KorAP: Find »[drukola/base=senior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...198 >

4,941 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

Noua Zeelandă. În toate țările europene sunt puse în vigoare politici vizând ridicarea procentului de locuri de muncă pentru seniori, dar soluțiile alese sunt eterogene, fiind legate de sistemele naționale ce privesc locurile de muncă, protecția socială și finanțarea pensiilor. Dacă seniorii au o rată de ocupare mai slabă decât cei activi aparținând celorlalte tranșe de vârstă, ei au și o rată de șomaj mai slab, ceea ce arată că există ieșiri definitive din serviciu sau din șomaj înspre inactivitate. La fel, dacă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
cu acelea ale persoanelor de vârste intermediare (25 la 49 de ani) nu sunt identice de la o țară la alta. Courtioux și Erhel (2005) disting, de exemplu, două grupuri de țări ale căror regimuri legate de locurile de muncă ale seniorilor sunt diferențiate, rod al unor politici radical diferite: Suedia și Regatul Unit au o rată de ocupare ridicată, o rată de lucru cu jumătate de normă puternică și o rată de șomaj slabă. Invers, Franța și Germania au rate de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
jumătate de normă puternică și o rată de șomaj slabă. Invers, Franța și Germania au rate de ocupare scăzute, o proporție de inactivi ridicată și un șomaj foarte accentuat. Dacă Franța este o țară atipică în privința ratei de ocupare a seniorilor, excepțional de scăzută, ea este așa și raportat la tineri, pentru care ratele de ocupare sunt de asemenea foarte slabe. Fundamentele acestei anomalii trebuie căutate în sistemul școlar și în articularea între formare și încadrare, situații ce denotă o dificultate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
sfârșitul zilelor sale, orice economisire legată de ciclul de viață fiindu-i interzisă. Totul se schimbă când coexistă mai multe persoane de generații diferite. Chiar în absența oricărei posibilități de stocare, indivizi care nu produc (din motive de vârstă tineri, seniori sau pentru orice alt motiv) pot spera să consume dacă își duc viața alături de oameni activi dispuși să nu consume (să economisească) ei înșiși o parte din producția lor. Dar e limpede că acești producători vor cere în schimb aceeași

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
la dezvoltarea unui pilon bazat pe capitalizare. Limitele de manevră Echilibrul financiar al sistemului de pensii prin repartiție a determinat intervenția mai multor factori. Este deci posibilă a priori lărgirea anumitor constrângeri. Favorizarea imigrației, fertilitatea, activitatea feminină și cea a seniorilor ar trebui să permită frânarea scăderii așteptate de populația activă. Pe de altă parte, anumiți factori economici pot ușura problema finanțării. O puternică creștere și câștiguri de productivitate aduc resurse suplimentare. Pragul migrator Aproape 60 000 în 1999, soldul migrator

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
femei cu diplomă), activitatea salarială a femeilor va exercita o presiune asupra dezvoltării unei politici de primire a copiilor de vârstă fragedă (dispozitiv francez de grădinițe...) și asupra unei diviziuni a sarcinilor în sânul unui cuplu cu dublă ocupare. Activitatea seniorilor În UE-15, procentul de angajare a bărbaților între 55 și 64 de ani, procent care era în medie de 52,1% în 1990 s-a redus la 47,6% în 2000 (Eurostat, 2002). Cel al femeilor rămâne în continuare mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
sfârșit, un lucru ce se înțelege intuitiv, cu cât nivelul de calificare este mai ridicat, cu atât rata slujbelor celor de 55-64 de ani, la bărbați ca și la femei, este mai mare și asta în toate țările. De ce sunt seniorii înlăturați din lumea muncii? Trei motive sunt invocate în mod curent. Învechirea competențelor este din ce în ce mai rapidă. Întreprinderea are interesul să înlocuiască un salariat în vârstă cu unul mai tânăr. Pe lângă aceasta, salariatul vârstnic pare mai reticent la introducerea progresului tehnic

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
toți cei care sunt insuficient de performanți și face să apese asupra activilor în vârstă o presiune permanentă care explică fără îndoială reticența de a lucra timp mai îndelungat. Dacă Franța cunoaște în prezent dificultăți în privința locurilor de muncă ale seniorilor, alte țări care au cunoscut aceste probleme au reușit să inverseze tendința. Este cazul Finlandei unde, în 1997, un program de stat (1998-2002) în favoarea seniorilor a fost instalat cu sprijinul partenerilor sociali cu un rezultat foarte încurajator (campanie de publicitate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
lucra timp mai îndelungat. Dacă Franța cunoaște în prezent dificultăți în privința locurilor de muncă ale seniorilor, alte țări care au cunoscut aceste probleme au reușit să inverseze tendința. Este cazul Finlandei unde, în 1997, un program de stat (1998-2002) în favoarea seniorilor a fost instalat cu sprijinul partenerilor sociali cu un rezultat foarte încurajator (campanie de publicitate intensă pentru a transforma imaginea seniorului la lucru, formarea de responsabili cu "managementul atent la vârstă", formarea permanentă a personalului de mai mult de 45

