătea pe cheiul Senei, împreună cu cloșarii. Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după priceperea și posibilitățile lor. Dan citea foarte mult, îi plăcea să învețe, își
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică - însă spre deosebire de homeless, cloșarii dețineau un fel de permis de ședere pe malul Senei. Aparțineau tuturor categoriilor sociale, dar mulți erau din rândul intelectualilor. Dan Isăcescu stătea pe cheiul Senei, împreună cu cloșarii. Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după priceperea și posibilitățile lor. Dan citea foarte mult, îi plăcea să învețe, își dorea foarte tare să ajungă inginer”. Nu de puține ori, când nea Mitică ajungea pe malul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
împreună cu cloșarii. Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după priceperea și posibilitățile lor. Dan citea foarte mult, îi plăcea să învețe, își dorea foarte tare să ajungă inginer”. Nu de puține ori, când nea Mitică ajungea pe malul Senei, între ei, era întrebat despre Panait Istrati sau despre Cioran, pe care îi citiseră majoritatea celor cu care vorbea. „Tu citești mult, măi Dane, dar n-ai făcut nimic în viață!” - i-a spus prietenul meu într-o zi lui
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
spre dezamăgirea mamei sale care ar fi dorit să o mărite cu un intelectual, Nadine se căsătorește într-o bună zi cu Dan Isăcescu. Omul care a ajuns la Paris, sub tren, care apoi a locuit cu cloșarii pe malul Senei, ajunge să aibă o familie! Tatăl Nadineiera român - căpitan de vas -, iar mama ei era franțuzoaică. Fata vorbea bine românește; deși era născută în Franța; locuise pentru o perioadă în România. După ce și-a adunat niște bani, Dan a trimis
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
suflet sunt absorbite-n neant... * Mă uimește persistenta senzație că viața e doar gri pentru mine. Orice trăiesc deviază de la alb către suriul ăsta blestemat! „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Sunt pe pod. Privesc apa. Sena se prelinge liniștită, fermă. Deasupră-mi norii, la fel. Mă simt potrivnic așezat în fața curgerii universale. „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Refrenul mă obsedează. Ridic intrigat privirea. Între pământ și tării se profilează pasiv le Pont
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
spre cer și spre soare? Să mă-nvețe la tot să tresalt? Regăsi-voi puterea din mine să mă bucur de lumina din jur? Oh, mon Dieu! Așa să se-ntâmple! Copleșit, înfrunt cu ochii în amonte curgerea blândă a Senei. „Să-mi amintesc că orice-alin/ Venea târziu, doar după chin...” Apollinaire nu mă ceartă, mă-ndeamnă. Să am răbdare! Pentru ce?! O bancă - salvator, mirific refugiu! Așezat pe-un colț, rezemat, răsuflu pierit. Sunt obosit. Da, obosit... Și vorbele „Bate
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
numele rostit de bunic, dar străin ei. -E fox terrierul rămas de la mama... înainte de a pleca. Bunicul tău l-a iubit foarte mult, ani buni i-a fost singura alinare, eu prea eram icoana vie a mamei... * „Sub Podul Mirabeau, Sena unduie lin./ Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” De când stau pe banca asta? Ce zi cenușie! Ce oră să fie? Un vuiet în urechi! Tumult de sonuri grăbite îmi sparge auzul! Vârtej. Lătrături gâlgâite intens, jelanii
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
mîineceea ce n-ai în ziua de azi, spune ... XXV. LECTIO DIVINA, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1034 din 30 octombrie 2013. Îmi ascult încă pașii în tîmplele tale deși credeam că mă vei găsi în plumbul Senei ca Shiva de la Ellora într-o fragilă încercare pîndind vorbe goale în ochiul pădurii răul acela de care îmi aduc aminte mereu la trecerea unei păpădii mari cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl, numai fantomelor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]