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
aceste probleme au reușit să inverseze tendința. Este cazul Finlandei unde, în 1997, un program de stat (1998-2002) în favoarea seniorilor a fost instalat cu sprijinul partenerilor sociali cu un rezultat foarte încurajator (campanie de publicitate intensă pentru a transforma imaginea seniorului la lucru, formarea de responsabili cu "managementul atent la vârstă", formarea permanentă a personalului de mai mult de 45 de ani, primă pentru nefumători și practicanții unei activități sportive, bonus de pensionare pentru cei care-și prelungesc activitatea). În Țările

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în acte se face la 65 de ani (orice ieșire înainte de 65 de ani scade pensia pe când orice ieșire după o îmbunătățește). În Japonia, unde vârsta de pensionare este de 65 de ani din 1988, valorile culturale sunt în favoarea muncii seniorilor. Japonezii preferă să-și păstreze o activitate, dovadă a utilității lor pentru colectivitate chiar dacă, e adevărat, valoarea mică a pensiilor incită la continuarea activității. Plata pentru vechime a determinat apariția unei practici originale: firmele îi reangajează pe cei ieșiți recent

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
originale: firmele îi reangajează pe cei ieșiți recent la pensie la un nivel de salariu inferior precedentului, iar statul subvenționează întreprinderile care își păstrează salariații trecuți de 65 de ani. De ce societatea franceză se arată încă foarte reticentă în folosirea seniorilor? Mai întâi, necesitatea nu se impune în imediat. Rata șomajului este ridicată și creșterea economică slabă. Numeroasele ieșiri la pensie încep în 2006 și efectele reformei Fillon (2003) nu vor fi perceptibile decât pe termen mediu. Apoi, cultura franceză se

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
profita din plin de posibilitățile unei persoane la toate vârstele vieții sale. După părerea economiștilor, indivizii încearcă să iasă la pensie devreme pentru că suportă o "taxare implicită" pentru prelungirea activității lor pe care o politică de îndemn la lucru a seniorilor ar putea-o limita (Crémer, Lozachmeur și Pestiau, 2005). Un an suplimentar de activitate aduce după sine prelevări suplimentare (taxă explicită precum cotizațiile sociale și impozit progresiv pe venit) și un an mai puțin de vărsământ al pensiei (taxă implicită

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pensii, incitându-i pe francezi totodată să-și prelungească activitatea. Este foarte evident că această măsură nu poate fi decât un element din întregul ansamblu. Pentru ca pensionarea să nu fie o pensionare constrânsă, trebuie acționat asupra "capacității de angajare" a seniorilor, ceea ce implică o profundă schimbare de mentalități. Punerea în acord a vârstei de sfârșit de activitate cu evoluția globală a duratei de viață nu va fi singura variabilă de ajustare căci creșterea ar fi considerabilă (COR, 2002), dar ea merită

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de la 56, 57 sau 59 ani dacă au cotizat cel puțin 42 de ani sau 40 pentru pensionarii de 59 de ani. Cei cu studii superioare au posibilitatea de a "răscumpăra" până la trei ani din cotizații. Pentru a încuraja munca seniorilor, regulile de cumul ale unui serviciu și ale unei pensionări sunt flexibile. Reluarea unei activități este posibilă dacă suma salariului și a pensiei nu excede ultimul venit din activitate. Întreprinderile care utilizează mecanismele de ieșire la pensie în avans sunt

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
că îmbătrânirea individuală nu înseamnă îmbătrânire demografică. Povara sa potențială pentru sectorul de sănătate rămâne în realitate încă greu de aflat. Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală Cum s-ar putea defini bătrânețea? Termenii care o evocă sunt uneori în opoziție (senior vârsta a patra). Cum să i se determine începutul? Categoria statistică a celor de "peste 60 de ani" este comodă pentru distincția "tinerilor" de "bătrâni" în sânul unei populații, dar în cele din urmă ea este puțin relevantă. Evoluția semantică

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
îmbătrânirea unei populații, trebuie ca aceasta din urmă să fie cunoscută în mod corect. Evoluție semantică și reprezentare socială Expresiile ce califică persoanele din partea superioară a piramidei vârstelor au fost diferite: "bătrâni", "persoane vârstnice", "vârsta a treia", "vârsta a patra", "seniori", "cei mai în vârstă". Această evoluție semantică traduce de fapt două lucruri. Pe de o parte, vârsta cronologică nu introduce indivizii într-un grup omogen, aceștia neavând aceleași caracteristici, așteptări și nevoi. Pe de altă parte, percepțiile bătrâneții s-au

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de un ajutor pentru îndeplinirea activităților esențiale ale vieții sau a căror stare necesită o supraveghere regulată" (DREES, 2005). Odată cu scăderea vârstei de pensionare, expresia "vârsta a treia" nu li se potrivește pensionarilor mai tineri. Marketingul folosește atunci termenul de "senior", pentru a reda imaginea unei persoane trecute de 60 de ani, chiar 50, dinamică, sănătoasă, preocupându-se de forma sa fizică și psihică, făcând multe activități (sport, asociații, distracții). Termenul "vârstnic" are și el o conotație mai curând pozitivă. El

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
patru, dacă nu chiar cinci generații trăiesc în același moment în sânul familiei. Femeia, tânără pensionară de 60 de ani, îi are în preajmă pe mama sa (82-90 de ani), pe fiica sa (20-35 de ani) și pe nepoți. Generația seniorilor a devenit o generație intermediară, căreia cei tineri îi cer ajutorul, iar cei mai în vârstă atenție. Și aici sentimentul de vârstă este modificat: a avea astăzi 60 de ani înseamnă a-ți păstra, foarte adesea, părinții. În sfârșit, progresele

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de organizare a sistemului nostru de îngrijiri. Va trebui, oare, în Franța de exemplu, să fie promovate asigurările de dependență și politicile de prevenire? Capitolul VIII Solidaritatea între generații Este de neconceput operarea unui studiu demografic făcând abstracție de generații. Seniorii le aduc copiilor lor experiență, ponderare, înțelepciunea lor, reculul în raport cu evenimentele. Părinții, persoane active, sunt creatori de bogății și aparțin generației care ia deciziile politice, economice, sociale, legate de mediul înconjurător și desigur pe cele din domeniul procreării, care se

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un alt determinant care trebuie scos în evidență: vârsta. Efectul său asupra nivelului și structurii consumului și economisirii va face obiectul primei noastre analize. Dacă solidaritatea între juniori și seniori are o dimensiune familială bazată pe valori de respect, de recunoștință, de considerație și uneori de autoritate, nu înseamnă că este limitată numai la această sferă. De exemplu asistăm la o întărire periodică a lumii asociative, la o creștere a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
aceleiași clase de vârstă pe măsură ce avansează în vârstă), credem că totalitatea consumului în tranșa de vârstă 60 -64 de ani este cvasi-identică cu cea a tranșei de vârstă 40 44 de ani. Ceea ce se schimbă este ponderea relativă a consumului seniorilor față de cel al adulților. Pentru cheltuielile de sănătate, de exemplu, Bodier (1999) arată că persoanele a căror vârstă este cuprinsă între 60 și 64 de ani cheltuiesc cu 46% mai mult decât cele care au între 40 și 44 de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
al cheltuielilor pentru petrecerea timpului liber. Pentru persoanele de la 60 la 64 de ani, aceste cheltuieli reprezintă 118% din ceea ce erau când aceleași persoane aveau între 40 și 44 de ani. Observația aceasta explică creșterea actuală a activităților turistice a seniorilor, mari consumatori de călătorii, de activități ludice, de spectacole, de ieșiri recreative cu ziua pentru vizitarea unei așezări, a unui muzeu sau pur și simplu pentru a participa la o masă, deseori urmată de un bal. De-abia la vârsta

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pune și va pune foarte curând problema (neliniștitoare pentru unii, liniștitoare pentru alții) a prelungirii vârstei de ieșire la pensie. Spinoasele probleme de finanțare a pensiilor, a protecției sociale și a dependenței vor conduce obligatoriu la chestiunea reluării activității de către seniori... Importanța variabilei demografice pe piețele muncii este întărită și de fenomenul structural fără îndoială cel mai important lăsat moștenire de secolul XX: creșterea fără precedent, observată de mai bine de cincizeci de ani, a evoluției relațiilor de cuplu (extinderea fenomenului

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Franța este cu atât mai interesată în această chestiune, cu cât fenomenul baby-boom al anilor 1945-1970 a fost deosebit de puternic, generații foarte numeroase trebuind să iasă în același timp din vârsta maturității și din activitate și să treacă în grupul seniorilor, până în 2040. Echilibrul financiar al sistemului de pensionare prin repartiție face să intervină mai mulți factori care dau impresia că mai există anumite margini de manevră. Favorizarea imigrației, a fertilității, activitatea femeilor și a seniorilor ar trebui să limiteze, în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]